O istorie a gulagului sovietic png

O istorie a gulagului sovietic

­čôü Comunism
Autor: Tric─â Gabriel

Gulagul desemneaz─â re┼úeaua de lag─âre ┼či colonii de munc─â for┼úat─â care au existat ├«n URSS. Paul Barton spunea despre lag─âre c─â acestea g─âzduiau o frac┼úiune at├ót de important─â a popula┼úiei ┼ú─ârii ├«nc├ót prin simpla lor ├«ntindere constituiau mai mult un stat ├«n stat dec├ót un sector al sistemului penitenciar. Tot el afirma c─â lag─ârele aveau drept scop ┼či exterminarea de┼úinu┼úilor.

Jacques Rossi d─â ┼či el o defini┼úie mai ampl─â gulagului, ├«n viziunea sa lag─ârul av├ónd urm─âtoarele sarcini:izolarea elementelor suspecte ┼či exploatarea lor ca m├ón─â de lucru precum ┼či lichidarea anumitor categorii de de┼úinu┼úi.

Lag─ârul de concentrare a fost inventat la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea de armata englez─â ├«n timpul r─âzboiului ├«mpotriva burilor ┼či de c─âtre armata spaniol─â cu prilejul insurec┼úiei cubaneze. El desemna un loc ├«nchis, neacoperit, unde erau ├«ngr─âm─âdi┼úi prizonierii ├«n condi┼úii mizerabile.

Situa┼úia prizonierilor din I R─âzboi Mondial din lag─ârele din Rusia  era extrem de grav─â. Se murea de boli cum ar fi tifosul ┼či dizenteria. Din anii 30 ├«ns─â, ├«ncep├ónd cu epoca lui Stalin, lag─ârul de concentrare desemneaz─â o realitate mult mai tragic─â dec├ót fostele lag─âre de internare. Lag─ârul de concentrare avea dou─â func┼úii esen┼úiale:teroarea de mas─â merg├ónd p├ón─â la exterminare precum ┼či exploatarea masiv─â a muncii for┼úate ca element al unei adev─ârate economii de r─âzboi.

Gulag Archipelago jpg jpeg

├Än URSS obiectivul lag─ârului era de a izola indivizi sau grupuri considerate drept du┼čmani ├«n cadrul unui r─âzboi, care de┼či ÔÇ×civilÔÇŁ, era ┼či mai ├«nver┼čunat ┼či mai feroce. Primele lag─âre din URSS, ├«ncep├ónd cu 1918, sunt instrumentele unei lupte pe via┼ú─â ┼či pe moarte. ├Än r─âzboiul civil, obiectivul era acela de a zdrobi adversarul.

Lui Tro┼úki ├«i este atribuit─â paternitatea acestei inven┼úii ├«n Rusia. El a fost primul care a ordonat ├«n august 1918 crearea la Murom ┼či Arzamas a dou─â lag─âre pentru ÔÇ×agitatorii dubio┼či, ofi┼úerii contra-revolu┼úionari, sabotori, parazi┼úi ┼či speculan┼úiÔÇŁ care urmau s─â fie interna┼úi p├ón─â la sf├ór┼čitul r─âzboiului civil. Nicolas Werth, ├«n lucrarea sa ÔÇ×Rapoarte secrete sovieticeÔÇŁ, leag─â apari┼úia acestor lag─âre de lupta de clas─â.

La 15 septembrie 1919, guvernul sovietic a publicat o lege care distingea dou─â tipuri de lag─âre:primul tip era o institu┼úie penitenciar─â unde erau interna┼úi indivizi condamna┼úi prin hot─âr├óri ale justi┼úiei. Aceast─â re┼úea de ÔÇ×lag─âre de munc─â corec┼úional─âÔÇŁ pretindea s─â ├«nlocuiasc─â ├«ntemni┼úarea printr-o ÔÇ×reabilitare prin munc─âÔÇŁ. ├Än cadrul acestor lag─âre de munc─â corec┼úional─â se g─âseau ÔÇ×func┼úionari ai vechiului RegimÔÇŁ, considera┼úi inamici politici ai noului regim. Pentru ei ├«ns─â, aceast─â reabilitare prin munc─â era un pretext.

Al doilea tip cuprindea lag─ârele de concentrare. Aici se g─âseau adversarii regimului. ÔÇ×Lag─ârul de munc─â corec┼úional─âÔÇŁprevedea o ├«nlocuire a pedepsei cu reeducarea. Iar p─ârerea Partidului bol┼čevic ├«n 1919 era c─â munca era principala metod─â de reeducare.

