Natură statică și simbolism deghizat jpeg

Natură statică și simbolism deghizat

­čôü Istoria unui tablou
Autor: Cosmin Ungureanu

Din 1609, o dat─â cu declararea armisti╚Ťiului ├«n r─âzboiul religios declan╚Öat de Imperiul Hispanic, ╚Ü─ârile de Jos traverseaz─â o epoc─â de (relativ─â) acalmie ╚Öi ├«nflorire economic─â, prelungit─â p├ón─â dup─â 1660. Devenite rapid un redutabil imperiu comercial, Flandra ╚Öi Provinciile-Unite se confrunt─â cu o o stare de fapt paradoxal─â:acumularea unui surplus considerabil, situa╚Ťie inedit─â din punct de vedere economic, contracarat─â ├«ns─â de raportarea cultural─â la abunden╚Ťa material─â, secole la r├ónd conotat─â ├«n cheia luxuriei ╚Öi p─âcatului.

Una dintre c─âile de reglare a acestei situa╚Ťii istorice a fost ÔÇ×dematerializareaÔÇŁ surplusului prin relegarea lui ├«n zona imaginii. Astfel, ├«n climatul socio-cultural din Flandra, natura static─â ÔÇô pe cale de a se configura ca gen pictural ÔÇô cap─ât─â o pondere remarcabil─â, ramific├óndu-se ├«n c├óteva categorii emblematice, precum imaginile cu tarabe de m─âcel─ârie/pesc─ârie debordante, cu buchete enorme, etalaje spectaculoase de v├ónat sau cu mese supra├«nc─ârcate de alimente ╚Öi obiecte de uz cotidian (1). Abundent─â ea ├«ns─â╚Öi, produc╚Ťia de asemenea opere de art─â, menite s─â oglindeasc─â bog─â╚Ťia comanditarilor, este marcat─â de un fenomen semnificativ:extinderea suprafe╚Ťei imaginii, p├ón─â la anvergura unui tablou ÔÇ×istoricÔÇŁ, ├«n ciuda distan╚Ťei ierarhice care le desparte. ├Än secolul al XVII-lea, amplificarea naturii ÔÇ×staticeÔÇŁ, dificil de justificat ├«n sine, devine ├«ns─â acceptabil─â prin infuzarea unei anumite ÔÇ×dinamiciÔÇŁ narative, concretizat─â fie ├«n inserarea figurii umane (mai cu seam─â ├«n scene de buc─ât─ârie), fie ├«n redarea unei ac╚Ťiuni oarecare, anecdotice, implic├ónd de regul─â felurite animale. 

Frans Snyders(1579-1657), unul dintre cei mai eminen╚Ťi ╚Öi subtili pictori din Anvers, a jucat un rol catalizator ├«n constituirea naturii statice de mari dimensiuni ╚Öi, implicit, ├«n instituirea, ├«n pictur─â, a unui imaginar al abunden╚Ťei. Opera sa autograf─â, cumul├ónd peste 250 de picturi cu etalaje de fructe, flori, pe╚Öti ╚Öi animale, este la r├óndu-i amplificat─â de produc╚Ťia de atelier, veritabil─â ÔÇ×industrieÔÇŁ de replicare ╚Öi multiplicare a schemelor compozi╚Ťionale, a citatelor figurative sau chiar a unor opere ca atare. Un caz ilustrativ este tabloul Natur─â static─â cu maimu╚Ť─â (ulei pe p├ónz─â, 96 x 157 cm) intrat, ├«n 1972, ├«n patrimoniul Muzeului Na╚Ťional de Art─â al Rom├óniei (il. 1).

