Muzica extazului mistic:  ┬źSfin╚Ťii Francisc ╚Öi Benedict ├«n extaz┬╗ jpeg

Muzica extazului mistic: ┬źSfin╚Ťii Francisc ╚Öi Benedict ├«n extaz┬╗

­čôü Istoria unui tablou
Autor: Cosmin Ungureanu

├Än secolul al XVII-lea, realizarea unui tablou ├«n mai multe exemplare cvasi-identice nu era o practic─â ie╚Öit─â din comun. ├Äntr-o atare situa╚Ťie, survenit─â ├«n cele mai felurite circumstan╚Ťe, era (re)utilizat de regul─â acela╚Öi carton de pe care fusese transpus desenul pe suportul operei prime. Galeria de Art─â European─â din MNAR furnizeaz─â numeroase asemenea exemple, dintre care cel mai spectaculos este cazul tabloului lui Giovanni Francesco Barbieri, supranumit Guercino (1591-1667), reprezent├óndu-i pe sfin╚Ťii Francisc ╚Öi Benedict ├«n extaz.

Prima versiune a fost pictat─â, ├«n 1620, pentru biserica San Pietro din Cento1, t├órgul dintre Ferrara ╚Öi Bologna ├«n care Guercino s-a n─âscut ╚Öi a lucrat o bun─â parte din via╚Ť─â. ├Än 1796, ├«n timpul campaniei napoleoniene, biserica San Pietro a fost spoliat─â, iar tabloul translocat, doi ani mai t├órziu, la muzeul Luvru, ├«n a c─ârui galerie italian─â poate fi contemplat ╚Öi ast─âzi. A doua versiune, cu diferen╚Ťe nesemnificative de colorit, pensula╚Ťie ╚Öi dimensiuni, este expus─â ├«n Galeria de Art─â European─â ╚Öi provine din colec╚Ťia regelui Carol I. Mai sunt cunoscute alte trei versiuni autografe, pictate ├«n intervalul 1620-23, de dimensiuni mai mici dar variabile, din care ├«ns─â lipse╚Öte, din jum─âtatea st├óng─â a imaginii, Sf├óntul Benedict2

Pictura italian─â din veacul al XVII-lea abund─â ├«n reprezentarea Sf├óntului Francisc ├«n extaz mistic, primind stigmatele sau ├«nso╚Ťit de un ├«nger. Sf├óntul Benedict, ├«n schimb, este arareori figurat ├«ntr-o ipostaz─â extatic─â. Prin urmare, chiar dac─â cele trei variante simplificate sunt justificate iconografic, asamblajul vizual al tablourilor cvasi-identice de la Paris ╚Öi Bucure╚Öti ÔÇô cei doi sfin╚Ťi ╚Öi ├«ngerul ÔÇô demonstreaz─â nu doar o exersat─â m─âiestrie compozi╚Ťional─â, dar mai cu seam─â subtilitatea doctrinal─â transpus─â ├«ntr-o rela╚Ťionare contrastant─â cu miz─â transformativ─â.


Sfintii Francisc si Benedict in extaz jpg jpeg

Giovanni Francesco Barbieri, Sfin╚Ťii Francisc ╚Öi Benedict ├«n extaz, 1620, ulei pe p├ónz─â, 263x184 cm, MNAR, Bucure╚Öti.

Doi muritori ┼či un ├«nger. Tabloul de la Bucure╚Öti (ulei pe p├ónz─â, 263x184 cm) ilustreaz─â elocvent retorica baroc─â, deopotriv─â ├«n configurarea spa╚Ťiului, a post├╣rilor corporale, a gesturilor ╚Öi a expresiilor. Locul, debordat de o lumin─â dramatic─â emanat─â dintr-un ÔÇ×dincoloÔÇŁ necuprins ├«n imagine, este ├«n fapt receptacolul privilegiat al unei viziuni menite contempl─ârii (de c─âtre spectator). Timpul istoric al recept─ârii imaginii ÔÇô de la 1620 ├«ncoace ÔÇô este integrat ├«ntr-o temporalitate anistoric─â, sacr─â, ├«n care este posibil─â coprezen╚Ťa dintre doi muritori din veacul al VI-lea (Benedict de Norcia), respectiv al XIII-lea (Francisc de Assisi) ╚Öi un ├«nger.