├Än 1920, lag─ârele instalate ├«n URSS  num─ârau 25.336 de de┼úinu┼úi, iar ├«n ianuarie 1922 num─ârul lor era de 24.750. ├Äncep├ónd cu anul 1922, lag─ârele au fost plasate sub jurisdic┼úia NKVD. ├Äncep├ónd din anul 1929, sistemul lag─ârelor lua av├ónt.

Totul s-a schimbat ├«n momentul ├«n care guvernul sovietic s-a angajat ├«n primul plan cincinal ┼či a ├«nceput s─â realizeze ├«n c├ó┼úiva ani programul s─âu de colectivizare complet─â a agriculturii. Din cauza acestui fapt a fost exploatat─â ideea lag─ârelor de munc─â for┼úat─â, Stalin angaj├óndu-se ├«ntr-un adev─ârat r─âzboi ├«mpotriva popula┼úiei ┼ú─ârii sale. Popula┼úia a fost amenin┼úat─â cu deportarea ├«n cazul ├«n care nu accepta salarii foarte mici ┼či condi┼úii de locuit ┼či de alimenta┼úie deplorabile.

La data de 30 iulie 1928, conducerea lag─ârului Solovki a solicitat m├ón─â de lucru suplimentar─â. Aici au fost recruta┼úi de┼úinu┼úi din ├«nchisorile din Bielorusia. Num─ârul lor ├«ns─â nu a fost suficient, motiv pentru care conducerea lag─ârului a mai solicitat 1.500 de┼úinu┼úi condamna┼úi la pedepse mai mari de trei ani ÔÇ×perfect ap┼úi pentru munca fizic─âÔÇŁ.

De la lansarea planului cincinal ┼či preg─âtirea colectiviz─ârii agriculturii au fost transfera┼úi to┼úi de┼úinu┼úii cu pedepse mai mari de trei ani ├«n ÔÇ×lag─ârele de munc─â ┼či reeducareÔÇŁ. Ba chiar s-a hot─âr├ót ├«nfiin┼úarea de noi lag─âre ├«n zonele izolate, pentru a le coloniza ┼či pentru a exploata bog─â┼úiile prin munc─â for┼úat─â. Au fost izgoni┼úi 1, 8 milioane de t─ârani ├«n Siberia ┼či ├«n Kazahstan, dintre care 1, 3 milioane au fost afecta┼úi ├«n diverse sectoare ale economiei, mai ales forestiere.

├Än anul 1930, Biroul Politic a hot─âr├ót s─âparea tunelului Baltica-Marea Alb─â (Belomorkanal). M├óna de lucru necesar─â a fost estimat─â la 120.000 de oameni. De┼úinu┼úilor li s-a impus s─â execute munca numai cu material rus, care dup─â ce c─â nu era performant mai era ┼či insuficient. ├Än timpul lucr─ârilor la Belomorkanal mortalitatea era foarte ridicat─â, mai ales iarna. Acest Belomorkanal se dorea a fi un instrument de propagand─â care avea drept scop eviden┼úierea ÔÇ×miracolelorÔÇŁpe care le aduce reeducarea prin munc─â ├«n URSS. Prin munca for╚Ťat─â a de╚Ťinu╚Ťilor, canalul a fost gata la sf├ór┼čitul anului 1933.

737px Canal Mer Blanche jpg jpeg

├Än 1935, Edi┼úia Marii Enciclopedii Sovietice prezint─â o defini┼úie mincinoas─â a lag─ârului de concentrare:ÔÇ×lag─ârul era un loc special de deten┼úie, creat de statele fasciste, de regatele barbare ┼či de oprimare a popoarelor, care sporesc continuu num─ârul de┼úinu┼úilor:├«nchisorile obi┼čnuite nu mai ajungÔÇŁ. Cum spuneam, o defini┼úie mincinoas─â deoarece nu se specific─â nimic despre munca for┼úat─â prestat─â de de┼úinu┼úi ├«n lag─âre.

├Än anul 1931 au fost create la Dalstroi lag─âre ce se ocupau cu extragerea minereurilor, iar la Kol├óma cu extragerea aurului. ├Än aceste lag─âre, ra┼úiile la m├óncare erau reduse la minim. Spre exemplu, ├«n 1932 de┼úinu┼úii primeau 68% din ra┼úia de p├óine, 23% din ra┼úia de carne, 10 % din ra┼úia de pe┼čte etc.

├Än anul 1933, 200.000 de de┼úinu┼úi au s─âpat canalul Moscova-Volga-Don. Tot ├«n 1933, 20.000 de de┼úinu┼úi din lag─ârele de la Uhta ┼či Peciora extr─âgeau petrol.

