88192 xl jpg jpeg

Nicolae Ceau╚Öescu ╚Öi despo╚Ťii Orientului

Nicolae Ceau╚Öescu dorea s─â eviden╚Ťieze Rom├ónia condus─â de regimul Partidului Comunist pe harta lumii ca un poten╚Ťial actor la nivel interna╚Ťional. ├Än prima faz─â, Ceau╚Öescu s-a ├«ndep─ârtat de Moscova critic├ónd interven╚Ťia sovietic─â asupra Prim─âverii de la Praga din Cehoslovacia ╚Öi s-a orientat tot mai mult spre dialogarea cu occidentul. P─ârea un dictator comunist cu care se putea comunica, un lider care putea s─â ajute Rom├ónia s─â fac─â un pas mare spre modernizare ╚Öi destalinizare, a╚Öa cum a fost Iosip Broz Tito pentru Iugoslavia care ╚Öi ast─âzi este bine amintit de nostalgicii s├órbi.

├Än mai 1968, generalul ╚Öi pre╚Öedintele francez Charles de Gaulle viziteaz─â Rom├ónia, intr├ónd ├«n aten╚Ťia occidentului. ├Än 1969, pre╚Öedintele american Richard Nixon viziteaz─â Rom├ónia (video jos) ╚Öi se ├«nt├ólne╚Öte cu Nicolae Ceau╚Öescu, fiind primul pre╚Öedinte american care viziteaz─â o ╚Ťar─â est-european─â ╚Öi primul stat comunist de altfel. Nixon ├«l privea pe Ceau╚Öescu ca pe un canal de dialogare cu China pentru a negocia pacea, pentru a ├«nceta r─âzboiul cu Vietnamul de Nord ╚Öi pentru a retrage onorabil trupele americane din nepopularul r─âzboi.


Ceau╚Öescu a ├«nceput s─â viziteze alte ╚Ť─âri occidentale, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii unde s-a ├«nt├ólnit cu regina Elisabeta a II-a. Ziarele ╚Öi televiziunile vremii ├«l ar─âtau pe un dictator comunist care se plimba cu calea╚Öca reginei la Londra (video jos), ├«n unul dintre cele mai capitaliste ora╚Öe ale lumii.


Dar dup─â 1979-1980, la pre╚Öedin╚Ťia Statelor Unite a venit Ronald Reagan, un republican anti-comunist convins, care a reac╚Ťionat mai dur ├«mpotriva comunismului la nivel interna╚Ťional. Ceau╚Öescu nu se mai bizuia pe ├«ncrederea liderilor vestici ╚Öi a ├«nceput s─â men╚Ťin─â rela╚Ťii tot mai str├ónse cu liderii comuni╚Ö╚Ťi din orient.

Ceau╚Öescu ini╚Ťiase rela╚Ťii cu statele comuniste din orient ├«nc─â din 1970. Chiar dac─â rela╚Ťiona cu marii lideri occidentali din statele capitaliste, Ceau╚Öescu r─âm├ónea un comunist ╚Öi refuz─â s─â fie influen╚Ťat de trendurile din democra╚Ťiile vestice. Rom├ónia, ├«nc─â c├ónd se afi╚Öa ca dizident ├«n tab─âra sovietic─â de pe urma desp─âr╚Ťirii sino-sovietice, ├«ncerca s─â arate c─â se ├«ndreapt─â spre calea moderniz─ârii ╚Öi tinde s─â devin─â o na╚Ťiune mediatoare ├«ntre marile puteri. O delega╚Ťie rom├óneasc─â alc─âtuit─â din premierul Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodn─âra╚Ö, Nicolae Ceau╚Öescu ╚Öi Chivu Stoica viziteaz─â China ├«n 1964 , primi╚Ťi de Liu Sao-ti, Deng Xiaoping ╚Öi Mao Zedong.

Dup─â vizita lui Nixon ├«n Rom├ónia din august 1969, ├«n vara 1971 Ceau╚Öescu efectueaz─â primul turneu asiatic. ├Än zilele 1-9 iunie viziteaz─â China unde se ├«nt├ólne╚Öte cu Mao Zedong (video jos). Elena Ceau╚Öescu care ╚Öi-a ├«nso╚Ťit so╚Ťul a v─âzut c─â so╚Ťia lui Mao joac─â un rol politic important ╚Öi avea s─â se inspire ├«n anii urm─âtori dup─â ea, impun├ónd ├«n Rom├ónia un cult al personalit─â╚Ťii dedicat so╚Ťiei dictatorului, ca prima femeie ├«n stat.


