Mormintele fastuoase ale aristocraţilor traci

Cele mai spectaculoase descoperiri ale arheologiei tracice sunt mormintele aristocratice. Mai-marii tracilor se îngropau în morminte fastuoase, care ne stârnesc și astăzi uimirea și admirația. Ansamblul acestor morminte – impresionante prin numărul lor, prin arhitectură și prin opulența obiectelor depuse în ele, prin ritualurile complicate și misterioase din jurul celui mort – a reprezentat un adevărat fenomen cultural, unic în Europa. Cercetările ultimelor patru decenii au confirmat că mormintele tracilor, în ansamblul lor, sunt cele mai bogate din întreaga Antichitate europeană – și aceasta, în condițiile în care o mulțime de alte morminte au fost distruse, jefuite, pierdute de-a lungul celor 2.300 de ani scurși de atunci.

Uneori, sub o movilă aveau loc mai multe înmormântări, de regulă ale membrilor aceleiași familii. Camerele funerare erau acoperite în diverse moduri, de la acoperișuri plate, cu grinzi de lemn, până la bolți complicate din blocuri de piatră cioplită, adevărate opere de inginerie și arhitectură.

În camerele funerare se găseau paturi cioplite în piatră și pictate, pe care erau așezați defuncții. De jur-împrejur, pe podea sau agățate în cuie bătute în pereți, erau așezate depunerile funerare: țesături scumpe, arme, podoabe, vase de uz ritualic sau cu hrană, din ceramică, bronz sau metale prețioase. Aproape niciodată nu lipseau două-trei amfore cu vinuri grecești. Camera funerară avea uși precum cele ale unui templu, dar cioplite în piatră. În afara camerei funerare se sacrificau doi-trei cai (calul de călărie și cei înhămați la car) și cel puțin un câine de vânătoare. Harnașamentele cu aplice bogate erau uneori lăsate pe cai, dar cel mai adesea erau depuse lângă defunct.

Mormântul cu cariatide de sub Ginina Moghila este unul dintre cele mai spectaculoase morminte tracice cu cavou de piatră descoperite în necropola de la Sborianovo/Sveștari, ce se întinde în jurul așezării getice – probabil anticul Helis. A fost descoperit în 1982 și, în scurt timp, a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ceea ce dă unicitate acestui mormânt sunt cariatidele (statui de femei, pe post de coloane) din camera funerară.

Camerele funerare ale mormântului tumular princiar de la Sveștari (Bulgaria). A fost descoperit în 1982 și, conform istoricilor, a fost datat la începutul veacului al III-lea î.Chr. Decorația extrem de bogată, precum şi cele zece cariatide pictate la origine au dus la introducerea acestui monument pe Lista patrimoniului mondial UNESCO (© Humanitas, 2021)

Deasupra patului funerar se află desenul schițat în cărbune, nefinalizat, care-l zugrăvește pe defunct, călare, primind o cunună de la o zeiță, temă preluată de la macedoneni. Mormântul a fost datat cu destulă certitudine în deceniul 270-260 î.Chr. – contemporan cu Dromihete. De aceea, unii istorici au emis ipoteza că mormântul ar putea aparține regelui geților, ucis cândva în timpul invaziei celtice.

Un alt mormânt tumular din lumea geților, dar aflat pe teritoriul României, în nordul Dobrogei, a fost descoperit la Agighiol, în 1931, de către un localnic, care l-a și distrus în întregime. Acesta primise aprobare să extragă piatră cioplită din tumul, deși se știa că este un monument antic și încă din acea epocă existau legi de protecție a patrimoniului istoric.

Tracii de la nordul marelui fluviu se aflau într-o periferie a lumii tracice. Aristocrații geți care locuiau în aceste ținuturi (Muntenia, Oltenia, Moldova) nu au avut puterea și nici mijloacele tracilor odrizi din sudul Balcanilor. La Peretu (Teleorman) a fost descoperit și cercetat un mormânt tumular al unui aristocrat nord-dunărean foarte bogat. Doar că acesta nu a avut condițiile de a ridica un cavou de piatră. Ritualul de înmormântare a implicat incinerarea pe locul viitorului tumul a unui car luxos cu patru roți, fără defunct, și sacrificarea rituală a cel puțin trei cai și trei câini.