Din data de 10 iulie 1934, ├«nchisorile, coloniile de munc─â corec┼úional─â ┼či lag─ârele au format un ansamblu unic, gestionat numai de Gulag. Obiectivul num─ârul unu din cadrul Gulagului devine, ├«ncep├ónd cu anul 1936, lichidarea adversarilor politici. Pentru Stalin, esen┼úial─â era lichidarea ÔÇ×du┼čmanilor poporuluiÔÇŁ. Trecerea pe planul al doilea a func┼úiei economice ├«n cadrul lag─ârelor a produs ┼či o sc─âdere considerabil─â ├«n economie.

Pe data de 8 decembrie 1938 are loc o mutare interesant─â:Stalin ├«l ├«nlocuie┼čte pe Ejov cu Beria ├«n postul de Comisar la Interne (NKVD). Odat─â cu venirea lui Beria, sistemul lag─ârelor a fost reorganizat ┼či func┼úia sa economic─â a trecut din nou pe primul plan ├«n condi┼úiile ├«n care se apropia r─âzboiul.

├Än data de 10 septembrie 1940, guvernul sovietic a decis ca de┼úinu┼úii condamna┼úi la pedepse usoare s─â fie trimi┼či ├«n lag─âre;la 1 ianuarie 1941 vorbim de un efectiv de 2 milioane de persoane. ├Än ajunul r─âzboiului, Gulagul acoperea cele mai pustii, dar ┼či cele mai friguroase zone din URSS. El era ├«mp─âr┼úit ├«n direc┼úii principale, pe ramuri economice.

├Än fa┼úa dezastrului militar din primele luni de r─âzboi, lag─ârele au furnizat ┼či ele solda╚Ťi. La 24 noiembrie 1944, 420.000 de de┼úinu┼úi cu pedepse minore au fost trimi┼či pe front ├«n prima linie, la Moscova, ei av├ónd un rol ├«nsemnat ├«n ap─ârarea capitalei. Nici personalul lag─ârelor nu a sc─âpat de front. ├Än cursul r─âzboiului au p─âr─âsit Gulagul 2, 9 milioane de de┼úinu┼úi ┼či au intrat ├«n el 1, 8 milioane. Participarea Gulagului la r─âzboi nu s-a rezumat la cei 975.000 de de┼úinu┼úi ┼či 93.000 de gardieni care au fost trimi┼či pe front. Condamna┼úii erau sco┼či din ├«nchisori ┼či pu┼či la dispozi┼úia Gulagului. Ei au fost folosi┼úi la construirea de c─âi ferate, la t─âierea p─âdurilor, pe ┼čantiere, ├«n mine.

Dup─â r─âzboi, Gulagul s-a umplut din nou, iar ├«n 1946 el num─âra 1, 6 milioane de de┼úinu┼úi. ├Än 1946, fiecare lag─âr trimitea rapoarte lunare sau anuale despre situa┼úia aprovizion─ârii, despre executarea planurilor de produc┼úie, despre starea s─ân─ât─â┼úii ┼či mortalit─â┼úii de┼úinu┼úilor, despre ├«ncerc─ârile de evaluare etc.

├Än 1949, de┼úinu┼úii elibera┼úi ├«n 1945 au fost retrimi┼či ├«n lag─âr.

Beria a creat ÔÇ×lag─ârele specialeÔÇŁ, astfel ├«nc├ót antisovieticii care reprezentau un pericol nu erau pu┼či ├«n libertate la expirarea pedepsei lor, ci erau trimi┼či prin convoi ├«n exil pentru populare. ├Än perioada 1946-1949, de┼úinu┼úii din lag─âr au reu┼čit s─â construiasc─â 7000 de km de drumuri ├«n zonele cele mai aspre ale ┼ú─ârii.

Re┼úeaua de lag─âre se prezenta astfel:la ├«nceputul lui 1953 existau 146 de lag─âre ┼či anexe sau filiale, 10 lag─âre speciale regrupate ├«n complexe concentra┼úionare ┼či 627 de colonii de munc─â corec┼úional─â.

800px Gulag Location Map png png

La momentul mor┼úii lui Stalin avem urm─âtoarele opt mari ansamble:cel mai mare era Dalstroi, un teritoriu aproape pustiu, ├«nghe┼úat. ├Än aceast─â regiune transportul nu se putea face dec├ót pe mare. ├Än Sudul Extremului Orient aveam Bamlagul. ├Än Siberia Oriental─â se g─âseau Gorlagu, Kraslagul, Norrilagul, Ozerlagul, Tai┼četlagul. ├Än Siberia Occidental─â se aflau Lag─ârul Nr. 501, Omlagul, Kemerlagul ┼či Kolpo┼čevo (├«n acest lag─âr de┼úinu┼úii au fost executa┼úi la ├«nchiderea lui).Kazahstanul ┼či Asia Central─â cuprindeau Karlagul, Steplagul ┼či Ekibastuz. Uralul avea Uhtpecilagul, Peciorlagul, Voskutlagul, Minlagul, Recilagul, Usollagul ┼či Sevjeldorlag. Centrul ┼či Sudul Rusiei europene cuprindeau lag─ârele Starobelsk, Kat├ón, Dmitlag, Dubrovlag, Viatlag. Nord-Vestul Rusiei europene cuprindea SLON, Kamurlagul, Belbatlagul, Svirlagul.

