ÔÇ×Misiunea Patriotic─â Rom├ón─âÔÇŁ ├«n Statele Unite: ├Äncercarea de a organiza o Legiune rom├ón─â ├«n America jpeg

ÔÇ×Misiunea Patriotic─â Rom├ón─âÔÇŁ ├«n Statele Unite: ├Äncercarea de a organiza o Legiune rom├ón─â ├«n America

Intrarea Statelor Unite ale Americii ├«n Primul R─âzboi Mondial de partea Antantei (6 aprilie 1917) a oferit autorit─â╚Ťilor rom├óne posibilitatea de a ├«ncerca recrutarea unor voluntari dintre rom├ónii din America pentru a lupta ├«mpotriva Puterilor Centrale. ├Än acest scop, ├«n aprilie 1917, Marele Cartier General al Armatei Rom├óne dela Ia╚Öi trimis ├«n Statele Unite o delega╚Ťie neoficial─â, numit─â ÔÇ×Misiunea Patriotic─â Rom├ón─âÔÇŁ, format─â din preo╚Ťii Vasile Lucaciu, Ioan Mo╚Ťa ╚Öi din locotenentul Vasile Stoica, pentru a convinge autorit─â╚Ťile americane de necesitatea organiz─ârii unei Legiuni formate din rom├óni. 

├Än preajma Primului R─âzboi Mondial, num─ârul rom├ónilor din SUA se ridica la circa 100.000-150.000 de de persoane, cei mai mul╚Ťi proveni╚Ťi din teritoriile aflate sub st─âp├ónire austro-ungar─â (Transilvania, Bucovina). ├Äncercarea a a recruta voluntari din r├óndul acestora ╚Öi a organiza o Legiune care s─â lupte pe Frontul de Vest, av├ónd ├«n vedere c─â transportul acestor voluntari p├ón─â pe frontul rom├óne era foarte dificil, s-a bucurat de sprijinul Fran╚Ťei, ├«ns─â autorit─â╚Ťile americane s-au dovedit reticente.  

Misiunea neoficial─â rom├ón─â trimis─â ├«n America era condus─â de preotul Vasile Lucaciu (1852-1922), una dintre cele mai importante personalit─â╚Ťi politice ╚Öi culturale ale rom├ónilor din Transilvania la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea ╚Öi ├«nceputul secolului XX. Doctor ├«n teologie ╚Öi filozofie la Roma, Vasile Lucaciu s-a ├«ntors ├«n Transilvania, unde a activat ca preot paroh greco-catolic ├«n ╚śi╚Öe╚Öti. El s-a num─ârat printre semnatarii Memorandumului din 1892 ╚Öi liderii Partidului Na╚Ťional Rom├ón, av├ónd de suferit ├«n repetate r├ónduri represiunea autorit─â╚Ťilor maghiare din Transilvania.

Arestat dup─â semnarea Memorandumului, Vasile Lucaciu (foto dreapta) a fost ales ├«n 1905 deputat ├«n Parlamentul de la Budapesta, din partea Partidului Na╚Ťional Rom├ón. Dup─â declan╚Öarea Primului R─âzboi Mondial, a venit ├«n Rom├ónia, ├«mpreun─â cu fratele s─âu, Constantin. 

Vasile Lucaciu jpg jpeg

Av├ónd ├«n vedere c─â o asemenea c─âl─âtorie nu putea fi realizat─â prin vest, zon─â aflat─â sub controlul Puterilor Centrale, membrii delega╚Ťiei s-au ├«ndreptat spre est, ajung├ónd ├«n SUA pe 29 iunie, dup─â ce au str─âb─âtut Ucraina, Rusia, Japonia ╚Öi Oceanul Pacific. Cei trei au trecut prin Kiev, unde au primit de la comandamentul corpului voluntarilor rom├óni din Rusia un exemplar din ÔÇ×Declara╚Ťia de la Darni╚ŤaÔÇŁ, act care proclama dreptul rom├ónilor din Transilvania ╚Öi Bucovina de a se uni cu Regatul Rom├óniei.

