Petipa, francezul care aduce baletul rus la apogeu  png

Petipa, francezul care aduce baletul rus la apogeu

Petipa ╚Öi-a petrecut cea mai mare parte a vie╚Ťii sale ├«n Rusia, unde a creat aproximativ 50 de balete ╚Öi numeroase divertismente (fragmente de dans incluse ├«n opere). Considerat adesea cel mai mare coregraf al tuturor timpurilor, ╚Öi-a ├«nceput cariera ├«n Rusia sub domnia ╚Ťarului Nicolae I, ╚Öi-a continuat activitatea sub Alexandru al II-lea ╚Öi Alexandru al III-lea ╚Öi a ├«ncheiat-o sub ultimul ╚Ťar, Nicolae al II-lea.  

Petipa a reu╚Öit un mariaj fericit ├«ntre virtuozitate tehnic─â ╚Öi mult─â poezie ╚Öi sensibilitate. Era o surs─â aparent inepuizabil─â de ├«nl─ân╚Ťuiri de mi╚Öc─âri, mereu ├«ntr-un nou mod, inedit, ╚Öi dac─â este un cuv├ónt ce define╚Öte arta sa coregrafic─â acela este elegan┼úa. Balanchine (1904-1983), cunoscutul coregraf de origine rus─â c─âruia ├«i datoreaz─â enorm baletul american, spunea despre ├«nainta╚Öul s─âu: ÔÇ×Teatrul a ├«nv─â╚Ťat cum s─â transforme imposibilul ├«n realitate. Pentru ca acest imposibil s─â se realizeze, trebuia ceva mai mult dec├ót inspira╚Ťie, trebuia un sens al noului, inventivitate ╚Öi arta de a-l vr─âji pe spectator. O ├«nc─âp─â╚Ť├ónare neclintit─â, aproape barbar─â. Petipa avea toate aceste calit─â╚Ťi ├«n cel mai ├«nalt grad. Iat─â de ce ├«l consider cel mai mare maestru al artei noastreÔÇŁ.  

N─âscut la Marsilia, ├«n 1818, ├«ntr-o familie de arti╚Öti itineran╚Ťi, Victor Marius Alphonse Petipa a c─âl─âtorit ├«n turnee prin Europa toata copil─âria, a ├«nv─â╚Ťat s─â danseze ╚Öi s─â c├ónte la vioar─â. Tat─âl s─âu era maestru de balet. Fratele s─âu, Lucien, interpretase rolul principal masculin la premiera absolut─â a baletului Giselle ╚Öi avea s─â devin─â maestru de balet al Operei din Paris. Dup─â un turneu dezastruos din punct de vedere financiar ├«n America al─âturi de tat─âl s─âu, studii de balet la Paris sub tutela apreciatului dansator ├«n epoc─â Auguste Vestris ╚Öi c├ó╚Ťiva ani petrecu╚Ťi ├«n Spania, Petipa se stabile╚Öte la Petersburg. Prime╚Öte aici o slujb─â la Teatrele Imperiale, cu ajutorul fratelui Lucien. 

Scenă din baletul Baiadera, în coregrafia-simbol a lui Marius Petipa

lacul lebedelor jpg jpeg

A lucrat ini┼úial ÔÇ×├«n umbraÔÇŁ compatriotului s─âu respectat, coregraful Jules Perrot. Dintre primele sale mont─âri a r─âmas ├«n istorie ├«n special Fiica faraonului, pe muzica lui Cesare Pugni. Un spectacol grandios, care a uimit publicul vremii precum o exuberant─â produc╚Ťie hollywoodian─â de ast─âzi: 5 ore de balet, efecte speciale, c─âmile, un leu, o f├ónt├ón─â real─â ├«n mijlocul scenei, decoruri exotice, o poveste cu mumii care ├«nvie, un suicid, zeit─â╚Ťi egiptene. Toate erau bazate pe Romanul mumiei de Th├ęophile Gautier ╚Öi pe libretul lui Vernoy de Saint-Georges (aceea╚Öi echip─â care crease, cu dou─âzeci de ani ├«n urm─â, Giselle).  

Petipa a fost avansat la rangul de maestru de balet al Teatrelor Imperiale, pozi╚Ťie pe care ini╚Ťial a ├«mp─âr╚Ťit-o cu rivalul s─âu, Saint-L├ęon. A urmat Baiadera (1877, muzica: Ludwig Minkus), unde mai ales ultimul act (Regatul umbrelor) a devenit emblematic pentru stilul coregrafic al lui Petipa. Coregraful le cerea balerinilor s─âi o virtuozitate tehnic─â sporit─â, corpul de balet a devenit tot mai numeros ╚Öi mai bine preg─âtit, decorurile produc╚Ťiilor sale erau mereu somptuoase. Crea╚Ťiile sale ÔÇô Baiadera, Don Quijote, Frumoasa din P─âdurea Adormit─â, Sp─ârg─âtorul de nuci, Lacul lebedelor, Raymonda ╚Ö.a. ÔÇô erau adev─ârate superproduc╚Ťii.  

S─â creezi ceva care s─â r─âm├ón─â aproape nealterat peste un secol ╚Öi jum─âtate, s─â imaginezi o coregrafie reprodus─â continuu pe ├«ntreg globul este cel pu╚Ťin senza╚Ťional! C├ónd, oriunde ├«n lume, se monteaz─â ├«n zilele noastre un spectacol de balet, pe baza coregrafiei clasice, cel mai adesea asta ├«nseamn─â coregrafia lui Petipa, reprodus─â ├«n ├«ntregime sau par╚Ťial. Coregrafiile sale au devenit sacrosancte.  

Dup─â dou─â sute de ani de domina╚Ťie francez─â ├«n balet, ├«n mod paradoxal, un francez face baletul s─â devin─â... rus! Primul mare coregraf rus este chiar asistentul lui Petipa, Lev Ivanov. Au urmat numero╚Öi coregrafi ╚Öi balerini ru╚Öi care vor scrie istoria dansului: de la Anna Pavlova la Tamara Karsavina, de la Vaslav Nijinski la Rudolf Nureev, de la Balanchine la Bar├«╚Önikov. ├Äns─â ├«nt├ólnirea hot─âr├ótoare ce a marcat cariera coregrafului ╚Öi istoria dansului a fost cea cu Piotr Ilici Ceaikovski, ├«nt├ólnire care a n─âscut cele mai mari capodopere ale baletului clasic.  

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Lacul lebedelor - povestea din spatele baletului-legend─â" ap─ârut ├«n num─ârul 224 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 septembrie - 14 octombrie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum

H 224 coperta jpg jpeg