Paza lag─ârelor era asigurat─â de NKVD.Personalul NKVD care asigura paza lag─ârelor era compus din 68% ru┼či, 12% ucrainieni ┼či 20% alte na┼úionalit─â┼úi.

├Än epoca lui Stalin, lag─ârele erau populate de dou─â categorii de de┼úinu┼úi:victimele epur─ârii ┼či terorii politice, dar ┼či victimele unei legisla┼úii penale, bandi┼úii, derbedeii etc.

Dup─â r─âzboi, ├«n lag─âre au ap─ârut noi categorii de de┼úinu┼úi:colaboratori activi ai armatei germane ├«n timpul r─âzboiului, solda┼úi ┼či ofi┼úeri acuza┼úi de tr─âdare, na┼úionali┼čti din ┼ú─ârile cucerite sau recucerite de Armata Ro┼čie. Pe data de 1 ianuarie 1950, ├«n Gulag se aflau 2, 5 milioane de deporta┼úi.

Amintirile fo┼čtilor de┼úinu┼úi sunt cele care eviden┼úiaz─â cel mai bine via┼úa din lag─ârele sovietice. Oleg Volkov, fost de┼úinut, rezuma via┼úa din lag─âr ├«n c├óteva cuvinte:├«nghesuial─â, ├«njur─âturi, murd─ârie, cozi la cantin─â ┼či la toalet─â, ├«nc─âier─âri, scandaluri. De┼úinu┼úii erau num─âra┼úi de supraveghetori diminea┼úa c├ónd plecau la munc─â ┼či din nou seara ├«nainte de culcare. Num─âr─âtoarea se repeta ├«n cazul unei gre┼čeli.

De┼úinu┼úii erau ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n categorii, patru la num─âr, fiecare categorie primind o anumit─â ra┼úie de m├óncare:A. ap┼úi pentru munc─â grea-primeau cea mai mare ra┼úie de m├óncare. Celelalte categorii erau:ap┼úi pentru munc─â medie, ap┼úi pentru munc─â u┼čoar─â, invalizi ┼či cei sl─âbi┼úi.

Deţinuţii puteau fi pedepsiţi cu carcera, ce putea ajunge la maxim 15 zile, cu o raţie alimentară extrem de scăzută:300 g pâine, un sfert de litru de apă caldă un sfert de litru de supă, toate însă la 3 zile. Carcera era reprezentată de o baracă, niciodată încălzită, izolată de restul lagărului.

├Än lag─âr, mortalitatea era extrem de ridicat─â din cauza condi┼úiilor de munc─â extenuante, a frigului ┼či subalimenta┼úiei. Doar ├«n cursul anilor 1939-1941 au murit ├«n lag─âre 1, 8 milioane de de┼úinu┼úi. Mor┼úii erau ├«nregistra┼úi dup─â ce erau adu┼či ├«n lag─âr, iar statisticile nu-i contabilizeaz─â pe cei mor┼úi ├«n timpul transferurilor care putea dura chiar ┼či p├ón─â la c├óteva luni.

Sistemul lag─ârelor s-au confruntat ┼či el de-a lungul istoriei cu valuri de rezisten┼ú─â. Au fost trei perioade mari c├ónd au avut loc asemenea mi┼čc─âri de rezisten┼ú─â:1936-1937 reprezint─â prima etap─â ┼či este marcat─â de grevele foamei ┼či manifesta┼úiile organizate de de┼úinu┼úii de la Vorkuta ┼či Magadan. A doua etap─â se manifest─â ├«n timpul r─âzboiului, iar ultima, dup─â r─âzboi c├ónd au avut loc revolte ale militarilor ┼či na┼úionali┼čtilor.

Spre sf├ór┼čitul epocii staliniste via┼úa din lag─âre s-a ├«n─âsprit, iar munca productiv─â a lag─ârului se degrada treptat datorit─â refuzului de┼úinu┼úilor de a lucra.

La începutul anilor 50, sistemul stalinist al lagărelor era aproape distrus.

Bibliografie

Anne Applebaum, Gulagul, trad. Simona-Gabriela V─ârzan/Vlad Octavian Palcu, Ed. Humanitas, Bucure┼čti, 2011

Jean-Jacques Marie, Gulagul, traducere ┼či note de Florin Constantiniu, Ed. Corint, Bucure┼čti, 2001