Pe unde ar fi circulat metroul dacă nu era Ceaușescu jpeg

Pe unde ar fi circulat metroul dacă nu era Ceaușescu

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Diana Toea

Dimitrie Leonida este primul care vine cu ideea construirii metroului ├«n Bucure╚Öti, la ├«nceputul secolului al XX-lea. De la ini╚Ťiative curajoase, p├ón─â la harta actual─â a metroului, au existat nenum─ârate variante pentru a facilita transportul bucure╚Ötenilor gr─âbi╚Ťi, ├«ntr-un ora╚Ö supra-aglomerat.

Problema transportului ├«n comun a fost anticipat─â ├«nc─â din anii 30ÔÇÖ, c├ónd au luat na╚Ötere primele idei legate de construirea unor linii de tren ├«n subteran. Apoi, ├«n anii 50ÔÇÖ, ideile au ├«nceput s─â prind─â contur, prin elaborarea unui memorandum tehnic de construc╚Ťie a metroului din Capital─â. ├Än anul 1953 a fost g├óndit un ÔÇ×memoriu tehnic asupra construc╚Ťiei metroului ├«n ora╚Öul Bucure╚ÖtiÔÇč, iar, ├«n cadrul Ministerului C─âilor Ferate din acea perioad─â, exista chiar Direc╚Ťiunea General─â a Metroului Bucure╚Öti, potrivit economica.net.

image

Click pe imagine pentru a vedea harta din 1953 la o dimensiune mai mare!

Astfel, autorit─â╚Ťile elaboraser─â trei faze de construire a trenului din subteran, fiind luate ├«n calcul patru magistrale. Cele patru linii ar fi legat centrul ora╚Öului de toate zonele, modelul fiind preluat dup─â metroul din Moscova.

Proiectul din anii 50ÔÇÖ presupunea ca transportul ├«n comun subteran ÔÇ×s─â fac─â leg─âtura ├«ntre centrele importante periferice, trec├ónd prin centrul ora┼čului. Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta ├«n centrul ora┼čului la nivele diferite, realiz├óndu-se astfel, ├«n plan, dou─â triunghiuri cu v├órf comun. La punctele de intersec┼úii se vor construi sta┼úii de transbordare cu coridoare de leg─âtur─â ├«ntre aceste sta┼úiiÔÇč.

image image image

Traseul celor patru magistrale din 1953:

1. Atelierele Grivi┼úa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucure┼čti (actuala zon─â V─âc─âre┼čti). Urma s─â aib─â o lungime de 10, 7 km ┼či 10 sta┼úii.

2. Diametrala Nord-Sud, ├«ntre Parcul de Cultur─â ┼či Odihn─â IV Stalin (Parcul Her─âstr─âu, ├«n zona Pie┼úei Presei) ┼či Comuna Progresul (actualul cartier Progresul). Urma s─â aib─â o lungime de 13, 2 km ┼či 14 sta┼úii.

3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur)  la Farbrica de Confec┼úiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11, 85 km ┼či 13 sta┼úii.

4. Traseul diametral Colentina-Pia┼úa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina ┼či se oprea ├«n zona actualei intersec┼úii dintre Calea Rahovei ┼či Antiaerian─â. Magistrala avea 10, 2 km ┼či 12 sta┼úii.

O linie inelar─â de metrou era prezent─â ╚Öi ├«n vechiul proiect, asem─ân─âtoare cu cea actual─â. ÔÇ×Pentru realizarea leg─âturilor directe ├«ntre cele 8 raioane ale capitalei, se prevede ┼či realizarea unei linii de centur─â inelar─â ├«nchis─â, a┼ča cum s-a realizat ┼či la MoscovaÔÇč, era consemnat ├«n memoriul tehnic.

Harta postat─â pe forumul skyscrapercity.com arat─â c─â re╚Ťeaua actual─â de metrou este complet schimbat─â fa╚Ť─â de cum ar fi ar─âtat metroul f─âr─â interven╚Ťiile lui Nicolae Ceau╚Öescu. Mai mult, anumite ini╚Ťiative de extindere, cum ar fi magistrala Colentina-Rahova, ├«╚Öi au originea ├«n planul din 1953. 

Abia ├«n anii 70ÔÇÖ, planurile de construire a metroului au ├«nceput s─â prind─â contur, la ini╚Ťiativa lui Ceau╚Öescu, care preluase conducerea Partidului Comunist. ├Än 1972, a fost ├«nfiin╚Ťat─â prima comisie care avea datoria de a elabora propunerile de construire a metroului. Trei ani mai t├órziu a ├«nceput construc╚Ťia propriu-zis─â, iar ├«n 1979 a fost inaugurat─â prima linie de metrou, ├«ntre Sem─ân─âtoarea ╚Öi Timpuri Noi.

Sursa:www.adevarul.ro