C├óteva elemente arhitectonice delimiteaz─â ╚Öi semnific─â totodat─â: pilastrul ionic din dreapta poate fi interpretat ca sinecdoc─â pentru Biseric─â, ├«n vreme ce fragmentele de coloan─â ╚Öi corni╚Ö─â risipite ├«n prim-plan pot fi descifrate ca metafor─â pentru templul antic (p─âg├ón). Discernem a╚Öadar, ├«n filigran, o dialectic─â a ruin─ârii-edific─ârii, amplificat─â prin tema con-templ─ârii: ÔÇ×fereastraÔÇŁ de cer ├«n care se ive╚Öte ├«ngerul este decupat─â vizual ÔÇô asemenea unui templum (delimitarea ╚Öi consacrarea unui teritoriu, ├«n antichitatea latin─â) ÔÇô de pilastrul ionic ╚Öi de piedestalul-barier─â ce desparte cele dou─â registre ale imaginii: zona inferioar─â circumscrie prezen╚Ťa (terestr─â a) celor doi sfin╚Ťi, ├«n vreme ce jum─âtatea superioar─â face vizibil─â apari╚Ťia unui ├«nger, redat spectaculos ├«ntr-o perspectiv─â vag ascendent─â.

Personajele, ├«nf─â╚Ťi╚Öate ├«n m─ârime u╚Öor supranatural─â, ├«ntr-o configura╚Ťie piramidal─â, schi╚Ťeaz─â ├«n acela╚Öi timp o subtil─â mi╚Öcare circular─â, dinspre st├ónga spre dreapta, de ├«n─âl╚Ťare ╚Öi cobor├óre. Gesturile celor doi c─âlug─âri, codificate ├«ntr-o lung─â tradi╚Ťie a elocin╚Ťei corporale3, transpun ├«n imagine o complexitate contrastant─â. Sf├óntul Benedict, aproape suspendat, este ├«n mod evident surprins ├«ntr-o ipostaz─â de eleva╚Ťie, accentuat─â de altfel de linia c├órjei aba╚Ťiale, ├«n vreme ce Sf├óntul Francisc pare chircit ├«ntr-o ├«nfiorat─â postur─â a suferin╚Ťei, ├«mprumutat─â de altfel din iconografia primirii stigmatelor. ├Än acela╚Öi timp, ├«n joc este pus─â rela╚Ťia dintre sim╚Ťuri, ├«n contextul mai amplu, fundamental baroc, al teatraliz─ârii afectelor: Sf├óntul Benedict, cu privirea a╚Ťintit─â ├«n dep─ârt─âri, ÔÇ×ascult─âÔÇŁ muzica angelic─â, ├«n vreme ce Sf├óntul Francisc ÔÇ×vedeÔÇŁ lumina divin─â emanat─â de ├«nger.

De o mare subtilitate este ├«ns─â╚Öi reprezentarea v─âzului: Sf├óntul Benedict prive╚Öte c─âtre un ÔÇ×dincoloÔÇŁ invizibil, pe c├ónd Sf├óntul Francisc, ferindu-╚Öi privirea, pare a se uita c─âtre privitorul de ÔÇ×dincoaceÔÇŁ, redirec╚Ťion├ónd astfel, ├«n afara tabloului, lumina sonor─â. Nicio privire, ├«n fapt, nu este clar definit─â, pentru c─â miza reprezent─ârii este ÔÇ×v─âzul interiorÔÇŁ, o tem─â recurent─â ├«n spiritualitatea contrareformist─â, spre exemplu ├«n ÔÇ×exerci╚Ťiile spiritualeÔÇŁ ale lui Ignacio da Loyola sau ├«n introspec╚Ťia ÔÇ×nocturn─âÔÇŁ a lui Juan de la Cruz4. Mult mai subtil─â este ├«ns─â redarea muzicii divine, care se extinde de la la figurarea ÔÇ×realist─âÔÇŁ a ├«ngerului muzicant ÔÇô inclusiv pozi╚Ťia corect─â ╚Öi gesturile impuse de lira da braccio ÔÇô ╚Öi p├ón─â la armonia sonor─â de ansamblu, ├«n rela╚Ťie cu amplasamentul ini╚Ťial al unui asemenea tablou.

