Pacea, bog─â┼úia ┼či gloria imperiului depindeau de un singur personaj ÔÇô ├«mp─âratul  jpeg

Pacea, bog─â┼úia ┼či gloria imperiului depindeau de un singur personaj ÔÇô ├«mp─âratul

Domnia lui Traian marcheaz─â debutul unui nou episod din fascinanta istorie a Imperiului Roman. Este ├«nceputul unei noi dinastii, cea a Antoninilor, ┼či a celei mai prospere perioade a Imperiului, perceput─â de textele antice ca ÔÇ×secolul de aur al AntoninilorÔÇŁ sau perioada ÔÇ×bunilor ├«mp─âra┼úiiÔÇŁ. Percep┼úia aceasta nu a ap─ârut de la sine, ci a fost impus─â ├«n mentalul colectiv de o ideologie imperial─â puternic─â, dezv─âluit─â publicului printr-o propagand─â asidu─â ┼či rafinat─â.

O nou─â ideologie ┼či o propagand─â puternic─â sunt liniile directoare ale oric─ârui ├«nceput de dinastie. Precum Augustus ┼či Vespasian ├«naintea sa, Traian a trebuit s─â-┼či legitimeze pozi┼úia extraordinar─â ├«n cadrul statului roman. Spunem pozi┼úie extraordinar─â deoarece, din punct de vedere formal, statul roman era ├«nc─â o republic─â, iar func┼úia de ├«mp─ârat nu era una oficial─â ┼či cu at├ót mai pu┼úin permanent─â. 

Pozi┼úia ├«mp─âratului ├«n lumea roman─â 

Solu┼úia g─âsit─â de Augustus pentru a ├«mp─âca mentalul roman, care respingea categoric monarhia, cu nevoia unui conduc─âtor suprem care s─â asigure unitatea ┼či stabilitatea statului a fost nu s─â creeze o nou─â magistratur─â suprem─â, ci, pur ┼či simplu, s─â concentreze ├«n m├óinile sale diferitele p├órghii ale puterii. Astfel, dominarea politicii senatoriale era asigurat─â prin pozi┼úia sa de princeps senatus, iar cea a politicii la nivelul plebei, de pozi┼úia de tribun al plebei. Din punct de vedere militar, Augustus a primit imperium maius et infinitum, puterea militar─â, executiv─â, pe via┼ú─â (de la acest cuv├ónt ni s-a transmis peste timp, ┼či cu sens par┼úial schimbat, termenul de ├«mp─ârat).

Politica sa religioas─â a fost extrem de subtil─â ┼či a pus bazele ideologiei imperiale pe ├«ntreaga perioad─â a Principatului. ├Än primul r├ónd, Augustus a primit titlul de pontifex maximus, ÔÇ×cel mai mare f─âc─âtor de pun┼úiÔÇŁ, adic─â marele preot ce crea leg─âtura comunit─â┼úii de cet─â┼úeni cu zeii protectori ai statului. Aceast─â func┼úie ├«l f─âcea pe de┼úin─âtor sacrosanct, inviolabil, atins de divinitate. Acela┼či caracter ├«l avea ├«mp─âratul ┼či prin func┼úia de tribun al plebei, iar titlul adoptat (┼či preluat apoi de to┼úi ├«mp─âra┼úii romani), Augustus, avea ├«n sine un caracter sacru, legat de practica auguratului.

Primul ├«mp─ârat este cel care a pus bazele cultului imperial ÔÇô un cult dedicat efectiv persoanei ├«mp─âratului, ini┼úial celui mort, apoi chiar celui ├«n via┼ú─â. ├Än cele din urm─â, ├«mp─âratul a primit titlul onorific de pater patriae, ce ├«i conferea calitatea de p─ârinte ┼či preot al comunit─â┼úii de cet─â┼úeni ┼či ├«l consfin┼úea ca pe conduc─âtorul de drept al acesteia. Toate aceste elemente l-au impus pe Augustus ca personaj divin, cu capacit─â┼úi personale extraordinare, care ├«i permiteau s─â conduc─â toat─â lumea civilizat─â ┼či ├«l a┼čezau deasupra muritorilor, dar nu pe aceea┼či treapt─â cu zeii tradi┼úionali.

