Nașterea proiectului feroviar Berlin   Bagdad jpeg

Nașterea proiectului feroviar Berlin - Bagdad

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Tudor Sprînceană

Cu siguran╚Ť─â dintre toate garniturile de tren care transport─â pasageri ├«n lumea noastr─â, cea mai interesant─â r─âm├óne Taurus Express. Considerat singura leg─âtur─â a trenului Orient Express, Taurus porne╚Öte din dreptul g─ârii Haydarpa╚Öa ├«ntr-o c─âl─âtorie feeric─â, misterioas─â, c─âtre Orientul Mijlociu. La aproximativ 100 de ani de la punerea ├«n practic─â a planului Berlin-Bagdad, chiar ╚Öi ast─âzi, ├«n condi╚Ťiile nefavorabile existente ├«n statele situate ├«n Orientul Mijlociu, calea ferat─â construit─â de germani r─âm├óne un simbol al unei glorii trecute. A╚Öadar, care au fost pa╚Öii urma╚Ťi ├«n procesul de construire al acestei c─âi ferate ╚Öi cum a ajuns proiectul de la o simpl─â idee, s─â devin─â unul dintre cele mai ample ╚Öi importante ale Imperiului German? Istoria c─âilor ferate din aceast─â zon─â este unul dintre cele mai interesante capitole din istoria industriei feroviare.

Etapa negocierilor

3 httpscommons wikimedia orgwikiFilePhilipp Holzmann Logo jpg jpg jpeg

Istoricul ideii din spatele c─âi ferate Berlin-Bagdad ├«ncepe cu o prim─â formulare a unui plan de traversare pe ╚Öine a Orientului Mijlociu, ├«n anul 1836. Acest plan fusese formulat de un anume colonel din Imperiul Britanic. Cu acelea╚Öi inten╚Ťii cu care urmau s─â vin─â peste aproximativ 50 de ani germanii, britanicii vedeau ├«n acest proiect o cale mai direct─â ╚Öi sigur─â c─âtre posesiunile cele mai ├«ndep─ârtate ale imperiului, dar ╚Öi un mod simplu ╚Öi eficient de a transporta resurse izolate pe teritoriul Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, proiectul colonelului Francis Rawdon Chesney era mai degrab─â axat pe construirea unei c─âi ferate cu destina╚Ťia final─â India. Apari╚Ťia vaselor cu abur a schimbat soarta acestui proiect, fiind abandonat ├«n favoarea unei modalit─â╚Ťi de transport deja folosit─â de britanici ╚Öi a c─ârei adaptare, la noile tehnologii, ar fi presupus rezultate mai rapide ╚Öi costuri reduse. Aceste nave realizau leg─âtura dintre Anglia, Alexandria ╚Öi India, cu ajutorul nou inauguratului Canal Suez.

Chiar ╚Öi ├«n aceste condi╚Ťii, colonelul nu a renun╚Ťat la ideea sa ╚Öi a pornit ├«n c─âutarea unor investitori priva╚Ťi pentru a face rost de capitalul necesar dezvolt─ârii proiectului. Ideea sa a reu╚Öit s─â atrag─â aten╚Ťia multora, ├«ns─â f─âr─â a se materializa vreun parteneriat durabil, lucru ce s-a datorat, ├«ntr-o bun─â m─âsur─â, R─âzboiului din Crimeea, aflat ├«n plin─â desf─â╚Öurare ├«ntre anii 1854 ╚Öi 1856. La sf├ór╚Öitul conflagra╚Ťiei, britanicilor le-a fost permis─â construirea unei c─âi ferate pentru legarea ora╚Öelor Smyrna ╚Öi Aydin. Cu toate acestea, proiectul p─ârea mai cur├ónd o construc╚Ťie izolat─â, nelegat─â de ideea colonelului de a face leg─âtura dintre Europa ╚Öi Orientul Mijlociu. Cu aceast─â ocazie este ├«nfiin╚Ťat─â ╚Öi o firm─â care s─â reprezinte frontul ├«ntregii opera╚Ťiuni britanice ├«n industria feroviar─â din Imperiul Otoman. The Ottoman Railway Company era un prim pas al britanicilor f─âcut pentru a mobiliza viitoare proiecte feroviare ce s-ar fi putut dezvolta pe teritoriul otoman.