La ├«nceputul lunii iulie, membrii delega╚Ťiei rom├óne au fost primi╚Ťi de Secretarul de stat Robert Lansing ╚Öi de Secretarul de R─âzboi Newton Baker, iar mai t├órziu de ├«ns─â╚Öi pre╚Öedintele Woodrow Wilson. ├Äntr-o scrisoare din 3 iulie 1917, adresat─â lui Robert Lansing, Vasile Lucaciu ├«i solicita Secretarului de Stat american sprijin pentru ├«nfiin╚Ťarea unei Legiuni compuse din voluntari rom├óni din Statele Unite: 

ÔÇ×Au fost trimi╚Öi s─â organiz─âm rom├ónii din Statele Unite pentru a acorda tot ajutorul posibil cauzei Alia╚Ťilor, cauz─â care este ╚Öi a Rom├óniei ╚Öi a ├«ntregului popor rom├ón. Cu respect, rug─âm Guvernul Statelor Unite s─â aprobe organizarea unei Legiuni Rom├óne, care s─â fie compus─â din rom├ónii reziden╚Ťi ├«n Statele Unite, care nu ╚Öi-au declarat ├«nc─â inten╚Ťia de a deveni cet─â╚Ťeni americani, cu scopul ca, dup─â un timp, s─â fie trimi╚Öi pe frontul din Fran╚Ťa, pentru a se al─âtura Armatei Statelor Unite, care se afl─â acum de cealalt─â parte a oceanului. ├Än al doilea r├ónd, guvernul Statelor Unite ar trebui s─â fie at├ót de amabil ├«nc├ót s─â ia leg─âtura cu guvernul Fran╚Ťei cu privire la chestiunea echip─ârii, instruirii ╚Öi transportului acestor trupe pe front, a╚Öa cum s-a indicat mai susÔÇŁ. 

Autorit─â╚Ťile americani au privit cu reticen╚Ť─â organizarea unei Legiuni rom├óne╚Öti, mai ales c─â ├«n acel moment se aflau ├«n doar cu Germania. Statele Unite a declarat r─âzboi Austro-Ungariei abia pe 7 decembrie 1917. ├Än cele din urm─â, proiectul unei Legiuni compuse din rom├ónii americani a fost abandonat. Autorit─â╚Ťile de la Washington s-au opus unei asemenea ini╚Ťiative, ├«ns─â au fost de acord cu ├«nrolarea voluntarilor rom├óni ├«n unit─â╚Ťile americane. Chiar dac─â ÔÇ×Misiunea Patriotic─â Rom├ón─âÔÇŁ nu ╚Öi-a ├«ndeplinit obiectivul de a organiza o Legiune rom├ón─â ├«n America, ac╚Ťiunile sale au condus la cre╚Ötere num─ârului voluntarilor rom├óni care s-au ├«nrolat armata american─â, dar ╚Öi ├«n unit─â╚Ťile canadiene, ce luptau sub drapel britanic. 

Bibliografie: 

General-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu (coordonator), Rom├ónii ├«n ÔÇ×Marele R─âzboiÔÇŁ. Anul 1917. Documente, impresii, m─ârturii, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2018.
Mihai-Octavian Groza, Proiecte privind crearea ÔÇťLegiunii Rom├óne din AmericaÔÇŁ ╚Öi propaganda ├«n favoarea unirii Transilvaniei cu Regatul Rom├óniei (1917-1918), ├«n Senten╚Ťia, num─âr IV, T├órgu Jiu, 2013. 
Ion Stanciu, Alia╚Ťi f─âr─â alian╚Ť─â. Rom├ónia ╚Öi SUA (1914-1920), editura Cetatea de Scaun, T├órgovi╚Öte, 2010.