Urma┼čii s─âi la conducerea Imperiului Roman au beneficiat de acest sistem politico-militaro-religios deja instalat. Dac─â urma┼čii direc┼úi ai lui Augustus s-au folosit de leg─âturile familiale cu acesta pentru a ├«┼či legitima pozi┼úia, nu acela┼či lucru s-a ├«nt├ómplat cu primii ├«mp─âra┼úi din noile dinastii, respectiv Flavienii ┼či Antoninii. Vespasian ┼či Traian au trebuit s─â se impun─â pe scena public─â roman─â, ┼či asta c├ót mai repede ┼či mai spectaculos posibil, deoarece ambii trebuiau sa se delimiteze c├ót mai clar de predecesorii lor (Nero pentru Vespasian, Domi┼úian pentru Traian). ┼×i nicio alt─â metod─â nu oferea mai u┼čor popularitate ├«n r├óndul cet─â┼úenilor Romei ca ridicarea de monumente de utilitate public─â, c├ót mai fastuoase... Acestea marcau topografia capitalei ┼či ├«i impuneau pe comanditari ca binef─âc─âtori ┼či, deci, conduc─âtori de drept ai cet─â┼úenilor.

Monumentele, metode de legitimare ├«n fa┼úa poporului roman 

Vespasian a dorit s─â se impun─â ├«n topografia roman─â prin mai multe monumente. ├Än primul r├ónd, ├«n 75 d.Hr., a construit o pia┼ú─â mare (cunoscut─â mai t├órziu sub numele de Forumul lui Vespasian), centrat─â ├«n jurul Templului P─âcii, prin care ├«mp─âratul amintea romanilor de faptul c─â ├«ndep─ârtase primejdia r─âzboiului civil ├«n 68-69, c├ónd se succedaser─â la putere nu mai pu┼úin de patru ├«mp─âra┼úi. ├Än acela┼či timp, ├«l imita pe Augustus, care construise Altarul P─âcii, unul dintre cele mai spectaculoase monumente de propagand─â imperial─â roman─â. Cel mai cunoscut proiect al s─âu r─âm├óne ├«ns─â Amphiteatrum Flauium, cunoscut azi sub numele de Colosseum, un monument dedicat s─ârb─âtorilor publice cele mai populare, luptele de gladiatori, construit anume peste imensul palat personal al lui Nero, pentru a demonstra devotamentul noului ├«mp─ârat fa┼ú─â de cet─â┼úeni.

Traian a ├«nt├ómpinat acelea┼či probleme la ├«nceputul domniei sale: nevoia de a restabili ├«ncrederea ├«n persoana ├«mp─âratului, puternic zdruncinat─â de comportamentul excesiv al ultimului conduc─âtor Flavian, Domi┼úian, dar ┼či nevoia de a-┼či face sie┼či ┼či urma┼čilor s─âi un nume c├ót mai r─âsun─âtor. Pentru atingerea acestor obiective, Traian a c─âutat ├«n primul r├ónd s─â se impun─â ca un ├«mp─ârat soldat, capabil s─â apere statul ┼či s─â ├«i aduc─â glorie militar─â ┼či prosperitate. Apoi a c─âutat s─â ├«┼či cl─âdeasc─â un renume de conduc─âtor drept, acord├ónd senatorilor respectul cuvenit statutului lor ┼či implic├óndu-i ├«n guvernarea statului (ceea ce nu ├«nseamn─â c─â Traian ar fi cedat controlul).

De la Augustus, niciun ├«mp─ârat nu mai alipise statului roman un num─âr at├ót de mare de teritorii 

Cu o important─â experien┼ú─â militar─â ├«nainte de accederea la tron ÔÇô fusese tribun de legiune ├«n provincia Syria ┼či comandant de armat─â ├«n luptele lui Domi┼úian ┼či Nerva cu germanicii ÔÇô, Traian porne┼čte la scurt timp dup─â preluarea puterii r─âzboiul contra dacilor, mobiliz├ónd o for┼ú─â militar─â spectaculoas─â (p├ón─â la 200.000 solda┼úi ├«n a doua campanie). Dup─â prima campanie (101-102), Dacia devine regat clientelar, cu trupe romane sta┼úion├ónd pe teritoriul s─âu. A doua campanie este cea care a pus definitiv cap─ât regatului dac, Traian transform├ónd teritoriul Daciei ├«n provincie roman─â.

