Nicolai Costenco, scriitorul care s a opus rusificării limbii române jpeg

Nicolai Costenco, scriitorul care s-a opus rusificării limbii române

­čôü Comunism
Autor: Mihai Ta┼čc─â

Gazetarul de la ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť a fost re┼úinut de NKVD-i┼čti ├«n toiul r─âzboiului, fiind acuzat de propagand─â ┼či agita┼úie antisovietic─â. Pentru c─â ┼či-a recunoscut ÔÇ×vinaÔÇť a primit o pedeaps─â mai bl├ónd─â-7 ani de lag─âr.

La 100 de ani de la na┼čtere lui Nicolai Costenco, opera, dar mai ales faptele scriitorului sunt prea pu┼úin cunoscute publicului larg. D├órzenia cu care s-a opus rusific─ârii limbii rom├óne este ├«n continuare un reper pentru genera┼úia de ast─âzi ┼či cea viitoare. Pentru c─â ┼či-a b─âtut joc de promotorii a┼ča-zisei limbi moldovene┼čti la o ├«ntrunire a scriitorilor din RSSM, venind, totodat─â, cu argumente ce demonstrau ingerin┼úa nefast─â a cuvintelor ruse┼čti ├«n limba rom├ón─â, scriitorul a fost arestat ┼či condamnat, ├«n 1941, la ani grei de gulag.

Trecuser─â 24 de ore de la renumitul ÔÇ×Ordin c─âtre armat─âÔÇť al generalului Ion Antonescu din 22 iunie 1941:ÔÇ×Osta┼či! V─â ordon:trece┼úi PrutulÔÇť, c├ónd sovieticii au decis re┼úinerea lui Nicolai Costenco. Dou─â zile mai t├órziu, NKVD a efectuat o perchezi┼úie la casa scriitorului din strada Haralampie nr. 142 din Chi┼čin─âu ┼či imediat l-au arestat. Unul din capetele de acuzare pentru care Nicolai Costenco a fost re┼úinut a fost cu totul neobi┼čnuit. Formularea suna astfel:pentru c─â ÔÇ×este nepotul unuia dintre activi┼čtii rom├óni ┼či ai Sfatului ┼ó─âriiÔÇť. Or, Codul penal al RSS Ucrainene, care se aplica la acea vreme ├«n RSS Moldoveneasc─â, nu prevedea pedeaps─â pentru asemenea ÔÇ×crim─âÔÇťÔÇŁ.

Totu┼či, pentru a da aparen┼úa unei fapte penale, ├«n decizia de arestare securitatea a ad─âugat c─â Nicolai Costenco ÔÇ×a fost membru ┼či conduc─âtorul sec┼úiei tineret a G─ârzii de fier din ora┼čul Chi┼čin─âu, a scris articole cu caracter antisovietic ├«n revista ┬źVia┼úa Basarabiei┬╗, este dispus antisovietic ┼či desf─â┼čoar─â propagand─â antisovietic─âÔÇť.

CUVÂNTAREA ŢINUTĂ LA ÎNTRUNIREA SCRIITORILOR

R─âmas la Chi┼čin─âu dup─â 28 iunie 1940, Nicolai Costenco a fost primit ├«n r├óndurile Uniunii Scriitorilor Sovietici din RSSM, devenind membru al Comitetului de Conducere. A fost angajat ├«n calitate de ┼čef al sec┼úiei literare la Teatrul Moldovenesc de Stat din Chi┼čin─âu. Nimic nu prevestea tragedia. ├Äns─â ├«n prim─âvara anului 1941 au avut loc dou─â ├«ntruniri ale scriitorilor sovietici din RSSM. La una din ele a participat ┼či Nichita Hru┼čciov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bol┼čevic) din RSS Ucrainean─â.

Costenco ┼či-a consacrat alocu┼úiunea soartei limbii rom├óne ├«n RSS Moldoveneasc─â, prin prisma ingerin┼úei limbii ruse ├«n structura limbii moldovene┼čti. Iat─â c├óteva spicuiri din renumitul discurs (traducere din rus─â):ÔÇ×Noi, scriitorii din Basarabia, odat─â cu venirea puterii sovietice ne-am pomenit ├«n fa┼úa unei probleme majore. Noi am reu┼čit s─â ├«nv─â┼ú─âm limba moldoveneasc─â ├«n care ne ┼či exprim─âm. S─â lu─âm, de exemplu, o carte pentru copii, ┬źRobinson Crusoe┬╗, o carte despre literatur─â, o culegere de poezii sau un volum de literatur─â ┼čtiin┼úific─â ┼či vom observa o ingerin┼ú─â mare a limbii ruse ├«n structura limbii moldovene┼čti.

