Palatul ╚śtirbei, bijuteria arhitectural─â ridicat─â ├«nainte de na╚Öterea Rom├óniei jpeg

Palatul ╚śtirbei, bijuteria arhitectural─â ridicat─â ├«nainte de na╚Öterea Rom├óniei

Palatul ╚śtirbei nu este doar un o cl─âdire de o valoare arhitectural─â inestimabil─â ÔÇô neoclasicismul care se ascunde ├«n spatele neglijen╚Ťei actualilor proprietari este fermec─âtor ÔÇô, ci un simbol ╚Öi o dovad─â a istoriei moderne a Rom├óniei. Un loc unde s-au ╚Ťinut baluri ╚Öi s-au semnat acte, unde au tr─âit dou─â dintre cele mai de vaz─â familii rom├óne╚Öti ÔÇô ╚śtirbei ╚Öi Bibescu ÔÇô; un loc care a fost Palat Domnesc ╚Öi a c─ârui istorie ╚Öi valoare nu poate fi contestat─â este acum pe punctul de a fi d─âr├ómat.

├Än prima jum─âtate a secolului al XIX-lea, Calea Victoriei, pe atunci Podul Mogo╚Öoaiei, avea s─â mai primeasc─â ├«nc─â o cl─âdire nobil─â a c─ârui viitor avea s─â fie unul str─âlucit: palatul domnului Barbu D. ╚śtirbei, bunicul mult mai cunoscutului Barbu A. ╚śtirbei, om de baz─â al politicii rom├óne ├«n prima jum─âtate a secolului al XX-lea ╚Öi confidentul Reginei Maria. ├Än 1835, boierul ╚śtirbei hot─âr─â╚Öte c─â este momentul s─â construiasc─â pentru el ╚Öi familia lui o cas─â mai mare ╚Öi mai frumoas─â. Locul ales: Podul Mogo╚Öoaiei (viitoarea Calea Victoriei). Lucr─ârile palatului sunt ├«ncredin╚Ťate francezului Michel Sanjouand, arhitect ╚Öef al Bucure╚Ötiului ├«n acel moment.

barbu stirbei jpg jpeg

Palatul este poart─â amprenta ╚Öcolii de arhitectur─â franceze, cu un stil neoclasic inconfundabil ÔÇô dovad─â evident─â fiind fa╚Ťada, modelat─â asemenea unui templu. P├ón─â ├«n 1849, acesta este locuin╚Ť─â a familiei ╚śtirbei, ├«ns─â odat─â cu urcarea pe tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti a lui Barbu, cap─ât─â rang de Palat Domnesc. Din acest motiv, i se mai adaug─â ├«n zona de nord-est o cl─âdire destinat─â Corpului de Gard─â. ├Än perioada Regatului, aceast─â cl─âdire va fi transformat─â ├«n magazin de desfacere pentru vinurile din podgoria familiei ╚śtirbei ╚Öi conservele produse ├«n Fabrica de Conserve de la Buftea. "├Än spatele Palatului ╚śtirbei se ├«ntindea un frumos parc, cu fa╚Ťa spre str. Manea Brutarul. Parcul era ├«mpodobit cu cascade, grote, iar interiorul era mobilat cu un lux rafinat. Plafoanele erau pictate, sobele monumentale erau aduse de la Vien ╚Öi din Lombardia", scrie Nicolae V─ât─âmanu.

stirbeiii jpg jpeg

Dup─â 1869, palatul trece ├«n proprietatea fiilor domnitorului, ei aduc├ónd cl─âdirii ├«mbun─ât─â╚Ťiri, dar ╚Öi schimb─âri. O modificare major─â are loc ├«n anul 1882, c├ónd Barbu A. ╚śtirbei solicit─â Prim─âriei Capitalei o autoriza╚Ťie, toate schimb─ârile fiind sub semn─âtura arhitectului Friedrich Hartman. A╚Öadar, atunci a fost ad─âugat etajul, inclusiv fa╚Ťada decorat─â cu cele patru cariatide, precum ╚Öi turnul de nord-est. Tot Barbu A. ╚śtirbei dispune, ├«n perioada interbelic─â, construirea unor pivni╚Ťe ample, dispuse pe dou─â nivele pentru a contribui la dezvoltarea afacerii familiei.