***

ÔÇ×Atmosfera sonor─âÔÇŁ. Este cunoscut─â competen╚Ťa lui Guercino ├«n privin╚Ťa muzicii, probat─â nu doar de includerea frecvent─â, ├«n tablourile sale, a instrumentelor muzicale ╚Öi a partiturilor, dar mai cu seam─â de abilitatea de a reprezenta un complex armonic-vizual ÔÇô elocin╚Ť─â mut─â, dialog ├«ntre sunet ╚Öi privire, efectul ÔÇ×├«n ecouÔÇŁ dintre sonoritate ╚Öi gestualitate ÔÇô de tipul celor ├«ncercate de muzicieni contemporani precum Giovanni Gabrieli sau Giulio Cesare Monteverdi. Acesta din urm─â, de altfel, public─â ├«n 1620 un florilegiu intitulat ÔÇ×Affetti MusiciÔÇŁ, ├«n care se reg─â╚Öte o ÔÇ×atmosfer─â sonor─âÔÇŁ similar─â cu cea din pictura lui Guercino5.

Mai exist─â un temei ÔÇô ├«nc─â ╚Öi mai subtil ÔÇô al muzicalit─â╚Ťii extazului celor doi sfin╚Ťi. ├Änf─â╚Ťi╚Öarea ├«ngerului instrumentist ├«ntr-un tablou de altar se explic─â prin inten╚Ťia de a se reda comuniunea dintre muzica liturgic─â ╚Öi cea divin─â. Prezen╚Ťa ├«ngerului, pe de alt─â parte, are conota╚Ťia ÔÇ×treceriiÔÇŁ sufletului ├«n Paradis ╚Öi a ├«nt├ómpin─ârii lui ├«ntr-un cor angelic, consacrat─â de cunoscutul antifonului funerar ÔÇ×In paradisumÔÇŁ: ÔÇ×In paradisum deducant te Angeli. Chorus Angelorum te suscipiat [ÔÇŽ]ÔÇŁ6. Altarul, receptacolul consacrat vizual (contemplat) prin tablou, este ├«n mod esen╚Ťial locul transubstan╚Ťierii, al transform─ârii sacramentale. Cei doi sfin╚Ťi sunt ei ├«n╚Öi╚Öi ÔÇ×transforma╚ŤiÔÇŁ de muzica angelic─â iar odat─â cu ei, contempl├óndu-i, privitorul are posibilitatea propriei ÔÇ×transform─âriÔÇŁ l─âuntrice.

Note:

1.Carlo Cesare Malvasia, Felsina pittrice. Vite de pittori bolognesi, In Bologna, 1678, tomo secondo, p. 364.

2. Cele trei tablouri se afl─â la Gem├Ąldegalerie, Dresda (162x127cm), la Muzeum Narodowe, Var╚Öovia (113,5x79,5 cm), precum ╚Öi ├«ntr-o ╚Öi colec╚Ťie privat─â din Cento (121,5x102,5 cm). Vezi Denis Mahon, Il Guercino. Catalogo critico dei dipinti, Bologna, 1968, cat. 45, respectiv Guercino. Poesia e sentimento della pittura delÔÇÖ600 (cat. exp.), De Agostino, 2003, cat. 85.

3. Victor I. Stoichita, ÔÇ×Le corps voyantÔÇŁ, in Guy Bedouelle et alii (eds.), LÔÇÖart de la tradition, Fribourg, 2005, p. 147.

4. Maria Rzepi┼äska, ÔÇ×Tenebrism in Baroque Painting and its Ideological BackgroundÔÇŁ, in Artibus et Histori├Ž, Vol. 7, Nr. 13, 1986, pp. 100-102.

5. Giancarlo Mandrioli, ÔÇ×LÔÇÖinfluenza della musica in Guercino. Paesaggio sonoro e memoria affettivaÔÇŁ, in Guercino. Poesia e sentiment della pittura delÔÇÖ600 (cat. exp.), De Agostino, 2003, pp. 95-100.

6. Steven E. Plank, ÔÇ×[Uno] miracolo da far stupire. Transformation and Il GuercinoÔÇÖs St. Francis in Ecstasy with St. BenedictÔÇŁ, in Franciscan Studies, Vol. 71, 2013, pp. 457-458.