Aceasta se observ─â ├«ndeosebi ├«n reviste, ziare ┼či ├«n teatru. Nici cuvintele nu se afl─â la locul lor. Iat─â dou─â-trei exemple:┬źDe la g├óndurile mele┬╗ ├«n loc de ┬źdin g├óndurile mele┬╗. ┬źUn b─âiat interesat┬╗-ceea ce ├«nseamn─â c─â t├ón─ârul a┼čteapt─â o zestre. A vrut s─â spun─â ┬źinteresant┬╗. ┬źLe-a sporit s─â prind─â, ne-am slobozit ├«n ┼čtiuc┬╗. Asta este hazliu cu totul. Acest ┬źslobozit┬╗ nu sun─â frumos. Din teatru. ┬źMergem cu s├ólele noastre ┼či vom dobor├« pe du┼čmani┬╗. De ce nu spunem ┬źcu puterile┬╗?. Altul ┬źnu-i sposobnic┬╗.

De ce s─â nu spunem c─â ┬źnu-i ├«n stare, nu-i capabil┬╗. Apoi ┬ź┼úel┬╗ ├«n loc de ┬źscop┬╗. Chiar de la ├«nceput observ─âm o influen┼ú─â mare a limbii ruse, ├«n sens negativ, asupra limbii-at├ót ├«n teatru, c├ót ┼či ├«n c─âr┼úi. Exist─â ┼či influen┼úa limbii ucrainene. ├Än locul cuv├óntului ┬źbucium┬╗ se folose┼čte ┬źtr├ómbi┼ú─â┬╗ care nu este cunoscut. Poate c─â ├«n ucrainean─â ├«nseamn─â ceva. Aceasta nu este limba moldoveneasc─â ┼či este o mare nedreptate fa┼ú─â de moldoveni. A ap─ârut cartea tovar─â┼čului Ceban, intitulat─â ÔÇ×Cuv├óntelnic ortografic moldovenesc┬╗. De ea se folose┼čte ├«ntreaga Moldov─â ┼či ├«nva┼ú─â limba moldoveneasc─â. Deschidem cartea ┼či iat─â ce cuvinte g─âsim acolo:┬źcu o fereal─â c─âtre cuvintele acelea┬╗. Apoi el folose┼čte ┬źsv─âdoas─â┬╗. Acesta nu e un cuv├ónt moldovenescÔÇť.Discursul lui Costenco a st├órnit nemul┼úumire ├«n r├óndul unor participan┼úi, fiind ├«ntrerupt de c├óteva ori (de c─âtre tovar─â┼čii Ca┼ú ┼či For┼č). Nu s-a ab┼úinut nici Nichita Hru┼čcov, care l-a apostrofat pe Costenco:ÔÇ×Trebuie de p─âtruns ├«n esen┼ú─â ├«n problema limbii na┼úionale, aceasta nu trebuie tratat─â superficial, a┼ča cum procedezi tuÔÇť. Acesta a mai ad─âugat c─â de data aceasta Costenco este ├«n┼úeles, dar l-a avertizat c─â nu mai vrea s─â aud─â pe viitor asemenea discursuri ┼či c─â subiectele privind limba s─â le discute cu secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist (bol┼čevic) din Moldova, Zelenciuc, ┼či cu secretarul de partid, For┼č. Consecin┼úele aveau s─â vin─â ├«n scurt timp.

