Paris, 1968  Studen╚Ťii se revolt─â jpeg

Paris, 1968. Studen╚Ťii se revolt─â

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Ana-Maria Iosif

Perioada de dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial a fost una a revolu╚Ťiilor sociale, iar acest aspect a fost extrem de vizibil ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte cazul tinerilor. Pentru prima oar─â, ace╚Ötia au devenit un grup social distinct, av├ónd un statut cu totul diferit fa╚Ť─â de cel existent ├«n deceniile anterioare. Cel mai important aspect este acela c─â tinerii au devenit consumatori, miracolul economic permi╚Ť├ónd acest lucru. Acesta a fost ├«nceputul revolu╚Ťiei tinerilor, care a ├«nregistrat momente de apogeu ce au marcat decisiv istoria social─â din a doua jum─âtate a secolului XX. 

Principala explica╚Ťie a acestui fenomen este aceea a baby-boom-ului, copiii n─âscu╚Ťi imediat dup─â r─âzboi ajung├ónd acum la v├órsta adolescen╚Ťei ╚Öi la cea a studen╚Ťiei. Acum, problema nu mai era reprezentat─â, ca ├«n trecut, de asigurarea hranei, c─âci prosperitatea devenise o realitate, ci de modul ├«n care ace╚Ötia trebuiau educa╚Ťi . V├órsta obligativit─â╚Ťii ╚Öcolare a crescut ├«n multe state europene, iar admiterea ├«n facult─â╚Ťi s-a descotorosit de stricte╚Ťea anilor anteriori. Mai mult, a crescut ╚Öi num─ârul universit─â╚Ťilor, fiind construite unele noi .

 ├Än acest context, ├«n Fran╚Ťa anului 1968 a izbucnit o ampl─â revolt─â studen╚Ťeasc─â, ├«ns─â acest eveniment necesit─â contextualizat ╚Öi dintr-o perspectiv─â interna╚Ťional─â, astfel de evenimente ├«nregistr├óndu-se ├«n universit─â╚Ťi precum Columbia University ( SUA), Universitatea din Bonn, dar ╚Öi universit─â╚Ťi din Spania, Italia sau Mexic.

Ideile marxiste, atr─âg─âtoare pentru studen╚Ťii francezi 

 O alt─â caracteristic─â esen╚Ťial─â a acestei perioade era reprezentat─â de o rena╚Ötere a marxismului, ├«ns─â nu ├«n ceea ce prive╚Öte ideologia ce a stat la baza ideologiei comuniste existent─â ├«n Uniunea Sovietic─â ╚Öi ├«n Blocul Estic, ci o reinterpretare a ideilor lui Marx, de cele mai multe ori cele care au precedat teoretizarea acestei ideologii, ╚Öi anume cele pe care acesta le-a pus pe foaie pe c├ónd avea o v├órst─â fraged─â, la 20 de ani. Nu a dorit s─â le publice niciodat─â, dar acest lucru a avut loc ├«n anul 1932, c├ónd au fost publicate de c─âtre Institutul Marx-Engels din Moscova, devenind, astfel, publice . A luat na╚Ötere o nou─â mi╚Öcare, Noua st├óng─â, care sus╚Ťinea cu ardoare aceste idei conform c─ârora oamenii nu trebuiau s─â mai tr─âiasc─â ├«n ignoran╚Ť─â iar omul s─â fie principalul element ├«ntr-o societate, fie ea ╚Öi capitalist─â . Mai mult, ├«n cercurile intelectuale ╚Öi academice, marxismul a devenit un subiect de studiu, mai mult din pesrpectiv─â filosofic─â ╚Öi din punct de vedere al acelor elemente care puteau fi separate de Uniunea Sovietic─â, iar grup─ârile tro╚Ťkiste deveneau din ce ├«n ce mai vizibile ├«n spa╚Ťiul vest european .

image

 Sub aspectul acestor idei, capitalismul ╚Öi societatea de consum erau contestate, consider├óndu-se c─â denatureaz─â natura uman─â prin simplul fapt c─â aceasta nu se mai afl─â ├«n centrul societ─â╚Ťii, chiar dac─â ├«n urma apari╚Ťiei societ─â╚Ťii de consum omul este cel care beneficiaz─â de nenum─ârate avantaje. Chiar dac─â acest lucru este unanim acceptat, contestatarii sus╚Ťineau c─â satisfac╚Ťia spiritual─â ╚Öi moral─â a oamenilor, la fel ca ╚Öi cele sexuale, civile ╚Öi sociale cad pe locul secund, energia uman─â fiind ├«ndreptat─â c─âtre consumul de bunuri, consum care, ├«n fond, ofer─â o fals─â satisfac╚Ťie ╚Öi reprezint─â doar ni╚Öte false nevoi. Aceasta era constatarea unui intelectual german, idee care s-a bucurat de succes ├«n epoc─â .