il  1 5 jpg jpeg

Preambulul unui asalt.La frontiera dintre ÔÇ×natur─â static─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×scen─â de genÔÇŁ, nici una nemijlocit ╚Öi ambele la un loc, aceast─â lucrare este copia de atelier cvasi-identic─â a unui tablou autograf aflat la un moment dat ├«n colec╚Ťia M. Knoedeler din New York (2). Din ra╚Ťiuni ce ╚Ťin de practicile de atelier, putem presupune c─â replica a fost realizat─â la scurt timp dup─â prototip, ├«n intervalul 1616-1620, cel mai probabil direct dup─â cartonul desenat de Frans Snyders, de vreme ce dimensiunile originalului ╚Öi ale copiei sunt aproape identice. La prima vedere, scenariul reprezent─ârii nu pare a dep─â╚Öi stadiul banalit─â╚Ťii anecdotice. Pe o mas─â prelungit─â indefinit, cu aspect de estrad─â, troneaz─â un co╚Ö debord├ónd de fructe. Element central al compozi╚Ťiei, acesta este flancat de dou─â episoade secundare:un ciorchine ciugulit de o pas─âre, ├«n st├ónga, respectiv, ├«n partea opus─â, o maimu╚Ť─â av├óntat─â cu circumspec╚Ťie. Derulat─â de la dreapta la st├ónga, cu un incontestabil efect dinamic, scena este echilibrat─â de geometria rectangular─â a compozi╚Ťiei, trasat─â aproape armonic. Dup─â toate aparen╚Ťele, tabloul figureaz─â preambulul unui asalt, l─âs├ónd totu╚Öi o anumit─â ambiguitate ├«n jurul ╚Ťintei:un fruct oarecare sau pas─ârea? 

Elementul insolit al acestui tablou nu pare a fi co╚Öul cu fructe chiar dac─â, la acea vreme, p─âstra ├«nc─â memoria ÔÇ×invent─âriiÔÇŁ lui novatoare, pe la 1597, de c─âtre Caravaggio (il. 2), ╚Öi cu care, ├«ntr-un fel sau altul, Frans Snyders s-ar fi putut familiariza, la Roma sau Milano, ├«n anii 1608-1610. Mai spectaculoas─â (├«ntruc├ót exotic─â) pare a fi reprezentarea minu╚Ťioas─â a unei maimu╚Ťe-capucin, specie descoperit─â de conchistadori ├«n America Central─â ╚Öi de Sud ╚Öi consacrat─â de Frans Snyders, ├«n nenum─ârate ipostaze, ca subiect pictural la mod─â. 

il  2 3 jpg jpeg

Semnifica┼úia moral─â a scenei.Aspectul anecdotic este ├«ns─â doar primul nivel de lectur─â a imaginii, care nu poate omite, bun─âoar─â, ├«nc─ârc─âtura simbolic─â a elementelor componente. Astfel, ├«ntr-o veche tradi╚Ťie ce se revendic─â de la una dintre cele mai faimoase c─âr╚Ťi didactice ale Occidentului medieval (Physiologus, text compilat ├«n Alexandria, ├«n secolul al II-lea d. Chr.), maimu╚Ťa era privit─â ca o ├«ncarnare a diavolului, de vreme ce nu era altceva dec├ót imitarea deformat─â a omului (creat dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea lui Dumnezeu). Ulterior, ├«n veacul al XVI-lea, accentul este deplasat de la ├«ntruparea r─âului la victima lui ÔÇô p─âc─âtosul ÔÇô iar maimu╚Ťa devine o emblem─â a vie╚Ťuirii desfr├ónate (3). Imaginea unei maimu╚Ťe-capucin ├«ntr-un decor al abunden╚Ťei (sinecdoc─â pentru bog─â╚Ťia iluzorie ╚Öi tentant─â a lumii) nu poate evita, prin urmare, o semnifica╚Ťie moral─â. 