Ceau╚Öescu ╚Öi Mao au discutat despre situa╚Ťia intern─â, despre revolu╚Ťia cultural─â chinez─â (care l-a inspirat ╚Öi pe Ceau╚Öescu s─â o declan╚Öeze ├«n Rom├ónia), despre situa╚Ťia interna╚Ťional─â ╚Öi r─âzboiul din Vietnam, dar mai ales despre dialogarea cu SUA. Mao a spus c─â este gata s─â-l primeasc─â pe Nixon, dar principala problema era disputa cu Taiwanul. ├Än urma vizitei din 1972, Nixon avea s─â recunoasc─â principiul ÔÇťO singur─â ChinaÔÇŁ. Ceau╚Öescu a fost fascinat de metodele economice, educa╚Ťionale ╚Öi politice chineze╚Öti ╚Öi a decis s─â preia modelul chinez s─â-l introduc─â ├«n Rom├ónia, inclusiv s─â declan╚Öeze mica sa revolu╚Ťie cultural─â. De atunci, Rom├ónia tinde s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un regim comunist mai degrab─â ÔÇťmaoistÔÇŁ dec├ót ÔÇťsovieticÔÇŁ.

├Äntre 9-15 iunie, Ceau╚Öescu viziteaz─â Coreea de Nord ╚Öi este ├«nt├ómpinat de dictatorul Kim Ir Sen (video jos) ├«n uralele a 120 000 de nord-coreeni la un stadion unde are loc o parad─â cu coregrafie special─â ├«n tribune. Ceau╚Öescu a a fost impresionat de coregrafie. A devenit interesat de programele partidului muncitoresc din Coreea, ├«n special de na╚Ťionalizare, de cultul personalit─â╚Ťii, de metodele totalitare combinate cu ideologiile comuniste ╚Öi ultra-na╚Ťionaliste, de ├«nv─â╚Ť─âm├óntul nord-coreean, unde elevii erau obliga╚Ťi s─â ├«nve╚Ťe ode ╚Öi poezii dedicate dictatorului, s─â poarte uniforme de pioneri patrio╚Ťi ╚Öi s─â fie ├«nt├ómpina╚Ťi ├«n fiecare clasa de portretul dictatorului. .


Ceau╚Öescu era influen╚Ťat astfel de filosofia Juche a lui Kim. Rom├ónia a ├«nceput s─â promoveze na╚Ťionalismul ╚Öi cultul personalit─â╚Ťii conduc─âtorului. Coreea de Nord folosea Rom├ónia ├«n 1973 ca un intermediar ├«n dialogul cu SUA, dar diploma╚Ťii rom├óni au refuzat pentru c─â nu voiau s─â strice rela╚Ťiile cu SUA.

Pe 15-19 iunie Ceau╚Öescu viziteaz─â Vietnamul de Nord, iar ├«ntre 21-24 iunie viziteaz─â Mongolia. Se speculeaz─â c─â Ceau╚Öescu ╚Öi delega╚Ťii s─âi ar fi transportat virusul H2N2 ├«n Rom├ónia, virus care a cauzat pandemia de grip─â din 1968, cunoscut ╚Öi ca ÔÇťgripa Hong KongÔÇŁ sau ÔÇťgripa MaoÔÇŁ, care a ucis 1-4 milioane de oameni. 15 000 de rom├óni bolnavi de grip─â ajung la spital. Num─ârul mor╚Ťilor nu este cunoscut av├ónd ├«n vedere c─â cei deceda╚Ťi subit erau trecu╚Ťi la rubrica ÔÇťinfarctÔÇŁ.

Urm─âtorul turneu asiatic a avut loc ├«n mai 1978, alc─âtuit din vizite oficiale de prietenie ├«n China, Coreea de Nord, Vietnam (de asta dat─â cu sudul ocupat de comuni╚Ö╚Ťi), Laos ╚Öi Cambodgia (unde se ├«nt├ólne╚Öte cu Pol Pot, liderul regimului kmerilor ro╚Öii, unul dintre cei mai s├óngero╚Öi ╚Öi cei mai brutali dictatori comuni╚Öti din istorie). Ceau╚Öescu va mai vizita China ├«n 1982, 1985 ╚Öi va mai face un mic turneu asiatic ├«n 1988 unde va vizita Vietnam, Coreea de Nord ╚Öi China, strict pentru ├«nt─ârirea rela╚Ťiilor diplomatice, comerciale ╚Öi economice. Rom├ónia import─â produse ╚Öi materiale prime asiatice, mai ales produse "made in China" sau "made in Vietnam".


