O scurt─â istorie a form─ârii statului na╚Ťional ceh  png

O scurt─â istorie a form─ârii statului na╚Ťional ceh

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Tudor Sprînceană

Republica Ceh─â sau Cehia este un stat ├«n Europa Central─â ├«nvecinat cu Germania la vest, Austria ├«n sud, Slovacia in est si Polonia in nord-est. Istoric vorbind ╚Ťara este format din trei regiuni istorice, Boemia, Moravia ╚Öi o parte din Silezia. Capitala statului ceh se afla la Praga, un ora╚Ö care ad─âposte╚Öte 1.2 milioane de cet─â╚Ťeni, aproximativ a zecea parte din popula╚Ťia total─â a Cehiei.

Din punct de vedere al forma╚Ťiunilor statale, o prim─â astfel de organizare are loc ├«n secolul IX atunci c├ónd se pun bazele unui ducat al Boemiei ├«n cadrul unui Mare Imperiu al Moraviei. Sub dinastia Premyslid ducatul este recunoscut ca fiind parte a Sf├óntului Imperiu Roman. Acesta cap─ât─â numele de Regat al Boemiei ating├ónd cea mai mare ├«ntindere ├«n jurul secolului XIV. Pentru o perioada, Praga a fost scaunul imperial pentru Sf├óntul Imperiu Roman.

Dup─â 1526, anul b─ât─âliei de la Mohacs coroana Boemiei a fost treptat transferat─â sub autoritatea monarhiei Habsburgice. Revolta protestant─â din Imperiul Habsburgic a reprezentat pentru coroana imperial─â oportunitatea de care avea nevoie pentru a eradica protestantismul si a impune un program de germanizare a cet─â╚Ťenilor din imperiu. In secolul XIX zona care coincide ast─âzi Cehiei ╚Öi Slovaciei reprezenta principala zona industrial─â a imperiului.

Na╚Ťionalismul Ceh

Na╚Ťionalismul ceh s-a manifestat preponderent ├«n decursul secolelor XVIII ╚Öi XIX sub forma unei mi╚Öc─âri cultural care s-a axat pe conceptual de trezire (obrozeni) a spiritului na╚Ťional. Acest lucru a c─âzut ├«n seama unor personaje precum Josef Jungmann, Josef Dobrovsky sau Frantisek Palacky. Premisele pentru pornirea unui program cultural de trezire a spiritului na╚Ťional a avut ca premise at├ót situa╚Ťia proast─â ├«n care se aflau cehii ca subiec╚Ťi ai coroanei austriece, precum ╚Öi influen╚Ťa romantic─â manifestat─â pe ├«ntreaga ├«ntindere a continentului european.

Politica de germanizare ╚Öi catolicizare pornit─â ca urmare a ├«nt─âririi pozi╚Ťiei Habsburgilor ├«n urma b─ât─âliei de la Bila Hora, Muntele Alb, a dus la eradicarea limbii cehe din administra╚Ťia si sistemul educa╚Ťional al regiunii. De fapt, limba ceha devine o limba vorbit─â de paturile de jos ale societ─â╚Ťii, adesea ╚Ť─ârani analfabe╚Ťi care nu cuno╚Öteau alt─â limb─â. Din acest motiv, o bun─â parte a crea╚Ťiei artistice din aceast─â perioad─â se va axa pe via╚Ťa la ╚Ťar─â, pe ╚Ť─âran, aceasta devenind un simbol evident al na╚Ťionalismului ceh.

narodnidivadlo 03 1068x660 jpg jpeg

Principalele arme ├«n procesul de rena╚Ötere sau trezire na╚Ťional─â au reprezentat-o pe de-o parte crea╚Ťiile literare sau artistice iar pe de alta institu╚Ťiile create care s─â fac─â uz de aceste crea╚Ťii artistice sau s─â se implice direct ├«n realizarea lor.

Frantiske Palacky, un istoric ╚Öi om politic contemporan cu acest fenomen cultural, a creat Matice ceska, o institu╚Ťie care avea s─â serveasc─â la publicarea tuturor lucr─ârilor ├«n limba ceh─â. Cu alte cuvinte, fondarea acestei institu╚Ťii ├«n 1831 pune temelia unei c─âi de realizare ╚Öi distribuire a principalului material folosit ├«n r─âsp├óndirea ideilor revolu╚Ťionare, na╚Ťionaliste, anume literatura.

O excep╚Ťie la aceast─â traiectorie o face totu╚Öi lucrarea lui Josef Dobrovsky, un filolog ╚Öi istoric ceh, a c─ârui principala realizare este un manual al gramaticii limbii cehe, realizat ├«n 1809, cu aproximativ 20 de ani ├«nainte de ├«nfiin╚Ťarea Matice ceska. Nu acela╚Öi lucru poate fi spus despre lucrarea lui Josef Jungmann, un dic╚Ťionar ceh-german ├«n cinci volume, publicat prin intermediul acestei institu╚Ťii ├«ntre 1834 ╚Öi 1839.