Impunerea controlului prin crearea de provincii (aceasta, spre deosebire de predecesorii s─âi, care preferau p─âstrarea regatelor tradi┼úionale pe post de clien┼úi ai Romei) este una dintre tr─âs─âturile principale ale politicii externe ale lui Traian, exploatat─â de altfel cu mare succes printr-o o serie de monumente de propagand─â (statui, reliefuri, inscrip┼úii ┼či monede). Astfel, pe l├óng─â provincia Dacia, Traian ├«ntemeiaz─â alte trei provincii ├«n timpul r─âzboiului cu par┼úii ├«n Orient: Mesopotamia, Assyria ┼či Armenia (ve┼čnicul m─âr al discordiei dintre romani ┼či par┼úi), la care se adaug─â Arabia, ├«ntemeiat─â pe cale pa┼čnic─â. De la Augustus, niciun ├«mp─ârat nu mai alipise statului roman un num─âr at├ót de mare de teritorii; este, de altfel, maxima extindere teritorial─â a Imperiului ┼či acest lucru este vizibil ├«n faima de cuceritor c─âp─âtat─â de Traian.

Traian, rela┼úie foarte bun─â cu Senatul 

Imaginea de bun conduc─âtor politic a fost atribuit─â lui Traian ├«n special datorit─â bunei rela┼úii pe care acesta a ├«ntre┼úinut-o cu Senatul. Membrii acestei institu┼úii, ce reprezentau vechile familii aristocratice, constituiau ├«n mod tradi┼úional principala opozi┼úie a ├«mp─âra┼úilor, care f─âcuser─â ├«n general eforturi pentru a le restr├ónge puterile. Traian, urm├ónd exemplul lui Augustus, a c─âutat nu s─â-i izoleze, ci s─â se foloseasc─â de senatori, care constituiau practic elita societ─â┼úii romane, oamenii cei mai bine preg─âti┼úi ┼či cu cea mai mare experien┼ú─â ├«n domeniul public. De asemenea, f─âr─â s─â se lase niciodat─â dominat, el le-a ar─âtat ├«ntotdeauna respectul cuvenit pozi┼úiei lor sociale. Toate aceste caracteristici i-au atras supranumele de optimus princeps, ÔÇ×cel mai bun dintre principiÔÇŁ ÔÇô nume ├«n care trebuie s─â vedem ┼či asocierea cu divinitatea suprem─â a Imperiului, Iupiter Optimus Maximus. Tr─âs─âturile domniei sale au fost transmise prin mesaje mai mult sau mai pu┼úin subtile, purtate de elemente de propagand─â concretizate sub forma de monumente publice.

Podul de la Drobeta-Turnu Severin, o demonstra┼úie a puterii romanilor ├«n zon─â 

C├ónd vine vorba de monumente publice, Traian avea la dispozi┼úie personajul potrivit care s─â i le proiecteze. Este vorba de unul dintre cei mai mari arhitec┼úi ai Antichit─â┼úii, Apolodor din Damasc, pe care se pare c─â l-a cooptat ├«n cercul s─âu ├«nc─â din timpul misiunii sale de comandant militar ├«n Syria. Acest faimos arhitect este probabil autorul majorit─â┼úii proiectelor ├«mp─âratului, ├«ntre care podul peste Dun─âre de la Drobeta-Turnu Severin, monumentul triumfal de la Adamclisi, Pantheonul, arcele ÔÇ×triumfaleÔÇŁ de la Ancona ┼či Benevento, termele lui Traian din Roma ┼či Forul lui Traian cu Columna.

Primele dou─â monumente men┼úionate, podul ┼či monumentul triumfal, sunt ambele legate de r─âzboiul ├«mpotriva dacilor. Podul, de┼či aparent o construc┼úie de utilitate strict militar─â, ce trebuia s─â asigure un transfer rapid de trupe de la sud la nord de Dun─âre, avea ┼či o puternic─â latur─â propagandistic─â. Era, ├«n primul r├ónd, o demonstra┼úie a puterii romanilor ├«n zon─â, care, prin aceast─â construc┼úie, neegalat─â ca dimensiuni (1.135 m lungime, 15 m l─â┼úime, 19 m ├«n─âl┼úime) timp de 1000 de ani, voiau s─â arate c─â sunt acolo pentru mult timp. Evident, Traian fiind un excelent comandant militar, a construt ┼či fortifica┼úii la capetele acestui obiectiv strategic major. ├Äns─â pe l├óng─â mesajul transmis locuitorilor zonei, Traian a f─âcut cunoscut─â peste tot ├«n Imperiu aceast─â capodoper─â inginereasc─â, a c─ârei imagine apare at├ót pe monedele de aur, c├ót ┼či pe cele de argint ┼či bronz. Din p─âcate, perioada de func┼úionare a podului a fost scurt─â, suprastructura de lemn fiind demontat─â ├«n timpul domniei lui Hadrian. Parte din pilonii de piatr─â ┼či beton supravie┼úuie┼čte p├ón─â azi.