Foto: ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 73/1971

Ceausescu Mao jpg jpeg

├Än 1975 ╚Öi ├«n 1982, Ceau╚Öescu viziteaz─â Irakul ╚Öi se ├«nt├ólne╚Öte cu dictatorul baÔÇÖathist Saddam Hussein c─âruia ├«i ├«mprumut─â o sum─â ├«n valoare de 600 milioane de dolari, bani care abia ├«n 2023-2025 vor fi ├«napoia╚Ťi Rom├óniei. Ceau╚Öescu prime╚Öte drept cadou de la Saddam un palmier din argint ├«n miniatur─â. Ceau╚Öescu a v─âzut ce dictator brutal era Saddam Hussein ╚Öi cu ce m├ón─â de fier controla Irakul, fiind un regim ├«n mare militarist. La conducerea Irakului era partidul Ba'ath, care promova na╚Ťionalismul arab, socialismul, anti-imperialismul.

Ceau╚Öescu, de-a lungul conducerii sale, viziteaz─â Iranul de 6 ori. Ultima sa vizit─â ca dictator a fost ├«n Iran, ├«n 18-20 decembrie 1989, tocmai c├ónd se declan╚Öa revolu╚Ťia anticomunist─â la Timi╚Öoara. Observ─â c─â Iranul este o republic─â islamic─â, o teocra╚Ťie din 1979 dup─â revolu╚Ťia islamic─â , unde Ayatollahul Khomeini era liderul religios suprem, ╚Öi vede ce cult al personalit─â╚Ťii i se dedic─â, ╚Öi c├ót─â autoritate are ├«n numirea mini╚Ötrilor ╚Öi alc─âtuirea guvernului. Ceau╚Öescu de altfel a creat institu╚Ťia pre╚Öedin╚Ťiei ├«n Rom├ónia ├«nc─â din 1974, fiind ╚Öef al statului cu rol executiv ╚Öi comandant suprem al armatei .

Ceau╚Öescu, ├«n urma vizitelor, preia modelul de conducere al dictatorilor din orient ╚Öi ├«l aplic─â Rom├óniei. Modelul asiatic implementat ├«n Rom├ónia se dovede╚Öte catastrofal implementat, duc├ónd la foamete, cozi la alimentare, pene de curent, penurie de ap─â, combustibil, gaze ╚Öi medicamente. Ceau╚Öescu a vrut s─â fac─â o ÔÇťmic─â revolu╚Ťie cultural─âÔÇŁ dup─â model chinez ╚Öi nord-coreean prin paradele costisitoare, proiectele megalomanice, industrializare ╚Öi urbanizare ├«n mas─â, un ├«nv─â╚Ť─âm├ónt care "spal─â pe creier" elevii, persecu╚Ťii ce ╚Ťineau de religie , mentalit─â╚Ťi, convingeri politice, stil de via╚Ť─â. China, care a a ajuns suprapopulat─â, din 1979 implementa politica "un singur copil", Ceau╚Öescu voia s─â creasc─â popula╚Ťia Rom├óniei, interzic├ónd avortul ╚Öi le ├«ngreuna vie╚Ťile tinerilor care voiau s─â r─âm├ón─â celibatari sau care voiau s─â divor╚Ťeze.

Rezulta o ╚Ťar─â ├«n colaps cu o industrie ├«nvechit─â , cu un sistem incapabil s─â-╚Öi hr─âneasc─â proprii cet─â╚Ťeni ├«n timp ce erau construite cu somptuozitate Casa Poporului, Intercontinentalul, Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, Barajul Vidraru, Transf─âg─âr─â╚Öan. Nu putem neglija impactul turistic ╚Öi economic al acestor proiecte (mai pu╚Ťin Casa Poporului care a devenit sediu al Parlamentului din democra╚Ťia postdecembrist─â).