Matice ceska a reprezentat o arip─â a Muzeului Na╚Ťional (Narodni Divadlo) care la r├óndul s─âu fusese ├«nfiin╚Ťat ├«n 1818 cu scopul de a servi la expunerea artefactelor cu o valoare intrinsec─â na╚Ťional─â, muzeul fiind practic un templu al na╚Ťionalismului ceh. Pe l├óng─â aceast─â institu╚Ťie ├«n 1883 este terminat ╚Öi sediul Teatrului Na╚Ťional (Narodni Divadlo) principalul punct de diseminare al culturii cehe mai ales ├«n forma concertelor sau a pieselor de teatru. Printre altele, aici ├«╚Öi are debutul opera Libuse a cunoscutului compozitor Bedrich Smetana. De altfel din lucr─ârile acestui compozitor merit─â amintit setul de ╚Öase poeme simfonice numite Ma vlast (Patria mea).

In ceea ce prive╚Öte produsul cultural, ├«n prima parte a rena╚Öterii culturale na╚Ťionale accentul a c─âzut pe dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea artistic─â armonioas─â a acestor produse a devenit un ╚Ťel pentru scriitori, compozitori ╚Öi arti╚Öti ├«n general spre sf├ór╚Öitul acestei mi╚Öc─âri. In centrul aten╚Ťiei s-a aflat de cele mai multe ori zona rural─â, zon─â considerat─â ca fiind de╚Ťin─âtoare a spiritului ceh autentic. Un exemplu de lucrare ce consemneaz─â aceste valori este romanul Bunica a scriitoare Bozena Nemcova, care aduce n discu╚Ťie via╚Ťa dintr-un sat din Boema de est.

Prin aceasta mi╚Öcare, dar mai ales prin intermediul reprezentan╚Ťilor ei putem spune c─â s-au pus bazele spiritului na╚Ťional ce avea s─â devin─â temelia sau piatra din funda╚Ťia statului ceh, sau mai bine zis cehoslovac modern. Totodat─â este interesant de observat rezultatul anumitor artificii realizate ├«n vederea complet─ârii lexicului ceh. Spre exemplu dic╚Ťionarele lui Jungmann au fost completate acolo unde nu existau cuvintele necesare, cu ├«mprumuturi din alte limbi slavice sau cu neologisme. Din acest motiv ast─âzi exist─â o ruptur─â semnificativ─â ├«ntre limbajul colocvial ╚Öi cel literar.

Primul stat democratic ceh ÔÇô Thomas Garrigue Massarik

Toate aceste demersuri f─âcute pentru a consolida limba ceh─â, au servit ulterior drept fundament pentru revendic─ârile din timpul Revolu╚Ťiei de la 1848. Revendic─ârile liberale precum ╚Öi cerin╚Ťele d autonomie au fost abandonate odat─â cu ├«n─âbu╚Öirea revolu╚Ťiei. Speran╚Ťele de ├«mbun─ât─â╚Ťire a statutului ├«n interiorul Imperiului Habsburgic au ap─ârut dup─â ├«nfr├óngerea Austriei de c─âtre Prussia la Koniggratz (Hradec Kralove) ├«n 1866. ├Än contextul reformei dorite de coroana austriac─â p─ârea ca Boemiei urmau s─â ii fie acordate privilegii, ├«ns─â, ├«n cele din urm─â aceste concesii vor fi f─âcute ├«n favoarea Ungariei. Boemia este integrat─â ├«n regiunea de vest a Imperiului Habsburgic, Cislaitania.

Foto tydne TGM orez jpg jpeg

├Än acest context se remarc─â politicianul ╚Öi viitorul prim pre╚Öedinte al Cehoslovaciei, Thomas Garrigue Massaryk. Incadr├óndu-se ├«n elita politic─â progresist─â, Masaryk a f─âcut numeroase demersuri pentru a ob╚Ťine votul universal. Lucrarea sa ├Äntrebarea ceh─â aduce ├«n discu╚Ťie importan╚Ťa Cehoslovaciei ├«n noua ordine mondial─â c─âut├ónd simultan argumente pentru sus╚Ťinerea acestei teze. In 1918, odat─â cu declararea independen╚Ťei Cehoslovaciei, acela╚Öi personaj avea s─â se g─âseasc─â ├«n pozi╚Ťia de conducere. Perioada sa de conducere este considerat─â cea mai prosper─â din istorie. Acest lucru se datoreaz─â ├«n bun─â m─âsur─â ╚Öi mo╚Ötenirii industriale de care a avut parte ├«n urma destr─âm─ârii Imperiului Habsburgic.