Palatul devenit muzeu

Odat─â cu venirea la putere a comuni╚Ötilor, cl─âdirea a fost, bine├«n╚Ťeles, trecut─â ├«n proprietatea statului. arhitectul Duiliu Marcu membru al Direc┼úiei Generale a Monumentelor Istorice subliniaz─â ├«n raportul din 1954 urm─âtoarele distrugeri: dispari┼úia decora┼úiile ├«n stuc ale tavanelor, ├«n vestibulul de la intrare era ├«nlocuit─â marmura alb─â ┼či neagr─â tip tabl─â de ┼čah cu un mozaic obi┼čnuit; se suprimaser─â ancadramentele decorative ale u┼čilor, inclusiv unele u┼či principale de la nivelul parterului; din salonul central erau eliminate: ┼čemineul, oglinda decorativ─â, decora┼úia policrom─â a plafonului, s-au scos lambriurile; decora┼úia policrom─â a coloanelor ionice din holul de la etaj a fost ├«nlocuit─â cu o vopsea alb─â; s-a pus un parchet nou peste cel vechi, ├«ngrop├óndu-se baza coloanelor, zid─âria ornamental─â de sub strea┼čina acoperi┼čului s-a l─âsat a fi deteriorat─â p├ón─â la surpare. ├Än concluzie: ÔÇŁastfel, caracterul decorativ foarte precis ├«n stil Empire ┼či Biedermayer al acestei vechi locuin┼úe, care reprezenta un document arhitectural pre┼úios a disp─ârut cu des─âv├ór┼čireÔÇŁ.

stirbei jpg jpeg

├Än 1948, dup─â confiscarea din pivni╚Ťe a 12.788 litri vin, palatul devine sediul U.F.D.R. (Uniunea Femeilor Democrate din Rom├ónia), cl─âdirile administra┼úiei. Apoi, ├«n 1954, Palatul ╚śtirbei devine Muzeul Popular de Art─â, func╚Ťie pe care o va de╚Ťine p├ón─â ├«n 1977 ÔÇô c├ónd este grav deteriorat de c─âtre cutremur.

Drumul spre dărâmare

├Än 1983, statul hot─âr─â╚Öte ca ├«n cl─âdirea lui s─â ├«╚Öi desf─â╚Öoare activitatea Muzeul Ceramicii, muzeu ce a func╚Ťionat p├ón─â ├«n 1994, c├ónd palatul este retrocedat mo╚Ötenitorilor familiei ╚śtirbei. La r├óndul lor, mo╚Ötenitorii v├ónd palatul omului de afaceri Ovidiu Popescu, care ├«n 2008 a pus pe masa Prim─âriei Capitalei un proiect de demolare al palatului (monument istoric ├«nscris ├«n patrimoniul na╚Ťional), pentru ca ├«n locul lui s─â poat─â ridica un mall.

palatul stirbei jpg jpeg

├Än 2008, f─âr─â avizul Comisiei Na┼úionale a Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii a semnat un aviz de declasare a anexelor Palatului ╚śtirbei (pivni╚Ťele domne╚Öti), clasate ca monument de categoria A, iar proprietarul le-a putut ├«n acest fel d─âr├óma. Aceast─â ac╚Ťiune a generat, ├«n 2015, prima achet─â DNA segmentul cl─âdirilor de patrimoniu distruse. Dup─â moartea lui Ovidiu Popescu, ├«n 2011, proprietatea a fost prealuat─â de c─âtre fiul acestuia Alexandru Popescu.

Proiectul ridic─ârii mall-ului ├«n locul Palatului ╚śtirbei este adus din nou ├«n discu╚Ťie, ├«n aprilie 2020, c├ónd Rom├ónia se afla ├«n plin─â pandemie ╚Öi stare de urgen╚Ť─â. 

Cite╚Öte ╚Öi:  Un proiect controversat de mall pe Calea Victoriei revine ├«n plin─â stare de urgen╚Ť─â