O istorie fascinant─â  Ibricul lui ╚śerban Vod─â Cantacuzino jpeg

O istorie fascinant─â. Ibricul lui ╚śerban Vod─â Cantacuzino

Nu numai c─âr╚Ťile ÔÇ×au soarta lorÔÇŁ, cum spune proverbul latin, ci ╚Öi obiectele de art─â, dup─â cum dovede╚Öte un ibric din argint, f─âcut de un me╚Öter transilv─ânean pentru domnitorul muntean ╚śerban Cantacuzino (1640-1688). Aflat─â ├«n prezent ├«n posesia Muzeului Metropolitan din New York, aceast─â pies─â de argint─ârie ÔÇô al c─ârei proprietar a fost considerat ini╚Ťial a fi fost domnitorul moldovean Vasile Lupu (1595-1661) ÔÇô a trecut prin multe m├óini, inclusiv prin cele ale bol╚Öevicilor care au preluat puterea ├«n Rusia la sf├ór╚Öitul lui octombrie 1917.

Recuper─âm ├«n cele ce urmeaz─â p─âr┼úi considerabile din istoria tumultuoas─â a acestui pre┼úios ibric, f─âc├ónd ┼či c├óteva importante corec┼úii ÔÇô c─âci fi┼ča care ├«nso┼úe┼čte piesa, la Metropolitan, con┼úine, ve┼úi vedea, o serie de inexactit─â┼úi.

La început a fost o copie.

George Richards Elkington (1801-1865) ╚Öi v─ârul s─âu Henry erau doi oameni de afaceri din Birmingham care au f─âcut avere de pe urma pasiunii britanicilor pentru argint─âria veche. Cu c├ót mai veche, cu at├ót mai bine ÔÇô mai ales dac─â avea ╚Öi valoare istoric─â! Manufactura celor doi veri, unde, prin electroliz─â (o tehnologie revolu╚Ťionar─â la acea dat─â), se produceau ├«n serie obiecte de art─â decorativ─â, inclusiv replici ale unor piese cu valoare istoric─â, le-a adus nu doar succesul, ci ╚Öi faima.  

Printre piesele produse de manufactura Elkington & Co se num─âra ╚Öi copia unui superb ibric provenit din Europa de R─âs─ârit ÔÇô mai exact, a unei piese executate ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea de un me╚Öter argintar din Transilvania pentru ╚śerban Vod─â Cantacuzino. Replica ibricului comandat de domnitorul muntean a fost achizi╚Ťionat─â de celebrul colec╚Ťionar ╚Öi filantrop american Henry Gurdon Marquand, care, ├«n anul 1883, a donat-o Muzeului Metropolitan din New York. Aceast─â dona╚Ťie demonstreaz─â importan╚Ťa cu care era privit─â piesa original─â ├«n mediile muzeale din a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. 

1 1 jpg jpeg

Originalul apare la o licita┼úie din Geneva, ├«n 1990. 107 ani dup─â dona┼úia filantropului american c─âtre Muzeul Metropolitan, la 15 mai 1990, filiala din Geneva a celebrei Case de licita╚Ťie SothebyÔÇÖs scotea la v├ónzare, cu ocazia unei licita╚Ťii de argint─ârie european─â, c├óteva obiecte create de argintarii transilv─âneni din secolul al XVII-lea. Cea mai important─â pies─â ÔÇô care ap─ârea pe coperta catalogului ├«n calitate de vedet─â a licita╚Ťiei ÔÇô era chiar ibricul care constituie subiectul acestui articol. Situat ├«n catalog la pozi╚Ťia 218, ibricul avea ├«n dreptul s─âu men╚Ťiunea ÔÇ×estimation on requestÔÇŁ, expresie care se folose╚Öte de obicei pentru obiecte a c─âror valoare se exprim─â prin sume care dep─â╚Öesc ╚Öase cifre.  

├Än catalogul licita╚Ťiei, ├«n dreptul ibricului, ap─ârea ┼či o not─â explicativ─â con╚Ťin├ónd un scurt istoric al obiectului, ├«ntocmit─â de exper╚Ťii Casei SothebyÔÇÖs, care afirmau c─â piesa de argint─ârie i-ar fi apar╚Ťinut domnitorului moldovean Vasile Lupu (1595-1661), iar ca provenien╚Ť─â figura Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Se na┼čte ├«ntrebarea: cum ajunsese acest ibric anume la Ermitaj? ┼×i c├ónd? ┼×i dac─â la ├«ntreb─ârile de mai sus nu se poate oferi ├«n acest punct un r─âspuns cert, plecarea sa de la Ermitaj poate fi mai rapid reconstituit─â: este cunoscut faptul c─â, dup─â preluarea puterii, statul sovietic a confiscat tezaurul Rusiei Imperiale ╚Öi, prin nou-├«nfiin╚Ťatul Anticariat de Stat, a pus ├«n v├ónzare multe dintre operele de art─â ╚Öi bijuteriile care apar╚Ťinuser─â Casei Romanov sau se aflau ├«n custodia guvernului.  