kos2 jpg jpeg

ÎN SIBERII DE GHEAŢĂ

├Äntruc├ót armata rom├ón─â se apropia vertiginos de capitala Basarabiei, nu s-a reu┼čit judecarea lui Nicolai Costenco la Chi┼čin─âu. A fost de urgen┼ú─â ├«mbarcat ├«ntr-un tren marfar ┼či, dup─â circa 40 de zile de ÔÇ×c─âl─âtorieÔÇť, a ajuns dincolo de mun┼úii Ural, ├«n ora┼čul Irkutsk, inima Siberiei. Acolo NKVD nu ┼či-a amintit de el mai mult timp. Abia la 11 decembrie 1941, dup─â mai bine de patru luni de la arestare, Costenco a fost interogat pentru prima dat─â, iar dosarul de urm─ârire penal─â pe semnele infrac┼úiunii prev─âzute de art. 58 Cod penal al Federa┼úiei Rusiei ÔÇ×Propagand─â ┼či agita┼úie contrarevolu┼úionar─âÔÇť a fost intentat o zi mai t├órziu, pe 12 decembrie 1941.

Ancheta preliminar─â a fost una extrem de scurt─â, a constat din 5 interog─âri ┼či a durat 13 zile ÔÇô de la 11 decembrie p├ón─â la 24 decembrie. La primul interogatoriu, Nicolai Costenco neag─â acuza┼úiile ce i se aduc. Dar, surprinz─âtor, la cel de-al doilea, din 12 decembrie, Costenco ├«┼či recunoa┼čte ÔÇ×vinaÔÇť:c─â a scris ├«n revista ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť articole cu caracter antisovietic, iar la ├«ntrunirea scriitorilor din prim─âvara anului 1941 a f─âcut propagand─â antisovietic─â, a def─âimat URSS ┼či poporul sovietic.

Declara┼úiile lui Costenco-├«n virtutea teoriei procurorului URSS Ianuari V├ó┼činski, care a conchis c─â pentru condamnare este suficient─â ÔÇ×recunoa┼čterea vineiÔÇť, f─âr─â a proba faptele-au fost suficiente pentru a-l pune sub ├«nvinuire. Celelalte c├óteva interogatorii au vizat activitatea lui Costenco la ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť, rela┼úia lui cu Pan Halippa etc.

La 24 decembrie 1941, este anun┼úat c─â ancheta preliminar─â s-a ├«ncheiat ┼či c─â a fost ÔÇ×demonstratÔÇť faptul c─â Nicolai Costenco se face vinovat de propagand─â ┼či agita┼úie antisovietic─â. A urmat o pauz─â p├ón─â pe 8 februarie 1942, c├ónd i s-a ├«nm├ónat rechizitoriul. Potrivit unui ordin al NKVD (nr. 001316 din 21 noiembrie 1941), dosarul lui Nicolai Costenco a fost trimis pentru examinare la Moscova, Consf─âtuirii Speciale din cadrul NKVD a URSS, compus─â din procurorul general al URSS ┼či Comisarul pentru Afacerile Interne al URSS (sentin┼úele emise de aceast─â structur─â erau definitive ┼či nu puteau fi supuse niciunei c─âi de atac).

Ordinul NKVD obliga anchetatorul s─â propun─â ┼či pedeapsa care urma s─â-i fie aplicat─â ├«nvinuitului. C─âl─âul din Irkutsk a decis c─â Nicolai Costenco merit─â a fi pedepsit cu 7 ani de gulag ┼či 3 ani de dec─âdere din drepturile civile. ÔÇ×Sentin┼úaÔÇť a fost pronun┼úat─â pe 15 aprilie 1942, fiind ceva mai bl├ónd─â. Nicolai Costenco a fost condamnat la 7 ani de priva┼úiune de libertate ├«ntr-un lag─âr de munci corec┼úionale.

Lupta pentru reabilitare

Dezghe┼úul hru┼čciovist a ajuns mai greu ├«n Siberia. Chiar dac─â decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 27 martie 1953 prevedea reabilitarea tuturor persoanelor judecate pe criterii politice, sentin┼úa lui Nicolai Costenco r─âm├ónea neschimbat─â.

A scris demersuri la Procuratura RSSM, care i-a r─âspuns c─â nu sunt motive pentru a revizui sentin┼úa. Indignat, Costenco solicit─â r─âspuns oficial ┼či amenin┼ú─â c─â-i va adresa o pl├óngere lui Nichita Hru┼čciov. Nicolae Costenco ata┼čeaz─â ┼či o list─â de scriitori din RSSM care ar putea fi ├«ntreba┼úi dac─â el a f─âcut sau nu propagand─â ┼či agita┼úie antisovietic─â. La scurt timp, pe 12 iunie 1956, Comitetul Securit─â┼úii de Stat al RSSM a constituit o comisie ├«n vederea expertiz─ârii activit─â┼úii literare a lui Costenco.