Deghizamentul con╚Ťinutului religios devine ╚Öi mai plauzibil dac─â avem ├«n vedere reprezentarea frecvent─â, ├«n prima jum─âtate a veacului al XVII-lea, a co╚Öurilor cu fructe ├«n pictura religioas─â (4). Nu ├«n ultimul r├ónd, merit─â s─â observ─âm c─â pe ciorchinele de struguri ÔÇô transparent simbol al euharistiei ÔÇô nu este a╚Öezat─â o pas─âre oarecare, ci un sticlete. Asociat cu imaginarul patimilor christice (pata ro╚Öie de pe cap, ca ╚Öi presupusa apeten╚Ť─â pentru spini, plas├óndu-l ├«n proximitatea crucific─ârii lui Christos), sticletele este figurat ├«n mai multe r├ónduri ├«n m├óna lui Iisus din iconografia Fecioara cu Pruncul (bun─âoar─â, ├«n Madonna Litta a lui Leonardo da Vinci), ca semn vizual al conexiunii dintre ├«ntrupare ╚Öi sacrificiu (5). 

Mai exist─â ├«ns─â o cheie de lectur─â a tabloului, anume ca ├«nscenare voalat─â a unui episod de mitologie artistic─â. ├Äntr-o tradi╚Ťie care coboar─â cel pu╚Ťin p├ón─â la Dante, maimu╚Ťa este codificat─â ca reprezentare simbolic─â a pictorului (ÔÇ×maimu╚Ť─â a naturiiÔÇŁ) (6). O atare interpretare ├«n cazul tabloului de la Bucure╚Öti este sus╚Ťinut─â de alte dou─â elemente:rama ferestrei ÔÇô veche metafor─â a ÔÇ×├«ncadr─âriiÔÇŁ tabloului ÔÇô ╚Öi vasul din spatele maimu╚Ťei, pies─â de orfevr─ârie atent lucrat─â, care ar putea fi decriptat ca o prob─â a m─âiestriei artistice. Un ultim argument ├«ntrege╚Öte fic╚Ťiunea:imaginea strugurilor ciuguli╚Ťi de p─âs─âri rezum─â cea mai faimoas─â scen─â a rivalit─â╚Ťii artistice, povestit─â de Pliniu cel B─âtr├ón ├«n Naturalis Historia, ├«n care pictorul Zeuxis ├«n╚Öeal─â sim╚Ťurile unor p─âs─âri pict├ónd un co╚Ö cu fructe, pentru a se l─âsa apoi ├«nvins de m─âiestria lui Parrhasios (ÔÇ×maimu╚Ť─â a naturiiÔÇŁ), care picteaz─â o simpl─â draperie, aparent menit─â s─â ascund─â tabloul ├«nsu╚Öi (7). (il. 3) 

il  3 1 jpg jpeg

Legend─â:

1.Atelierul lui Frans Snyders, Natur─â static─â cu maimu╚Ť─â, 1616-20, MNAR, Bucure╚Öti.

2.Caravaggio, Coș cu fructe, c. 1597, Pinacoteca Ambrosiana, Milano.

3.Joachim von Sandrart, Competi╚Ťia dintre Zeuxis ╚Öi Parrhasios, 1683.

NOTE

[1]Norman Bryson, Looking at the Overlooked. Four Essays on Still Life Painting, Reaktion Books, 1990, pp. 96-103.  

[2]Hella Robels, Frans Snyders. Stilleben-und Tiermaler, M├╝nchen, 1989, cat. 176, p. 292.

[3]Simona Cohen, Animals as Disguised Symbols in Renaissance Art, Brill, 2008, pp. 218-219.

[4]Susan Koslow, Frans Snyders. The Noble Estate Seventeenth-Century Still-Life and Animal Painting in the Southern Netherlands, Antwerp, 1995, p. 33. 

[5]George Ferguson, Signs &Symbols in ChristianArt, Oxford, 1954, p. 19.

[6]James Hall, Dictionary of Subjects and Symbols in Art, Icon Editions, 1974, p. 22.

[7] Emmanuelle H├ęnin, ÔÇ×Parrhasius and the Stage CurtainÔÇŁ, in C. Van Eck (Ed.), Theatricality in Early Modern Art and Architecture, Wiley-Blackwell, 2011.