Povestea continu─â la Muzeul Metropolitan.

Dup─â licita┼úia de la Geneva ┼či o c─âl─âtorie printr-una sau mai multe colec┼úii private, ibricul se afl─â ast─âzi ├«n colec╚Ťiile Muzeului Metropolitan din New York, av├ónd num─ârul de inventar al fi╚Öei muzeale 2005.62.1.  

╚śi nu este o copie, ┼či cu at├ót mai pu┼úin copia primit─â prin dona┼úie ├«n secolul al XIX-lea, ci chiar ibricul original, pe care muzeografii de la Metropolitan l-au a╚Öteptat peste un secol. Piesa de argint─ârie a fost achizi╚Ťionat─â de Muzeul Metropolitan, cu banii proveni╚Ťi din dona╚Ťia Funda╚Ťiei Wrightsman, ├«n anul 2005, de la doamna Simone Senger, proprietara unei case de licita╚Ťii din Germania. S─â fi ajuns ├«n Rusia odat─â cu Dimitrie Cantemir? Fi╚Öa ibricului din colec┼úia Muzeului Metropolitan ne ofer─â date noi, dintre care unele destul de controversate.  

Muzeografii au reu╚Öit, descifr├ónd scutul heraldic, s─â descopere identitatea primului proprietar, ├«n persoana domnitorului ╚śerban Cantacuzino (1640-1688). Ace╚Ötia afirm─â c─â ibricul ar fi f─âcut parte din zestrea domni╚Ťei Casandra, fiica lui ╚śerban Vod─â Cantacuzino, care, ├«n 1699, s-a m─âritat cu viitorul domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir. Muzeografii de la Metropolitan avanseaz─â, astfel, ipoteza c─â prezen╚Ťa ibricului pe teritoriul Rusiei ╚Üariste ar fi una dintre urm─ârile ├«nfr├óngerii de la St─ânile╚Öti, din 1711, ├«n urma c─âreia Dimitrie Cantemir ╚Öi ├«ntreaga sa familie (deci, ╚Öi doamna Casandra) s-au refugiat ├«n Rusia.  

1 3 jpg jpeg

Câteva erori regretabile.

Din fi╚Öa piesei reiese c─â marcajul me╚Öterului argintar este ÔÇ×neidentificatÔÇŁ; muzeografii de la Metropolitan afirm─â ├«ns─â c─â ÔÇ×ibricul a fost probabil f─âcut la Chi╚Öin─âuÔÇŁ, atribuindu-l astfel ÔÇ×culturii moldovene╚ÖtiÔÇŁ.  

Dac─â ├«n 1990 ibricul ap─ârea ├«n catalogul Casei SothebyÔÇÖs ca provenind dintr-un atelier transilv─ânean, ast─âzi, cei de la Metropolitan afirm─â c─â este f─âurit la Chi╚Öin─âu, afirma╚Ťie care nu are niciun fel de suport istoric, actuala capital─â a Moldovei de peste Prut nefiind niciodat─â unul dintre centrele de tradi╚Ťie ale orfevreriei europene. De asemenea, cei de la Metropolitan se contrazic grav c├ónd atribuie ibricul ÔÇ×culturii moldovene╚ÖtiÔÇŁ, dup─â ce afirm─â (de data aceasta, pe bun─â dreptate!) c─â ibricul i-a apar╚Ťinut domnitorului valah ╚śerban Cantacuzino.  

Repara┼úie istoric─â: me┼čterul e cunoscut.

Norocul face ca pe site-ul Muzeului Metropolitan s─â existe fotografii ├«n detaliu ale ibricului, fapt care ne-a permis cercetarea ┼či, foarte important, identificarea marcajului. De asemenea, studiul atent al ibricului face posibil─â ┼či recuperarea, fie ┼či p─âr┼úi, pe buc─â┼úele, a drumului parcurs ├«n istorie de aceast─â pies─â.  