Dar Ceau╚Öescu avea s─â afle de pe urma protestelor de pe 21 decembrie 1989 c─â nu po╚Ťi ca un lider de ╚Ťar─â s─â pui oamenii la munc─â ╚Öi la construit proiecte megalomanice c├ónd nu-i po╚Ťi hr─âni, nu le po╚Ťi asigura un tr─âi decent demn de ultima jum─âtate a secolului 20. Chiar ╚Öi un dictator fascist ca Hitler ╚Ötia c─â solda╚Ťii s─âi trebuiau bine hr─âni╚Ťi ├«nainte s─â fie trimi╚Öi ├«n campanii militare. Ceau╚Öescu, fie din ignoran╚Ť─â, fie pentru c─â era manipulat de securitate ╚Öi anturajul din PCR,  ignor─â s─â fac─â schimb─âri, ignor─â lipsurile ╚Öi problemele popula╚Ťiei, ignor─â cerin╚Ťele secretarului de stat american George Shultz de a respecta drepturile omului, renun╚Ť├ónd ├«n 1988 la clauz─â na╚Ťiunii celei mai favorizate oferit─â de America ├«n 1975.

Ceau╚Öescu refuz─â s─â fie un ÔÇťpionÔÇŁ al Uniunii Sovietice, c├ót ╚Öi a Statelor Unite, ╚Öi prefer─â s─â fie de partea na╚Ťiunilor din mi╚Öcarea de nealiniere precum Cuba, Irak, Iran, China, India, Coreea de Nord, Brazilia, Egipt, Argentina, Mexic, Vietnam pornit─â ├«mpotriva lumii bipolare. Voia s─â fac─â Rom├ónia independen╚Ťa financiar, energetic ╚Öi bancar, ╚Öi s─â se alieze cu celelalte state pentru a crea un fond monetar comun ╚Öi chiar s─â ini╚Ťieze un program nuclear de ├«narmare a Rom├óniei, ceea ce era imposibil.

Dup─â 1985, venirea secretarului reformist Mihail Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice ╚Öi izolarea pe plan interna╚Ťional nu-l afectau pe dictator. Continua s─â ├«nfometeze poporul rom├ón pentru a pl─âti datoriile ╚Öi pentru a import─â produsele de marca rom├óneasc─â ca s─â demonstreze c─â Rom├ónia poate fi un actor interna╚Ťional demn de b─âgat ├«n seama. Opozan╚Ťii ╚Öi criticii la adresa regimului comunist sunt adu╚Öi la t─âcere prin metode neostaliniste, ca ╚Öi cum se revenea la Rom├ónia aniilor 1944-1953 c├ónd Stalin ocupa ╚Öi epura ╚Ťara de orice element de rezisten╚Ť─â anti-comunist─â.

Nici modelul maoist nu a fost unul de succes, soldat cu 80 milioane de chinezi mor╚Ťi ├«n timp de pace, ├«n timpul conducerii lui Mao Zedong, care c├óndva, activist socialist fiind, promitea bun─âstare general─â pentru poporul chinez ╚Öi critic─â elementele feudale ale regimului anterior.


Foto: ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 72/1971

Elena Ceausescu Mao jpg jpeg

F─âr─â liberalizarea f─âcut─â de Deng Xiaoping ╚Öi deschiderea rela╚Ťiilor comerciale cu SUA, China ar fi traversat ╚Öi ea o revolu╚Ťie anticomunist─â probabil mult mai s├óngeroas─â dec├ót a fost ├«n Rom├ónia, poate s-ar fi ajuns chiar la un nou r─âzboi civil. Protestele din Pia╚Ťa Tiananmen, pe care ╚Öi ast─âzi regimul totalitar de la Beijing ├«ncearc─â s─â-l fac─â uitat ╚Öi ╚Öters din memoria poporului chinez, ne arat─â c─â regimul comunist era nefunc╚Ťional. Uniunea Sovietic─â ╚Öi celelalte state est-europene din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est etc. din lag─ârul socialist ├«ncepeau s─â implementeze reforme ╚Öi erau chiar ini╚Ťiate dialoguri ├«ntre opozan╚Ťii anti-comuni╚Ö╚Ťi ╚Öi regimurile totalitare.