2 httpsnumistoria comenturkey7402 the ottoman railway from smyrna to aidin html jpg jpeg

Dorin╚Ťa Imperiului Britanic de a ├«nlesni comunicarea cu India a dus la dezvoltarea unui alt proiect feroviar ├«n Egipt, o cale ferat─â ce f─âcea leg─âtura ├«ntre Cairo ╚Öi Suez. ├Än acest context, ideea unei c─âi ferate care s─â fac─â leg─âtura cu Bagdad a fost ignorat─â din nou. Prima sec╚Ťiune a c─âii ferate pe teritoriul asiatic, c─âtre Bagdad, a fost adus─â ├«n discu╚Ťie de c─âtre statul otoman, astfel c─â ├«n 1873 calea ferat─â f─âcea deja leg─âtura dintre Haydarpa╚Öa ╚Öi Ismid - 47 km de cale ferat─â ├«n Turcia asiatic─â. Dup─â aceasta, proiectul a stagnat din nou. ├Än 1872, o comisie special─â a fost format─â pentru analizarea fezabilit─â╚Ťii unui proiect feroviar c─âtre Bagdad. Comisia a ├«naintat un raport ├«n care r─âspunsul era favorabil acestui proiect. Cu toate acestea, conducerea Imperiului Britanic nu a luat o decizie cu privire la acest aspect. Din contr─â, cump─ârarea ac╚Ťiunilor Canalului Suez de c─âtre prim-ministrul Disraeli a dus la ├«ngroparea proiectului feroviar din punct de vedere al utilit─â╚Ťii pentru britanici.

3 httpwww levantineheritage comrail htm3 jpg jpeg

├Än acela╚Öi timp, Imperiul Otoman era tot mai interesat de finalizarea acestui proiect. Pentru conducerea otoman─â, calea ferat─â a trecut pe primul loc ├«n lista proiectelor ce trebuie dezvoltate c├ót mai rapid cu putin╚Ť─â. Cu toate acestea, fonduri pentru un proiect de o asemenea anvergur─â nu puteau fi procurate doar din visteria Imperiului Otoman. Era nevoie de implicarea unor companii private, ├«ns─â proiectul, ca ╚Öi ├«n ocaziile anterioare, a st├órnit aten╚Ťia, dar nu ╚Öi implicarea companiilor. Proiectul r─âm├ónea, ├«nc─â o dat─â, doar o simpl─â idee pe h├órtie. ├Än 1888 Imperiul German, a c─ârui prezen╚Ť─â la curtea ├«mp─âratului otoman fusese sporit─â, decide s─â se implice ├«n mod direct ├«n acest proiect, simultan sl─âbind influen╚Ťa francez─â ╚Öi britanic─â ├«n statul otoman. O prim─â concesie a fost acordat─â germanilor pentru a continua calea ferat─â pe rela╚Ťia Ismid ÔÇô Eski╚Öehir ÔÇô Ankara. Pasul urm─âtor al proiectului devine astfel realitate.

Proiectul până la Primul Război Mondial

Industria feroviar─â ├«n Imperiul Otoman se bucura de o nou─â fa╚Ť─â. Sultanul a continuat s─â ofere concesii germanilor, at├ót pentru construirea c─âii ferate Berlin-Bagdad, c├ót ╚Öi pentru alte proiecte feroviare derivate din acesta, ajung├ónd la un total de 4.819 km ├«n 5 ani de la ├«nceputul colabor─ârii cu germanii. Proiectul era sus╚Ťinut de capitalul str─âin mixt franco-german. Francezii, al c─âror interes feroviar era legat strict de rutele interne ale Imperiului Otoman, au v─âzut ├«n acest proiect oportunitatea de a-╚Öi extinde re╚Ťeaua de transport din interiorul imperiului. Fran╚Ťa investise p├ón─â ├«n 1914 ├«n proiectele de pe teritoriul Imperiului Otoman un total de 80 milioane de lire sterline. Din aceast─â sum─â, aproape o p─âtrime fusese injectat─â ├«n proiecte feroviare, printre care ╚Öi ├«n calea ferat─â Berlin-Bagdad. ├Än ciuda acestui lucru, germanii s-au asigurat c─â de╚Ťin monopolul prin intermediul principalului investitor din proiect, Deutsche Bank.