Marcajul apare, astfel, ├«n lucrarea lui Horst Klusch despre argintarii transilv─âneni, publicat─â ├«n anul 1988 la Editura Kriterion, fiind unul foarte cunoscut istoricilor ╚Öi cercet─âtorilor rom├óni. I-a apar╚Ťinut unui me╚Öter care semna cu monograma EV ╚Öi care a executat principalele comenzi ale domnitorului valah ╚Öi ale sp─âtarului Constantin Br├óncoveanu ├«ntre anii 1680-1685. Numele i s-a pierdut, dar lucr─ârile sale au r─âmas, cantitatea acestora indic├ónd faptul c─â avem de-a face cu cel mai important furnizor de piese de argint al Cur╚Ťii Domne╚Öti a ┼ó─ârii Rom├óne╚Öti.

L├óng─â marcaj, se afl─â o scrijelitur─â ├«n zig-zag, f─âcut─â de acela╚Öi me╚Öter, fapt care certific─â puritatea argintului; acest semn a fost folosit ├«n toat─â Europa p├ón─â ├«n secolul XVIII-lea, iar ├«n Imperiul Otoman p├ón─â la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea. Cronologic, urmeaz─â semnul de inventar care marcheaz─â intrarea ibricului ├«n tezaurul imperial rus, dup─â care avem inscrip╚Ťia cu vopsea neagr─â a inventarului sovietic, iar ultimul num─âr de inventar, scris cu vopsea ro╚Öie, e cel ├«nregistrat de conservatorii Muzeului Metropolitan.

De m├ónerul ibricului este prins un sigiliu de plumb al Vamei Poloneze, certfic├ónd faptul c─â ibricul a p─âr─âsit Uniunea Sovietic─â ├«n anul 1932, av├ónd ca destina╚Ťie o colec╚Ťie privat─â din Europa de Vest.

1 2 jpg jpeg

Frumuse╚Ťea stilului cantacuzin-br├óncovenesc 

Pies─â de o frumuse╚Ťe rar─â, ibricul este poate unul dintre cele mai importante obiecte din argint create de me╚Öterii transilv─âneni ├«n secolul al XVII-lea pentru spa╚Ťiul de influen╚Ť─â otoman─â. Av├ónd un repertoriu decorativ predominant vegetal, dar con╚Ťin├ónd ╚Öi elemente zoomorfe, me╚Öterul bra╚Öovean a realizat o sintez─â ├«ntre formele ╚Öi structurile artei otomane medievale ╚Öi cele apar╚Ťin├ónd fastuosului baroc apusean. Aceast─â combina╚Ťie stilistic─â a generat ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne a╚Öa-numitul stil cantacuzin-br├óncovenesc, expresie a unei arii culturale de transfer ├«ntre Orient ╚Öi Occident, care a creat un echilibru estetic specific spa╚Ťiului rom├ónesc.

Folosind tehnica repousse, autorul a dat na╚Ötere unor forme care tr─âdeaz─â o m─âiestrie a execu╚Ťiei pe care nu de multe ori o ├«nt├ólnim. Lucr─âri ale aceluia╚Öi me╚Öter se g─âsesc ├«n colec╚Ťiile Muzeului Na╚Ťional de Art─â, ale Bisericii Palatului Cotroceni, ale M─ân─âstirii Bistri╚Ťa din jude╚Ťul V├ólcea ╚Öi ale M─ân─âstirii Dintr-un Lemn (tot din jude╚Ťul V├ólcea). Influen╚Ťa educa╚Ťiei umaniste de care Cantacuzinii au avut parte se resimte plenar ├«n arta rom├óneasc─â a sf├ór╚Öitului de secolul XVII.

* Informa┼úiile incomplete/eronate din fi┼ča muzeal─â a ibricului aflat ast─âzi la New York au fost corectate gra┼úie metodelor moderne de a accesa informa┼úiile istorice, mod ├«n care se vor produce, cu siguran┼ú─â, importante surprize ┼či ├«n viitorul cercet─ârilor din domeniul istoriei. C─âl─âtoria ├«n istorie a acestui pre┼úios obiect decorativ a f─âcut obiectul unei comunic─âri ┼čtiin┼úifice sus┼úinute de autor la Facultatea de Istorie a Universit─â┼úii din Bucure┼čti ÔÇô Lauren┼úiu Victor S─âcui este student ├«n anul III la sec┼úia de Istorie a Artei, Departamentul de Istorie Antic─â, Arheologie ┼či Istorie a Artei, din cadrul facult─â┼úii.