 Chiar dac─â suntem constr├ón╚Öi s─â credem c─â aceste revolte au izbucnit pe fondul unor puternice idei ideologice ╚Öi revendic─âri de acest fel, nemul╚Ťumirile erau unele locale ╚Öi nu reprezentau ├«ntr-o m─âsur─â considerabil─â principalele frustr─âri ale societ─â╚Ťii acelei perioade, chiar dac─â studen╚Ťii care au creat baricadele ├«n nop╚Ťile de 10 spre 11 mai ╚Öi 24 spre 25 mai erau condu╚Öi de c─âtre Tineretul Comunist Revolu╚Ťionar. Mai mult, chiar dac─â a fi tenta╚Ťi s─â credem c─â aceste revolte sus╚Ťineau puternic ideile marxiste ╚Öi se revendicau de la mi╚Öcarea mai sus amintit─â, de fapt cererile cele mai importante ╚Öi motivul pentru care studen╚Ťii au f─âcut acest lucru a fost reprezentat de dorin╚Ťa de r─âsturnare a autorit─â╚Ťii .

image

Izbucnirea revoltelor 

 Aceast─â revolu╚Ťie a tinerilor nu a reprezentat, de fapt, o revolu╚Ťie ├«n adev─âratul sens al cuv├óntului. Chiar dac─â a avut caracteristicile principale ale unui astfel de eveniment ╚Öi au invocat lipsa autorit─â╚Ťii ╚Öi implementarea unui sistem educa╚Ťional modern, cererile lor nu erau, nici pe departe, politice. Era doar o demonstra╚Ťie a faptului c─â societatea ├«ncepea s─â fie din ce ├«n ce mai dominat─â de tineri ╚Öi de nevoile acestora, cele de schimbare a mentalit─â╚Ťii, a rolului unui t├ón─âr ├«n societate: libert─â╚Ťile sexuale, dorin╚Ťa de cunoa╚Ötere ╚Öi asumarea faptului c─â noua genera╚Ťie este una a schimb─ârii, care nu se identific─â sub niciun aspect cu genera╚Ťia conformist─â ╚Öi tradi╚Ťional─â a p─ârin╚Ťilor lor. De remarcat faptul c─â printre protestatari se aflau ╚Öi tineri din ├«nalta societate, iar acest lucru demonstreaz─â acest aspect al protestelor: dorin╚Ťa tinerilor nu era aceea c─âtre o lume mai bun─â din punct de vedere material, ci spiritual.

 Al─âturi de studen╚Ťi au protestat ╚Öi muncitorii, ├«mpotriva condi╚Ťiilor proaste de munc─â ╚Öi a unei rela╚Ťii conflictuale ├«ntre angaja╚Ťi ╚Öi angajatori. Primii dintre ace╚Ötia care ╚Öi-au spus punctul de vedere au fost cei de la uzinele Renault, urma╚Ťi de al╚Ťii din sectoare c├ót mai diverse. Lucr─âtorii de la radioteleviziunea francez─â au fost revolta╚Ťi fa╚Ť─â de faptul c─â se propaganda interzicea difuzarea informa╚Ťiilor ├«n ceea ce prive╚Öte revoltele studen╚Ťilor ╚Öi brutalitatea unor jandarmi fa╚Ť─â de ace╚Ötia. Ulterior acestor evenimente, au avut loc negocieri ├«n urma c─ârora s-a decretat ca num─ârul de ore lucrate s─â scad─â ( liderii Confedera╚Ťiei General─â a Muncii ╚Öi cei ai Confedera╚Ťiei franceze democratice de munc─â au discutat cu liderii industria╚Öi ╚Öi, dup─â dou─â zile de negocier, au ajuns la un consens: salariile muncitorilor vor cre╚Öte cu 10%, orele de munc─â vor sc─âdea ╚Öi asigur─ârile medicale, la fel ca ╚Öi cele de securitate vor acorda mai multe beneficii muncitorilor .

 Studen╚Ťilor li s-au al─âturat ╚Öi liceeni, ace╚Ötia protest├ónd ├«mpotriva sistemului educa╚Ťional, la fel ca ╚Öi cei dint├ói. Acest aspect ofer─â ├«nc─â o perspectiv─â asupra ideilor tinerilor din acele momente: nevoia de schimbare, a faptului c─â, oric├ót de ├«naintat─â p─ârea s─â fie cre╚Öterea economic─â, bun─âstarea ╚Öi societatea bazat─â pe consumul de mas─â, acestea erau construite pe baze tradi╚Ťionale, care nu au fost ├«ndeajuns de modernizate pentru ca acest lucru s─â fie facil . ├Äntr-adev─âr, p─ârea c─â societatea este una a bun─âst─ârii, dar c├ó╚Ťi dintre cet─â╚Ťenii Fran╚Ťei se bucurau de aceste beneficii? Erau, ├«ntra-dev─âr, toate aspectele modernizate? Educa╚Ťia se afla ├«ntr-o astfel de situa╚Ťie, fiind una tradi╚Ťional─â, bazat─â pe vechile principii ├«ntr-o societate care se dorea din ce ├«n ce mai modern─â. Acest aspect al unei societ─â╚Ťi din ce ├«n ce mai prospere ╚Öi mai modernizate, dar pe baze care ├«nc─â mai ridic─â semne de ├«ntrebare ╚Öi, mai ales, referitor la faptul c─â acest statut al societ─â╚Ťii era unul inegal, foarte multe aspecte r─âm├ón├ónd ├«nc─â problematice este reprezentat de faptul c─â aceste proteste nu au foat doar unele studen╚Ťe╚Öti, ci adev─ârate mi╚Öc─âri de mas─â. Faptul c─â lor li s-au al─âturat liceeni ╚Öi muncitorii relev─â clar faptul c─â importante aspecte ale societ─â╚Ťii se aflau ├«nc─â ├«n trecut sau, de ce nu, ├«n ignoran╚Ť─â.