3 httpwww levantineheritage comrail htm4 jpg jpeg

├Än anul 1889 este ├«nfiin╚Ťat─â Compania Otoman─â a C─âilor Ferate din Anatolia. Aceast─â companie cu capital german a preluat vechea linie dintre Haydarpa╚Öa ╚Öi Ismid, linie care se afla ├«ntr-o stare proast─â de conservare ╚Öi care necesita modific─âri drastice pentru a putea fi integrat─â ├«n restul proiectului. Pentru administrarea c─âilor ferate deja existente, germanii pun bazele unei entit─â╚Ťi administrative a c─âilor ferate, Administra╚Ťia General─â a C─âilor Ferate, cu sediul ├«n Paris ╚Öi capital din Germania, mai precis Frankfurt. Lucr─ârile la linie au ├«nceput ├«n anul 1889, trei ani mai t├órziu, calea ferat─â ├«ntinz├óndu-se p├ón─â la Ankara. A treia etap─â a constat ├«n realizarea tronsonului Eski╚Öehir ÔÇô Konia. Exact ca ├«n cazul celorlalte por╚Ťiuni executate, capitalul companiei Philipp Holzmann a jucat un rol decisiv ├«n asigurarea unei logistici impecabile. Deja ├«n 1895 calea ferat─â spre Konia, cu o lungime de aproximativ 445 km, fusese finalizat─â.

Doi ani mai t├órziu, ├«n 1897, statul otoman pornea negocierile pentru por╚Ťiunea de cale ferat─â ce avea s─â ajung─â, ├«n cele din urm─â, la Bagdad. De╚Öi planul ini╚Ťial era ca tronsonul spre Bagdad s─â porneasc─â dinspre Ankara, ├«n cele din urm─â s-a optat pentru folosirea ramurii de cale ferat─â ce trecea prin ora╚Öul Konia. De data aceasta, oferte ╚Öi idei au venit din mai multe direc╚Ťii. Un proiect feroviar pe rela╚Ťia Konia-Bagdad a fost depus inclusiv de o echip─â britanic─â. Tot ├«n aceast─â perioad─â, ru╚Öii, care doreau s─â ├«╚Öi extind─â influen╚Ťa ├«n Orientul Mijlociu, au propus ╚Öi ei o serie de proiecte feroviare, printre care o cale ferat─â care f─âcea leg─âtura dintre Transcaucaz ╚Öi Basra, prin intermediul ora╚Öului Tabriz. De╚Öi proiecte grandioase, acestea erau, fie greu de finan╚Ťat, fie periculoase din punct de vedere politic pentru Imperiul Otoman. Colaborarea tot mai bun─â cu Imperiul German a determinat conducerea s─â acorde mai multe privilegii ╚Öi concesii germanilor.

Kaizerul sosește în vizită

├Än acest context are loc faimoasa vizit─â a kaizerului Wilhelm al II-lea la Constantinopol, vizit─â care se soldeaz─â cu asigur─âri ╚Öi numeroase alte privilegii ╚Öi beneficii acordate. Rela╚Ťia dintre sultan ╚Öi kaizer devenea tot mai str├óns─â, iar acest fapt lucra ├«n avantajul am├óndurora. Imperiul German ├«╚Öi cre╚Ötea influen╚Ťa ├«n Orientul Mijlociu, ├«n timp ce Imperiul Otoman se vedea ├«n pragul unei moderniz─âri tehnice ╚Öi politice. ├Än acest context, o echip─â de ingineri germani a fost trimis─â pentru a investiga ruta propus─â pentru calea ferat─â spre ora╚Öul Bagdad. ├Än continuare existau numeroase obstacole ce trebuiau dep─â╚Öite, ├«ndeosebi reticen╚Ťa britanicilor ╚Öi ru╚Öilor vizavi de acest proiect. Imperiul ╚Üarist reu╚Öise s─â se opun─â cu succes ├«ncerc─ârilor germane de a construi calea ferat─â Berlin-Bagdad via Ankara. ├Än aceia╚Öi m─âsur─â a ├«ncercat s─â se opun─â ╚Öi noilor planuri, via Konia. Imperiul Britanic, r─âmas p├ón─â ├«n acest moment ├«n postura de simplu spectator, devine ╚Öi el ostil ├«n condi╚Ťiile ├«n care proiectul era pe cale de a deveni realitate.