De aceea avem Solidaritatea ├«n Polonia, negocierile la masa rotund─â ├«n Ungaria, Revolu╚Ťia de Catifea ├«n Cehoslovacia, c├óntecele, dansurile ╚Öi horele balticilor din Estonia, Lituania ╚Öi Letonia, regimul comunist care anun╚Ť─â cu u╚Öurin╚Ť─â organizarea de noi alegeri , vest-germanii ╚Öi est-germanii care se ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â ╚Öi c├ónt─â ╚Öi danseaz─â la d─âr├ómarea zidului dup─â 45 ani de desp─âr╚Ťire. Pe de alt─â parte, ├«n Rom├ónia se petrece o revolu╚Ťie s├óngeroas─â din cauza regimului ceau╚Öist extrem de represiv cu g├óndire ╚Öi func╚Ťionare demn─â de Rusia Stalinist─â din anii 30-50ÔÇÖ sau China maoist─â din anii 50-70ÔÇÖ, urm├ónd o tranzi╚Ťie spre o democra╚Ťie care ╚Öi ast─âzi este corupt─â ╚Öi defectuoas─â. Iugoslavia trece prin ceva ╚Öi mai r─âu, un r─âzboi civil, dar cauzat de separatism etnic.

Dac─â ├«n celelalte state sunt alegeri libere ╚Öi o tranzi╚Ťie pa╚Önic─â c─âtre democra╚Ťie, ├«n Rom├ónia, modelul comunisto-na╚Ťionalist de inspira╚Ťie chinezeasc─â ╚Öi nord-coreean─â fac tranzi╚Ťia c─âtre democra╚Ťie mult mai dificil─â. Rom├ónii, ie╚Öi╚Ťi la proteste, vor s─â-l ├«nl─âture doar pe Ceau╚Öescu ╚Öi comunismul de inspira╚Ťie maoist─â , nu ╚Öi socialismul ├«n sine ca ideologie. De altfel, rom├ónii voteaz─â ÔÇťmajoritarÔÇŁ cu Frontul Salv─ârii Na╚Ťionale (transformat ├«n Partidul Social-Democrat) p├ón─â ├«n 1996 , o forma╚Ťiune socialist─â provenit─â din resturile Partidului Comunist Rom├ón.

Maoismul introdus ├«n Rom├ónia i-a f─âcut pe rom├óni s─â devin─â ÔÇťsclaviÔÇŁ la stat, dependen╚Ťi total de partid ╚Öi aparatul birocratic care le ofer─â loc de munc─â, locuin╚Ťa, automobilul, alimentele.

Aspira╚Ťiile c─âtre occident a unor rom├óni ╚Öi foametea care i-a f─âcut s─â ias─â ├«n strad─â n-au fost suficiente c─âci modelul comunist de inspira╚Ťie maoist─â a lui Ceau╚Öescu i-a ╚Ťinut izola╚Ťi. ├Än vreme ce prin alte state precum Polonia, Ungaria, Germania reunificat─â, Cehia desp─âr╚Ťit─â de Slovacia, est-europenii votau cu partide liberale ╚Öi conservatoare de dreapta, rom├ónii ├«nc─â au continuat ╚Öi continu─â s─â voteze majoritar cu un partid socialist.

Coreea de Nord, o ╚Ťar─â ╚Öi acum aflat─â sub o dictatur─â care nu mai are nicio leg─âtur─â cu comunismul de alt─â dat─â, fiind mai degrab─â un regim fascist ├«n devenire, este izolat─â,sanc╚Ťionat─â diplomatic, iar popula╚Ťia sufer─â ├«n t─âcere de foame ╚Öi lipsuri, precum foametea din anii 90ÔÇÖ care a dus la moartea a 3,5 milioane de nord-coreeni. Dar are rachete nucleare cu care se tot laud─â ╚Öi amenin╚Ť─â c─â va ÔÇťbombardaÔÇŁ America asta ├«n vreme ce nord-coreenii ├«nc─â nu ╚Ötiu ce ├«nseamn─â denumirea de ÔÇťMcDonaldÔÇÖsÔÇŁ.

Probabil asta ar fi fost ╚Öi soarta Rom├óniei dac─â nu ar fi avut loc revolu╚Ťia anti-ceau╚Öist─â din 1989 ╚Öi social-democratul Ion Iliescu n-ar fi permis o minim─â liberalizare ╚Öi democratizare a Rom├óniei.