Tropaeum Traiani, cea mai impozant─â construc┼úie de propagand─â roman─â din afara spa┼úiului italic 

Monumentul triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Traiani, construit ├«ntre 107-108, aminte┼čte de marea victorie a armatelor romane ├«mpotriva dacilor din 102, c├ónd ace┼čtia din urm─â atacaser─â Dobrogea, atunci parte din provincia roman─â Moesia Inferior, pentru a ├«l for┼úa pe Traian s─â ├«┼či concentreze for┼úa militar─â ├«n aceast─â zon─â, ┼či nu asupra cuceririi Daciei. B─ât─âlia a fost extrem de s├óngeroas─â, romanii pierz├ónd peste 3.000 de oameni, ├«ns─â a ├«ncheiat definitiv aceast─â opera┼úiune a lui Decebal. Monumentul construit l├óng─â locul b─ât─âliei, pe un platou ce domin─â ├«ntreaga zon─â, este un nou semn al puterii romane ┼či probabil cea mai impozant─â construc┼úie de propagand─â roman─â din afara spa┼úiului italic.

3  monumentul de la adamclisi jpg jpeg

Forma sa este inspirat─â de monumentele funerare circulare romane, tumulii. Cilindrul ce constituia corpul edificiului era a┼čezat pe o baz─â circular─â ┼či era protejat de un acoperi┼č cu ┼úigle de piatr─â, ├«n form─â de solzi, pe care se ridica trofeul. Str─âvechiul simbol al puterii, trunchiul de copac pe care erau at├órnate armele inamicului, este folosit aici ├«n forma sa litic─â, av├ónd la baz─â trei prizonieri daci. Decora┼úia cilindrului era compus─â din elemente vegetale ┼či animale, realizate la un nivel artistic ridicat prin folosirea tiparelor, ┼či de 54 (dintre care se p─âstreaz─â 49) metope cu scene din timpul r─âzboiului, realizate la un nivel artistic ce indic─â folosirea unor me┼čte┼čugari provinciali, probabil de origine oriental─â (pe unele metope apar reprezenta┼úi palmieri). Niciodat─â p├ón─â atunci un ├«mp─ârat nu f─âcuse un efort at├ót de puternic pentru a marca puterea sa ├«n provincii. Monumentul de la Adamclisi, dedicat lui Marte R─âzbun─âtorul (ceea ce f─âcea trimitere la r─âzbunarea ├«mpotriva lui Decebal, care ├«nc─âlcase pacea cu romanii), era pentru locuitorii zonei dovada palpabil─â a faptului c─â romanii erau st─âp├ónii de net─âg─âduit, orice opozi┼úie urm├ónd s─â fie ├«nfr├ónt─â indiferent de pre┼ú, a┼ča cum indica plastic grupul captivilor daci de la picioarele trofeului.

Importanta victorie ├«mpotriva dacilor, precum ┼či victoriile din alte r─âzboaie, ├«n special cel ├«mpotriva par┼úilor, au fost folosite de Traian ┼či ├«n alte zone, pentru a ├«i m─âri prestigiul ┼či a-l consacra ├«n rolul de garant al statului ┼či puterii romane. Friza arcului de la Benevento, ridicat ├«n 114, red─â ceremonia triumfal─â organizat─â dup─â victoria dacic─â, iar personific─ârile Daciei ┼či Mesopotamiei fac trimitere la noile cuceriri teritoriale f─âcute ├«n urma acestor conflicte.

Columna, o capodoper─â a artei romane 

Traian a l─âsat propria amprent─â asupra topografiei capitalei Imperiului, reconstruind unul dintre monumentele emblematice, Pantheonul, distrus, pentru a doua oar─â, de foc ├«n anul 110, ┼či construind termele ce-i poart─â numele, unele din cele mai mari complexe de acest tip. ├Äns─â niciunul dintre monumentele create de Traian nu sunt mai impresionante ca forul s─âu, inaugurat ├«n 112. Columna a fost inaugurat─â abia ├«n 113.