Din aceasta f─âceau parte Vladimir Alexeevici Russu, redactor al ziarului ÔÇ×Sc├ónteia Leninist─âÔÇť;Ion Constantin Ciobanu, redactor-┼čef al editurii ÔÇ×┼×coala Sovietic─âÔÇť, ┼či Alexandru Lipcan, redactor la Editura de Stat. Comisiei i s-a pus la dispozi┼úie colec┼úia revistei ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť, urm├ónd s─â r─âspund─â la dou─â ├«ntreb─âri:a) dac─â Nicolai Costenco a publicat ├«n revista ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť articole sau poezii cu caracter antisovietic;b) con┼úin sau nu aceste ┼či alte lucr─âri ale scriitorului calomnii la adresa URSS sau a poporului sovietic. Dup─â 20 de zile, comisia a concluzionat:a) publica┼úiile lui Nicolai Costenco nu con┼úin elemente cu caracter antisovietic;b) Costenco nu a def─âimat Uniunea Sovietic─â ┼či poporul sovietic ├«n lucr─ârile sale.

Totodat─â, Securitatea a solicitat opiniile mai multor litera┼úi indica┼úi de Nicolai Costenco ├«n scrisoarea adresat─â Procuraturii. Unii mai hot─âr├ót, al┼úii mai nuan┼úat (┼úin├ónd cont de vremea ├«n care tr─âiau) folosind un limbaj alambicat au s─ârit ├«n ajutorul lui Costenco. Astfel, I. D. Ciobanu l-a caracterizat pe Costenco drept un liberal, Emilian Bucov, Leonid Corneanu (Cornfeld), Ramil Pornoi ┼či al┼úii au afirmat c─â el este poet talentat, care, ├«mbr─â┼úi┼č├ónd curentul socialismul realist, a scris c├óteva lucr─âri apreciate de poporul moldovenesc.Lev Barschi, Bogdan Istru, George Meniuc au sus┼úinut c─â alocu┼úiunile lui din anii 1940-1941 au fost ├«ndreptate ├«mpotriva scriitorilor care nu cuno┼čteau limba literar─â moldoveneasc─â, f─âr─â ca ├«n ele s─â existe ceva antisovietic. Ultimii doi, care ├«l cuno┼čteau pe Costenco ├«nc─â de la ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť, au mai sus┼úinut c─â revista nu avea nicio orientare politic─â, iar cele scrise de Costenco erau f─âr─â tent─â politic─â.

F─éR─é BUNURI ┼×I BIBLIOTEC─é

Revenit la ba┼čtin─â, scriitorul a fost nevoit iar s─â lupte cu autorit─â┼úile, de data aceasta pentru recuperarea bunurilor confiscate. ├Äntr-o cerere adresat─â Comitetului Securit─â┼úii de Stat, la 26 februarie 1957, Nicolai Costenco, sus┼úinea c─â la momentul arest─ârii ├«n casa ├«n care locuia au r─âmas bunuri de uz general (dulapuri, paturi, mese, scaune, covoare), bunuri persoanele (haine, ├«nc─âl┼ú─âminte etc.) ┼či o bibliotec─â de circa 7.000 de volume, care au disp─ârut, fiind confiscate. Suma desp─âgubirilor solicitat─â de Costenco se ridica la 195.320 de ruble.

Securitatea a efectuat o anchet─â. A fost ridicat procesul-verbal de perchezi┼úie efectuat la momentul arestului, au fost interoga┼úi martorii care au asistat la arestare ┼či fosta so┼úie. Ca urmare, Securitatea a conchis c─â la momentul arestului au fost confiscate doar 2 albume, 2 monede de aur ┼úariste, 6 scrisori, 8 c─âr┼úi ┼či 15 medalii ale diferitelor state burgheze. Totodat─â, la retragerea Armatei Ro┼čii din Basarabia fosta so┼úie s-a evacuat ├«n URSS, ea sus┼úin├ónd c─â ├«n cas─â a r─âmas femeia de serviciu. Concluzia final─â a Securit─â┼úii a fost urm─âtoarea:lucrurile pretinse de Nicolai Costenco au disp─ârut ├«n timpul r─âzboiului, iar peti┼úionarul nu are dreptate. Lucrurile confiscate au fost evaluate la doar 593 de ruble ┼či 80 de copeici.