Cehia de la capitalism la marxism si capitalism din nou

Criza economic─â ce a urmat acestei perioade prospere a determinat o bun─â parte din minoritatea german─â, aflat─â ├«n egal─â m─âsur─â sub influen╚Ťa propagandei naziste s─â doreasc─â ruperea regiunii Sudeten ╚Öi alipirea la cel de-al treilea Reich. Hitler va profita de aceast─â ocazie pentru a anexa aceast─â regiune si o va face cu acordul Fran╚Ťei ╚Öi Marii Britanii ├«n ciuda asigur─ârilor date ini╚Ťial de aceste dou─â state Cehoslovaciei. Ulterior Hitler va anexa si regiunile Boemia ╚Öi Moravia instaur├ónd ├«n acestea un protectorat german subordonat liderilor nazi╚Öti. Slovacia aflat─â ├«n cercul de influen╚Ť─â nazist r─âm├óne un stat independent dar cu regim autoritar, ├«n timp ce Rutenia este anexata de c─âtre Ungaria. Cehia va fi ├«n cele din urm─â eliberat─â de armata sovietic─â ╚Öi cea american─â ├«n 1945, pun├ónd astfel cap─ât oficial protectoratului german. Cu toate acestea, grani╚Ťele Cehoslovaciei nu vor fi acelea╚Öi ca ├«n 1918. Activitatea guvernului ├«n exil condus de pre╚Öedintele Eduard Benes, pre╚Öedinte ├«nainte ╚Öi dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial nu va fi suficient─â ├«n a p─âstra garni╚Ťele Cehoslovaciei antebelice intacte.

In alegerile din 1946, partidul comunist reu╚Öe╚Öte s─â ob╚Ťin─â aproximativ 40% din voturi ╚Öi ajunge unul dintre cele mai mari partide din parlamentul Cehoslovak. Urm├ónd realizarea unei lovituri de stat, reprezentan╚Ťii partidului comunist au c─âutat s─â ├«╚Öi consolideze puterea. 1948 este anul ├«n care lovitura de stat devine realitate. Se formeaz─â un partid unic dup─â care se implementeaz─â toate aspectele administrative ce ╚Ťin de aceast─â ideologe. Anii 1950 sunt in Cehoslovacia anii cu cele mai multe represalii. Contrast├ónd, anii 1960 sunt ani ├«n care se ├«ncearc─â o relaxare a sistemului socialist sub conducerea lui Alexandr Dubcek ╚Öi a politicii sale de ÔÇťsocialism cu fa╚Ť─â uman─âÔÇŁ care s-a ├«ncheiat tragic printr-o invazie sovietic─â ╚Öi un program dur de normalizare ├«n anii imediat urm─âtori.

19havel1 jumbo jpg jpeg

Aceasta este perioada ├«n care ├«n urma tratatului de la Helsinki se formeaz─â un grup de opozan╚Ťi centra╚Ťi ├«n jurul Cartei 77 din acest tratat. Din gruparea omonim─â se va remarca fiul unui important regizor ceh, Vaclav Havel. Prin activitatea sa de disident, Vaclav Havel va reu╚Öi s─â se opun─â ├«ntr-o bun─â m─âsur─â regimului. ├Än 1989 odat─â cu revolu╚Ťia de catifea, acesta va reu╚Öi s─â se remarce din nou prin activitatea sa de disident ╚Öi mai apoi de om politic. Va ajunge ├«n cele din urm─â s─â ocupe fotoliul de pre╚Öedinte al Cehsolovaciei ╚Öi din 1993 de prim pre╚Öedinte al Cehiei. Activitatea sa ├«n domeniul democratic dar ╚Öi ├«nd├órjirea cu care s-a opus regimului comunist au adus acestuia simpatia cehilor dar ╚Öi a altor na╚Ťii.

BIBLIOGRAFIE:

Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell Publishing, Oxford, 2006.

Guido Franzinetti, Mitteleuropa in East-Central Europe: From Helsinki to EU Accession (1975 - 2004), London, Sage.

Ji┼Ö├ş Musil, The Meaning of The Czech Question Today, Central European University, Prague, 1995.

Milan Kundera, Ignorance, Harper Perennial, New York, 2003.

Milan Kundera, The Tragedy of Central Europe, NYRB, New York, 1984.

Miroslav Hroch, Comparative Studies in Modern European History: Nation, Nationalism, Social Change, Ashgate Variorum, Hampshire, 2007.

Robin Okey, Central Europe/Eastern Europe: Behind the Definitions, Oxford University Press, Oxford.

Václav Havel, The View from Prague, Central European University Press, Budapest, 2007.