Urm├ónd exemplele lui Caesar, Augustus, Vespasian ┼či Nerva, ├«mp─âratul Traian ├«i dep─â┼če┼čte construind cel mai fastuos for din Roma, format din pia┼úa deschis─â, cu exedre ┼či statuia ecvestr─â a ├«mp─âratului (a c─ârei baz─â a fost identificat─â de exemplarele s─âp─âturi efectuate de arheologii italieni cu ocazia s─ârb─âtoririi a 2000 ani de cre┼čtinism), Basilica Ulpia ┼či Biblioteca, ├«n centrul c─âreia se afl─â cel mai important monument propagandistic din timpul domniei sale, anume Columna. Calitatea artistic─â a acestui complex este impresionant─â: statuile dacilor de pe corni┼čele pie┼úii deschise sunt poate cele mai cunoscute reprezent─âri ale str─âmo┼čilor no┼čtri, fiind apreciate ┼či de Constantin cel Mare, care ┼či-a decorat propriul arc triumfal cu opt astfel de statui. Materialul folosit era de cea mai bun─â calitate ÔÇô marmur─â alb─â, dar ┼či de diferite culori pentru decorarea pavajelor. Columna ├«ns─â este o capodoper─â a artei romane, devenind manualul istoricilor de art─â pentru perioada traianeic─â.

Forul lui Traian, dedicat ├«mp─âratului de c─âtre Senat 

Subiectul la care face referire monumentul este r─âzboiul dacic, narat ├«n 124 metope ┼či care constituie principala noastr─â surs─â pentru desf─â┼čurarea campaniilor. Monumentul era adresat unui public elevat, anume cititorii din biblioteca ├«nconjur─âtoare, ┼či demonstra rolul decisiv al ├«mp─âratului ├«n conducerea destinelor statului roman. ├Äns─â nu putem s─â nu men┼úion─âm un am─ânunt legat de Column─â, care ne arat─â tocmai diferen┼úa ├«ntre domnia lui Traian ┼či cele ale ├«mp─âra┼úilor despotici, anume rolul Senatului ├«n ridicarea acestui monument. Inscrip┼úia de pe baza Columnei men┼úioneaz─â, dup─â titlurile imperiale, c─â monumentul a fost dedicat ├«mp─âratului de c─âtre Senat, pentru a marca ├«n─âl┼úimea colinei aplatizate pentru a ridica forul, f─âr─â s─â fac─â referire la victoria militar─â. Era, practic, o aducere aminte din partea principalilor posibili opozan┼úi ai ├«mp─âratului c─â puterea sa se baza pe sprijinul lor. Cu toate acestea, forul r─âm├óne o afirmare f─âr─â precedent a puterii unui ├«mp─ârat roman ├«n capital─â, fiind mult timp cel mai impresionant complex public, cum ne arat─â un episod din Res gestae (XVI,10,15) a lui Ammianus Marcellinus. Fragmentul men┼úioneaz─â c─â peste 200 de ani mai t├órziu, c├ónd ├«mp─âratul Constantius al II-lea a vizitat Roma (├«mp─âra┼úii locuiau la Constantinopolis ├«ncep├ónd cu Constatin cel Mare), acesta a r─âmas uimit de ansamblul arhitectural, spun├ónd c─â niciun muritor nu va mai putea imita o asemenea minune.

Prin monumentele propagandistice ridicate, Traian a reu┼čit s─â transmit─â calit─â┼úile ce au marcat domnia sa: prosperitatea asigurat─â at├ót de pacea intern─â, c├ót mai ales de victoriile ├«mpotriva inamicilor externi, soldate cu pr─âzi enorme de r─âzboi ┼či extinderi teritoriale. Monumentele sale sunt ├«ns─â unanime ├«n a transmite un mesaj la fel de clar: toat─â aceast─â pace, bog─â┼úie ┼či glorie depindeau de un singur personaj ÔÇô ├«mp─âratul. Prin acestea, Traian se asem─âna ├«ntemeietorului Imperiului, Augustus, ipotez─â pentru care mai exist─â o serie de argumente suplimentare: faptul c─â ridicase un monument triumfal, asem─ân─âtor celui construit de Augustus la La Turbie (care celebra victoria acestuia asupra triburilor barbare de la vest de Alpi), faptul c─â Traian construise un forum ├«nvecinat cu al lui Augustus, precum ┼či dedicarea trofeului de la Adamclisi lui Marte R─âzbun─âtorul, a┼ča cum Augustus dedicase templul lui Marte din propriul for. Cei doi ├«mp─âra┼úi r─âm├ón p├ón─â azi renumi┼úi ca fiind cei mai ÔÇ×buniÔÇŁ ├«mp─âra┼úi romani ┼či unii dintre conduc─âtorii cei mai de succes din istorie. Aceast─â idee nu ne-ar fi parvenit ├«ns─â dac─â nu ar fi fost transmis─â ┼či de monumentele acestor mari speciali┼čti ├«n propagand─â.