Fi┼čier biografic

Nicolai Costenco s-a n─âscut la 21 decembrie 1913, ├«n ora┼čul Chi┼čin─âu, ├«n familia lui Feodor Costenco-Radzeiovschi ┼či a Mariei lui Gheorghe Leahu. Studiile primare le face la Liceul ÔÇ×B.P. HasdeuÔÇť (1928-1932), iar cele superioare-la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (1932-1936), unde frecventeaz─â ┼či cursurile Facult─â┼úii de Drept. ├Än timpul studen┼úiei, a fost corespondentul publica┼úiilor ÔÇ×ZiarulÔÇť ┼či ÔÇ×LuminaÔÇť.

├Äntre 1934 ┼či 1937 a fost corespondent ┼či redactor tehnic la revista ÔÇ×Via┼úa BasarabieiÔÇť, iar din 1937-redactor al acestei publica┼úii. Din 1938, a fost consilierul secretarului general al Universit─â┼úii Populare din Chi┼čin─âu, iar ├«n 1939 a devenit membru al Frontului Rena┼čterii Na┼úionale, partid fondat de Carol al II-lea, din care erau obliga┼úi s─â fac─â parte to┼úi func┼úionarii. La constituirea, ├«n 1940, a Societ─â┼úii Scriitorilor din Basarabia, Nicolai Costenco devine secretar general, iar Pan Halippa-pre┼čedinte al asocia┼úiei.

La cedarea Basarabiei, ├«n iunie 1940, r─âm├óne la Chi┼čin─âu. La 25 iunie 1941 a fost arestat de c─âtre NKVD, iar la 15 aprilie 1942 Consf─âtuirea Special─â din cadrul NKVD l-a condamnat la 7 ani de gulag. A executat pedeapsa ├«n regiunea Irkutsk. Dup─â eliberare este obligat s─â r─âm├ón─â ├«n ora┼čul Dudinka, regiunea Krasnoiarsk, unde a lucrat dispecer la construc┼úia uzinei metalurgice din Norilsk. A fost reabilitat la 9 august 1956, revenind ├«n Basarabia ├«n toamna aceluia┼či an. ├Än lips─â de cas─â, a locuit un timp ├«n satul Mereni. ├Ämpreun─â cu so┼úia Maria au educat ┼čase copii:Nicolai (a.n. 1949), Maria (a.n. 1951), gemenii Costache ┼či Tatiana (a.n. 1954), Fiodor (a.n. 1956);Ileana (1958). A decedat la 20 iulie 1993, fiind ├«nmorm├óntat la cimitirul central ortodox din str. Armeneasc─â din Chi┼čin─âu. Dup─â moartea scriitorului, Po┼čta Moldovei ┼či Uniunea Filateli┼čtilor au pus ├«n circula┼úie o marc─â po┼čtal─â cu imaginea lui Nicolai Costenco. ├Än anul 2000 un bust al maestrului a fost instalat ├«n scuarul de l├óng─â casa ├«n care a locuit (bd. ┼×tefan cel Mare ┼či Sf├ónt, nr. 64). Opera sa cuprinde poezii, nuvele, romane, piese de teatru, cronici, traduceri, publicistic─â.

Aprecieri ┼či distinc┼úii:Medalia ÔÇ×Pentru vitejie ├«n munc─âÔÇť (1960);Medalia ÔÇ×Veteran al munciiÔÇť (1975);Premiul de ├«ncurajare al Consiliului Central al Sindicatelor din URSS ┼či al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din URSS, pentru romanul ÔÇ×SeverogradÔÇť (1976);titlul onorific ÔÇ×Scriitor al poporului din RSS Moldoveneasc─âÔÇť (1988);Premiul de Stat al RSSM (1990);membru de onoare al Academiei de ┼×tiin┼úe a Moldovei (1992);Ordinul Republicii (├«n 2010, post-mortem).Citeste mai mult:adev.ro/mtpvrj