Singura putere european─â, care nu a fost ostil─â fa╚Ť─â de proiect, dar mai cur├ónd atent─â la propriul rol jucat ├«n desf─â╚Öurarea acestuia, a fost Imperiul Francez. Investi╚Ťiile f─âcute de acesta ├«n c─âile ferate de pe teritoriul Imperiului Otoman au asigurat o pozi╚Ťie favorabil─â francezilor. ├Äntre francezi ╚Öi germani, mai precis ├«ntre capitali╚Ötii francezi ╚Öi Deutsche Bank, au fost numeroase ├«nt├ólniri ╚Öi negocieri. ├Än cele din urm─â s-a decis ca ├«n spatele companiei create pentru a gestiona construirea por╚Ťiunii de cale ferat─â r─âmas─â, s─â se afle ambele puteri, cu capacitate decizional─â ╚Öi implicare financiar─â ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n mod egal. Totodat─â, germanii au cercetat zona Golfului Persic pentru a determina loca╚Ťia ideal─â pentru sta╚Ťia terminus a c─âii ferate. ├Än cele din urm─â, o alt─â comisie a fost ├«ntrunit─â pentru cercetarea fezabilit─â╚Ťii rutei propuse pentru por╚Ťiunea de cale ferat─â r─âmas─â spre a fi construit─â.

2 12s jpg jpeg

Contractul pentru aceast─â ultim─â por╚Ťiune de cale ferat─â a fost semnat ├«n 1902. Guvernul otoman s-a angajat s─â pl─âteasc─â 620 lire sterline pe km. Pentru a putea pl─âti aceast─â sum─â, Imperiul Otoman a fost nevoit s─â creasc─â taxele vamale cu c├óteva procente, lucru care ├«ns─â a nemul╚Ťumite Marile Puteri. P─ârea c─â aceast─â nou─â ne├«n╚Ťelegerea avea s─â pericliteze statutul proiectului Berlin-Bagdad. ├Än cele din urm─â, s-a decis ca ultima etap─â a proiectului s─â fie ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n sectoare mai mici, gestionate, independent, de c─âtre fiecare investitor. ├Än 1903 actul final a fost semnat de sultan, permi╚Ť├ónd lucrul la ultimul tronson al c─âii ferate Berlin-Bagdad. La 70 de ani de la prima idee a colonelului Chesney, exista siguran╚Ťa c─â acest proiect va deveni ├«ntr-adev─âr realitate. Trebuie men╚Ťionat c─â o clauz─â al acestui nou contract stipula c─â drumul dintre Bagdad ╚Öi Basra nu poate fi pus ├«n func╚Ťiune ├«nainte de cel dintre Constantinopol ╚Öi Bagdad. ├Än acest fel, at├ót germanii c├ót ╚Öi otomanii se asigurau c─â cei dint├ói servi╚Ťi de calea ferat─â vor fi ei ├«n╚Öi╚Öi, evit├ónd s─â serveasc─â, cel pu╚Ťin la ├«nceput, altor interese str─âine.

BIBLIOGRAFIE:

´éž Edward Mead Earle, Turkey, The Great Powersand The Bagdad Railway: A Study in Imperialism, New York, Macmillan, 1924.

´éž John Wolf, The Diplomatic History of the Bagdad Railroad, Columbia, University of Missouri, 1936.

´éž Lionel Gossman, The Passion of Max von Oppenheim: ArchaeologyandIntrigue in theMiddleEastfrom Wilhelm II to Hitler, Cambridge, Open BookPublishers, 2015.

´éž Murat ├ľzy├╝ksel, The Berlin-Baghdad RailwayandtheOttoman Empire: Industrialization, Imperial GermanyandtheMiddleEast, New York, I.B. Tauris, 2016.

´éž GlobalSecurity.org ÔÇô Berlin-Baghdad Bahn: https://www.globalsecurity.org/military/world/europe/de-berlin-baghdad.htm acceast ├«n data de 7.08.2019.

´éž Levantheritage ÔÇô Berlin-Baghdad Railway: www.levantineheritage.com/bel.htm accesat ├«n data de 7.08.2019.