Mona Lisa, una dintre cel mai bine p─âzite opere de art─â din toate timpurile jpeg

Mona Lisa, una dintre cel mai bine p─âzite opere de art─â din toate timpurile

­čôü Istoria unui tablou
Autor: Nicoleta Zaharia

Portretul ÔÇ×Mona LisaÔÇŁ realizat de artistul italian Leonardo da Vinci, considerat o capodoper─â arhetipal─â a Rena╚Öterii italiene, a avut un destin destul de zbuciumat, ├«n special ├«n ultimul secol, devenind una dintre cel mai bine p─âzite opere de art─â din toate timpurile.

Protejat─â de sticl─â antiglon╚Ť

Sticla antiglon╚Ť e folosit─â pentru a proteja pictura de posibilele acte de vandalism. Aceast─â sticl─â ranforsat─â s-a dovedit extrem de util─â atunci c├ónd, ├«n aprilie 1974, ├«n timp ce tabloul era expus la Muzeul Na╚Ťional Tokyo, o femeie l-a stropit cu vopsea ro╚Öie ├«n semn de protest fa┼ú─â de e╚Öecul muzeului de a facilita accesul persoanelor cu dizabilit─â╚Ťi. Cu ceva ani ├«nainte, ├«n decembrie 1956, vizitatorul bolivian Ugo Ungaza Villegas a aruncat o piatr─â ├«n pictur─â, ├«n timp ce era expus─â la Luvru. A f─âcut-o cu o for╚Ť─â at├ót de mare ├«nc├ót a spulberat geamul de sticl─â ╚Öi a dislocat un fir de pigment l├óng─â cotul st├óng, Aceasta dup─â ce, c├ó╚Ťiva ani mai devreme, un b─ârbat decupase p├ónza cu o lam─â de ras ╚Öi ├«ncercase s─â o fure. ├Än 2009, o rusoaic─â a stropit-o cu o cea╚Öc─â de ceai, deoarece i se refuzase cet─â╚Ťenia francez─â.

Un lucru e cert: ÔÇ×Mona LisaÔÇŁ de╚Ťine recordul mondial pentru cea mai scump─â evaluare pentru asigurare: 100 de milioane de dolari ├«n 1962 (echivalentul a 660 de milioane de dolari ├«n 2019).

Cur─â╚Ťat─â prima dat─â ├«n urm─â cu 200 de ani

Prima ╚Öi cea mai extins─â cur─â╚Ťare, revopsire ╚Öi retu╚Öare documentat─â a picturii dateaz─â din 1809 ╚Öi a fost ├«ntreprins─â de Jean-Marie Hooghstoel, responsabil pentru restaurarea picturilor galeriilor Muzeului Napol├ęon. Prin tehnicile de recondi┼úionare a operelor de art─â, a fost ├«ndep─ârtat─â partea superioar─â a stratului de vopsea, rezult├ónd un aspect decolorat al figurii personajului.

Spre deosebire de fresca pictat─â de Leonardo da Vinci pe peretele m─ân─âstirii Santa Maria delle Grazie, ÔÇ×GiocondaÔÇŁ a supravie╚Ťuit istoriei mult mai bine. O comisie interna╚Ťional─â convocat─â ├«n 1952 men╚Ťiona c─â ÔÇ×lucrarea se afl─â ├«ntr-o stare remarcabil─â de conservareÔÇŁ. Acest lucru se datoreaz─â faptului c─â nu a fost niciodat─â complet restaurat─â, a┼čadar, starea actual─â este rezultatul unei variet─â╚Ťi de tratamente de conservare corect administrate ┼či al precau┼úiei restauratorilor.

ÔÇ×Mona LisaÔÇť se ├«ntoarce la Muzeul Luvru din Paris ├«n ianuarie 1914. Fusese furat─â ├«n 1911 de Vincenzo Peruggia, un angajat al muzeului, care a ╚Ťinut-o ├«n apartamentul s─âu timp de doi ani

Mona Lisa GettyImages 80912841  jpg jpeg

├Än zilele noastre, capodopera este p─âstrat─â ├«n condi╚Ťii stricte, cu o clim─â controlat─â, ├«n─âuntrul unei vitrine protejate cu sticl─â antiglon╚Ť. Umiditatea este men╚Ťinut─â la 50% ┬▒ 10%, iar temperatura nu dep─â┼če┼čte valorile de 18-21┬░C. Pentru a remedia deformarea ╚Öi umflarea ramei ├«n urma depozit─ârii picturii ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi pentru a preg─âti p├ónza ├«n vederea mut─ârii la diferitele expozi╚Ťii, tabloului i-a fost montat ├«n 1951 un cadru flexibil de stejar cu traverse de fag.

Retușuri ușoare cu lac

├Än 1906, restauratorul Muzeului Luvru, Eug├Ęne Denizard, a efectuat retu╚Öuri ├«n acuarel─â pe zonele stratului de vopsea afectate de o fisur─â ├«n p├ónz─â. Acesta a revopsit ╚Öi marginile imaginii cu lac, pentru a masca zonele care fuseser─â acoperite ini╚Ťial de o ram─â mai veche. ├Än 1913, Denizard a fost angajat din nou s─â lucreze la ÔÇ×Mona LisaÔÇŁ, cur─â╚Ť├ónd de data aceasta imaginea f─âr─â solvent ╚Öi retu╚Ö├ónd doar cu acuarel─â. ├Än 1952, stratul de lac dat peste fundal a fost uniformizat. Dup─â ce a fost lovit─â cu piatra, ├«n 1956, restauratorul Jean-Gabriel Goulinat a fost cel care a repictat cu acuarel─â zona cotului st├óng, afectat─â de actul de vandalism.

Mona Lisa GettyImages 544243882 jpg jpeg

Mai multe rame

ÔÇ×Mona LisaÔÇŁ a avut mai multe rame decorative diferite ├«n istoria sa. ├Än 1909, colec╚Ťionarul de art─â Comtesse de B├ęhague a dat portretului cadrul actual, o oper─â din epoca Rena╚Öterii, ├«n concordan╚Ť─â cu perioada ├«n care a fost realizat─â de c─âtre Da Vinci. Marginile picturii au fost t─âiate cel pu╚Ťin o dat─â pentru a ├«ncadra pictura, f─âr─â s─â fie afectat─â nicio parte a stratului original de vopsea.

Infestare cu insecte

În 1977, o infestare cu insecte a fost descoperită în partea din spate a pânzei din cauza traverselor instalate pentru a împiedica deformarea picturii. Aceasta a fost tratată pe loc cu tetraclorură de carbon și mai târziu cu oxid de etilenă, ca măsură preventivă.

La cea de-a 500-a comemorare a mor╚Ťii lui Leonardo da Vinci, Muzeul Luvru a organizat cea mai mare expozi╚Ťie cu lucr─âri ale artistului. Din cauza interesului exagerat al vizitatorilor, ÔÇ×Mona LisaÔÇŁ nu a putut fi expus─â, r─âm├ón├ónd ├«n galeria construit─â special pentru a fi protejat─â.

Acest fragment face parte din articolul ÔÇ×Drumul anevoios al restaur─ârii capodoperelor: de la Cina cea de Tain─â la Marele Zid ChinezescÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 235 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

H 235 01 jpg jpeg