Foto: ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 4/1971

kim Ceausescu jpg jpeg

Ceau╚Öescu voia tot mai mult s─â r─âm├ón─â un na╚Ťionalist de neclintit precum Kim Ir-Sen. Doar c─â Kim Ir-Sen a reu╚Öit dup─â 50 ani s─â instaureze un aparat represiv destul de ├«nt─ârit ╚Öi militarizat c─â s─â ╚Ťin─â popula╚Ťia sub control, mai ales cu propagand─â. Geografic, e avantajat pentru c─â are leg─âtur─â direct─â doar cu China din vecin─âtate, ╚Öi grani╚Ťa cu Coreea de Sud, inamicul capitalisto-democrat.

├Än cazul Rom├óniei, modelul neostalinist dup─â model asiatic implementat de Ceau╚Öescu nu avea s─â dea roade, nu ├«ntr-o ╚Ťar─â care se afl─â chiar ├«n mijlocul Europei, la ├«ntret─âierea dintre continentul european ╚Öi cel asiatic. Cultura american─â/vest-european─â, pia╚Ťa liber─â, oportunit─â╚Ťile capitaliste ╚Öi aspira╚Ťiile la un tr─âi mai bun ├«n occident i-a f─âcut pe rom├óni s─â ias─â ├«n strad─â ├«n decembrie 1989.

Cum ar fi fost dac─â Ceau╚Öescu ar fi evitat s─â se inspire dup─â modelul comunist oriental ╚Öi ├«n schimb s-ar fi inspirat dup─â modelul socialismului francez, social-democra╚Ťia vest-german─â, sau dup─â ÔÇťsocialismul suedezÔÇŁ? Ar fi avut rezultate mai bune dac─â ar fi recurs la reforme ╚Öi liberalizare a╚Öa cum au procedat Tito, Xiaoping ╚Öi Gorbaciov? Ar fi fost mai bine amintit de rom├ónii de azi? Ar fi fost preluate proiecte care s─â pun─â accent pe bun─âstarea ╚Öi hr─ânirea popula╚Ťiei? S-ar fi implementat un sistem de securitate social─â f─âr─â nomenclaturism, mai mult bazat pe meritocra╚Ťie dec├ót pe egalitarism? Ar fi efectuat pu╚Ťin─â liberalizare ╚Öi ar fi permis liber─â circula╚Ťie exact cum a procedat chiar ╚Öi dictatorul fascist al Spaniei, Francisco Franco , ca s─â atrag─â banii turi╚Ötilor? Dar dac─â scutea ├«nv─â╚Ť─âm├óntul, cultura ╚Öi presa de cenzur─â, cultul personalit─â╚Ťii, manipulare, sp─âlare pe creier ╚Öi propagand─â? Dar mai ales, ce se ├«nt├ómpl─â dac─â nu ar fi recurs la persecu╚Ťii ╚Öi epur─âri dup─â modelul stalinisto-maoist?

Probabil c─â ar fi fost un pic mai bine. Iar tranzi╚Ťia de la totalitarism la democra╚Ťie ├«n 1989 ar fi fost mai pu╚Ťin dureroas─â a╚Öa cum s-a v─âzut la to╚Ťi ceilal╚Ťi vecini din ÔÇťlag─ârul comunistÔÇŁ. Dar Ceau╚Öescu , ├«nfometat dup─â putere, ╚Öi din dorin╚Ťa de a face din Rom├ónia un actor interna╚Ťional , f─âr─â succes , probabil a preferat s─â se poarte ca un dictator inspirat dup─â despo╚Ťii orientului, combin├ónd modelul maoist cu stilul de conducere feudal al voievodatelor vlaho-moldave ca pe vremea lui Vlad ╚Üepe╚Ö sau Mihai Viteazul cum s-a observat la momentul cu sceptrul preziden╚Ťial. A fost alegerea sa p├ón─â la urm─â, o alegere care i-a costat via╚Ťa, c├ót ╚Öi viitorul Rom├óniei pentru zeci de ani.

Foto sus: Nicolae Ceau┼čescu ┼či Kim Ir Sen, ├«n timpul vizitei de la Phenian din 1978 (┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 163/1978)

Surse

Burakowski, Adam ,Dictatura lui Nicolae Ceau┼čescu-geniul Carpa┼úilor, 1965-1989 , Editura Polirom, pag. 153, 171
Cioroianu, Adrian, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc , Editura Curtea Veche, Bucharest, 2005 p. 489.
Adevarul.ro:

 

Ziarul Financiar:

Ziare.com: