Planurile cincinale din Rom├ónia comunist─â   Canalul, primul mare e┼čec  Cum era planificat─â economia de ÔÇ×min┼úile luminateÔÇť ale partidului unic jpeg

Planurile cincinale din Rom├ónia comunist─â - Canalul, primul mare e┼čec. Cum era planificat─â economia de ÔÇ×min┼úile luminateÔÇť ale partidului unic

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Dorin Ţimonea

Economiile fostelor ┼ú─âri comuniste a func┼úionat dup─â o serie de ac┼úiuni de planificare economic─â denumite planuri cincinale. Acest timp de planificare a fost inventat de Stalin ├«n Rusia ┼či a fost preluat, ulterior, de majoritatea ┼ú─ârilor comuniste. ├Än Rom├ónia primul plan cincinal s-a desf─â┼čurat ├«n perioada 1951 ÔÇô 1955 ┼či a fost un mare e┼čec pentru regimul de la vremea respectiv─â.

Planurile cincinale au fost concepute pentru a duce la dezvoltarea rapid─â a economiei Uniunii Sovietice. Planurile au fost create pe bazele liniilor directoare generale stabilite de partidul comunist pentru dezvoltarea economic─â. ├Ändeplinirea planului cincinal devenise cuv├óntul de ordine a birocra┼úiei sovietice. Aceea┼či metod─â de planificare a fost adoptat─â de cele mai multe dintre statele comuniste. ├Än plus, c├óteva state capitaliste au copiat conceptul de planificare centralizat─â, ├«n contextul economiei de pia┼ú─â, prin stabilirea unor obiective economice integrate pentru o perioad─â bine determinat─â de timp. ├Än Rom├ónia, primul plan cincinal a avut loc ├«n perioada 1951 ÔÇô 1955.

Dup─â ce ├«n anii preceden┼úi, 1949 ┼či 1950, economia Republicii Populare Rom├óne a fost dezvoltat─â pe baza planurilor economice anuale, s-a decis ca ├«n perioada 1951-1955, economia s─â fie planificat─â pentru prima dat─â ├«n limitele unui plan cincinal. Obiectivele cincinalului erau la r├óndul lor defalcate pe fiecare an ├«n parte. Ministerele, institu┼úiile ┼či organiza┼úiile economice centrale defalcau obiectivele/sarcinile cincinalului pe unit─â┼úile componente din structura lor. ├Än baza acestor date, ├«ntreprinderile ├«ntocmeau propriile planuri pentru realizarea acestora care reveneau la ministere, institu┼úii ┼či organiza┼úii economice centrale. Ele ├«┼či alc─âtuiau la r├óndul lor propriul plan ├«n baza consult─ârii realizate ┼či ├«l trimiteau c─âtre Comisia de Stat a Planific─ârii pentru centralizare. Aceea┼či procedur─â se realiza ┼či pentru fiecare an din cadrul planului cincinal.

Canalul Dun─âre ÔÇô Marea Neagr─â, e┼čecul primului plan cincinal

Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â a fost un proiect gigant al Partidului Muncitoresc Rom├ón (PMR), care ├«l stabilise drept principalul obiectiv al primului plan cincinal. Acest ┼čantier menit s─â scurteze accesul fluvial spre Marea Neagr─â, nu trebuia s─â resimt─â nicio clip─â lipsa for┼úei de munc─â. Construirea era menit─â s─â fie o realizare excep┼úional─â a partidului. ├Äns─â, s-a dovedit c─â diferen┼úa dintre teorie ┼či realitate este extrem de mare. Lucr─ârile pentru construc┼úia Canalului ├«ncepeau ├«n urma acordului dat de Biroul Politic al PMR ├«n mai 1949.

