O carte poștală trimisa de Ion Luca Caragiale
Muzeul „Ion Luca Caragiale” din Ploiești publică pe pagina de Facebook a instituției o carte poștală trimisa de Caragiale, prietenului sau Petre Missir, la 27 iunie 1909.
„Villa Iris
Mă uit toată ziua cu ochianul în largul mării, doar voiu zări la orizont vaporul care să’mi aducă vreo scrisoare dela matale Aș! mata nici gând văz ca n’ai. Viele Grube in die Ferre.
Caragiale”, se poate citi pe cartea poștală.
Exponatul face parte din patrimoniul Muzeului „Ion Luca Caragiale”, Ploiești, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
În 1905, Ion Luca Caragiale se instala în Germania cu intenţia de a-şi petrece acolo restul zilelor. În anii petrecuţi la Berlin, Caragiale s-a dedicat mult mai mult familiei decât înainte, şi sănătatea fiindu-i deja şubrezită. A fost un tată foarte grijuliu, pierderea celor două fetiţe, în iarna lui 1892-1893, de tuse convulsivă sau pneumonie, marcându-l decisiv. Astfel, dezvoltase o fobie atroce faţă de pericolul microbian (e foarte posibil ca autoexilul întrun oraş vestit pentru curăţenia sa să aibă şi acest motiv); din această cauză nu şi-a dat niciodată copiii la şcoală, deşi e foarte adevărat că le-a asigurat o educaţie aleasă prin meditatori dintre cei mai vestiţi. Mergea până acolo încât le cenzura şi micile tentaţii sportive, precum mersul pe bicicletă, şi îi obliga să poarte tot timpul mănuşi. Iar din cauza unei experienţe personale nefericite din tinereţe – se pare că l-ar fi surprins un incendiu teribil la circul „Ring” – le interzicea mersul la circ sau la cinematograf.
Mai multe pentru tine...