 ├Änc─â un aspect important, demn de men╚Ťionat ├«n contextul acestor revolte este reprezentat de situa╚Ťia intern─â a Fran╚Ťei ├«n ceea ce prive╚Öte sistemul politic. A V-a republic─â concentra puterea doar ├«nr-un singur ora╚Ö ╚Öi doar ├«n s├ónul anumitor institu╚Ťii, iar statul era condus de o elit─â parizian─â minuscul─â. ├Än situa╚Ťia ├«n care se doreau emancip─âri sociale ╚Öi cre╚Öteri economice, acest aspect contraveneau tuturor acestor principii. Mai mult, ideile marxiste cu care intelectualii si studen╚Ťii cochetau la acea vreme ( ╚Öi pe care, se pare, nu le ├«n╚Ťelegeau ├«n adev─âratul lor sens) le confereau o pozi╚Ťie ferm─â ├«mpotriva acestor realit─â╚Ťi politice.

├Än imediata perioad─â de dup─â aceste evenimente, de Gaulle a disp─ârut, astfel au luat na╚Ötere rumori conform c─ârora acesta ├«╚Öi dorea s─â demisioneze ╚Öi c─â ├«n locul lui va r─âm├óne un vid politic. Cu toate acestea, a ap─ârut, av├ónd un discurs c─âtre cet─â╚Ťeni ╚Öi a sus╚Ťinut c─â actualul guvern trebuie dizolvat, invoc├ónd ideea unei revolte comuniste ├«n urma c─ârora aceast─â fac╚Ťiune ├«╚Öi propune s─â preia puterea. Astfel, a afirmat c─â la ├«nceputul lunii iunie urmeaz─â s─â aib─â loc un scrutin de alegeri iar dac─â aceast─â fac╚Ťiune va prelua puterea, va face tot ce ├«i st─â ├«n putin╚Ť─â pentru a p─âstra ce-a de-a V-a republic─â ├«n fa╚Ťa valului totalitar . Cu toate acestea, a demisionat, d├óndu-╚Öi seama c─â popula╚Ťia nu ├«l mai agreeaz─â la conducerea statului francez, fiind ├«nlocuit de c─âtre Popidou, c─âruia i-a fost atribuit ╚Öi meritul de a gestiona mult mai bine aceast─â situa╚Ťie de criz─â.

Falsa revolu╚Ťie 

Aceste proteste nu au avut nici pe departe caracteristicile unei adev─ârate revolu╚Ťii, c─âci, chiar dac─â, la o prim─â analiz─â tindem s─â credem c─â au existat, ├«ntr-adev─âr, cereri politice, de fapt acestea se aflau ├«n umbra unora spirituale. Nu ├«╚Öi doreau o lume mai bun─â din punct de vedere material, ci spiritual. Nu a fost nicidecum o revolu╚Ťie politic─â, ci una a tinerilor. Societatea ├«ncepea s─â fie din ce ├«n ce mai mult dominat─â de tineri ╚Öi de nevoile acestora ( libert─â╚Ťile sexuale, educa╚Ťie modern─â, asumarea faptului c─â ei reprezint─â genera╚Ťia schimb─ârii care nu se identific─â cu tradi╚Ťionalismul genera╚Ťiei p─ârin╚Ťilor lor), iar tocmai acest lucru a stat la baza amplelor proteste ce au marcat aceast─â perioad─â. Mai mult, au deschis calea c─âtre o societate mai liber─â ╚Öi mai noncomformist─â, acesta fiind doar ├«nceputul unor ample mi╚Öc─âri sociale ce aveau s─â marcheze deceniile urm─âtoare, precum mi╚Öc─ârile feministe sau fenomenul punk.

Surse 

ÔÇó Judt, Tony, Epoca postbelic─â. O istorie a Europei de dup─â 1945, Ia╚Öi, Polirom, 2008.

ÔÇó Fraser, Ronald, Bertaux, Daniel, Eynon, Bret, Linhart, Daniele, 1968: a student generation in revolt, New York, Pantheon Books, 1988.

ÔÇó Drott, Eric, Music and the Elusive Revolution. Cultural politics and political culture in France, 1968-1981, Berkley, Los Angeles, London, University of California Press, 2011.

ÔÇó Atkin, Nicholas, The Fifth French Republic, Palgrave Macmillan, 2005.