Prin salariile tentante ce se acordau celor care se angajau de bun─âvoie, au fost atra┼či meseria┼či de calitate (13.200 de muncitori, la finele lui 1950, dintr-un total de 33.000 printre care se afla ┼či num─ârul de┼úinu┼úilor ┼či al solda┼úilor). Pe ┼čantier au fost adu┼či solda┼úi, din r├óndul celor trimi┼či pe baza unor probleme de ÔÇ×origine nes─ân─âtoas─âÔÇŁ (fii de fo┼čti preo┼úi, chiaburi, etc.) la ÔÇ×armata special─â Construc┼úiiÔÇŁ. Canalul a fost g├óndit de la bun ├«nceput ca un ┼čantier-lag─âr de exterminare pentru cei pe care noul regim dorea s─â-i elimine. Astfel, cei considera┼úi ÔÇ×du┼čmani ai poporuluiÔÇŁ au isp─â┼čit o pedeaps─â dubl─â:pe l├óng─â ├«nchisoare, munca for┼úat─â ├«n slujba partidului.

image

├Än ciuda folosirii for┼úei de munc─â a de┼úinu┼úilor, a num─ârului mare de muncitori civili sau solda┼úi, ┼či a ajutorului tehnic oferit de Uniunea Sovietic─â, ritmul lucr─ârilor a r─âmas constant ├«n urma planului cincinal. Meseria┼čii rom├óni care veniser─â pe ┼čantier nu erau speciali┼čti, directorii erau improviza┼úi, cu o legitimare politic─â, nu tehnic─â. Utilajele importate din URSS nu erau suficiente ┼či nu existau oamenii ├«n m─âsur─â s─â le foloseasc─â la parametri optimi. S-a dovedit astfel c─â nivelul economiei ┼či industriei rom├óne┼čti nu era unul care s─â permit─â finalizarea proiectului. Num─ârul celor mor┼úi pe ┼čantier este de ordinul miilor;├«n unele colonii poate fi reconstituit cu aproxima┼úie, ├«n altele nu. 

├Än condi┼úiile ├«n care devenea limpede c─â ┼čantierul era imposibil de terminat, trebuia g─âsit un ┼úap isp─â┼čitor al acestui e┼čec tehnic. Rezultatul a fost un proces-mamut al unei ÔÇ×bande de sabotori ┼či diversioni┼čtiÔÇŁ care a ocupat cea de-a doua jum─âtate a anului 1952. Primul lot a fost judecat ├«n lunile august-septembrie ┼či s-a l─âsat cu cinci condamn─âri la moarte, dintre care trei au fost executate ┼či mai multe condamn─âri la munc─â silnic─â pe via┼ú─â. Un al doilea lot a fost judecat ├«n luna decembrie a aceluia┼či an. Acuza┼úiile aduse erau sabotare a muncii, spionaj, contacte cu spioni str─âini, distrugere de documente, etc. ├Än final, autorit─â┼úile comuniste au decis scoaterea proiectului din cadrul planului cincinal ┼či sistarea lucr─ârilor ├«n 1953. Ceau┼čescu a reluat lucr─ârile ├«n 1975, canalul (64 kilometri lungime, ad├óncime ÔÇô 7 m, l─â┼úime la baz─â ÔÇô 70 m, l─â┼úime la suprafa┼ú─â ÔÇô 110 ÔÇô 140 m, pescaj maxim admis ÔÇô 5, 5 m, prev─âzut cu c├óte dou─â ecluze la fiecare cap─ât) fiind inaugurat cu mare fast pe 26 mai 1984. Pentru construirea canalului s-au investit aproximativ 2 miliarde de dolari. 

Primul plan cincinal al lui Ceau┼čescu

Venit la putere ├«n 1965, Ceau┼čescu a continuat planificarea economic─â dup─â planurile cincinale. La Congresul al X-lea al P.C.R. (6 ÔÇô 12 august 1969) Ceau┼čescu ┼či-a impus punctul de vedere ├«n ceea ce prive┼čte viitorul plan cincinal (1971 ÔÇô 1975), m─ârind foarte mult prevederile produc┼úiei economice. ├Äncepea ÔÇ×etapa f─âuririi societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltateÔÇŁ, transformat─â ├«ntr-o adev─ârat─â obsesie de c─âtre liderul comunist de la Bucure┼čti.

image

Planul cincinal prevedea investi┼úii foarte mari ├«n industrie, ├«n proiecte economice ample, dar de o valoare economic─â ├«ndoielnic─â. Se insist─â foarte mult asupra siderurgiei, petrochimiei, industriei chimice, dar ┼či asupra celei constructoare de ma┼čini.