ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ   A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia jpeg

ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia

Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii romane era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise ulterior ├«n Egipt, Pannonia ╚Öi Britannia. 

Probabil, din zonele unde urmau a fi construite noile a╚Öez─âri ÔÇô coloniile ÔÇô popula╚Ťia local─â era ├«ndep─ârtat─â, iar cea aflat─â ├«n zone greu accesibile ╚Öi greu de controlat era adus─â ├«n zone care s─â fie sub observa╚Ťia direct─â a autorit─â╚Ťilor. ├Än Dacia, pe l├óng─â un probabil exod al unei p─âr╚Ťi a popula╚Ťiei, aceast─â politic─â pare a fi avut succes. 

Noile a╚Öez─âri, ni╚Öte ÔÇ×mici RomeÔÇŁ, erau menite a asigura coloni╚Ötilor confortul necesar ├«nceperii unei vie╚Ťi noi, dar ╚Öi de a ar─âta popula╚Ťiei locale care sunt standardele de via╚Ť─â ├«n Imperiu, standarde net superioare celor existente. De aici iradia civiliza╚Ťia roman─â ÔÇô romanizarea ÔÇô spre zonele rurale autohtone.

Primele care ├«mbr─â╚Ťi╚Öau civiliza╚Ťia roman─â erau, bine├«n╚Ťeles, elitele, iar ├«n Dacia este posibil ca o parte dintre aceste elite s─â fi r─âmas pe loc ╚Öi s─â fi pactizat cu noul st─âp├ón, primii fiind acei nobili care ├«l tr─âdaser─â pe Decebal ╚Öi ├«i sprijiniser─â pe romani ├«n timpul campaniilor militare. 

coif roman jpg jpeg

Coif de infanterie apar┼úin├ónd legiunii IIII Flavia Felix, fier, sec. II, descoperit ├«n castrul legionar de la Berzovia-Berzobis (jud. Cara┼č-Severin) ÔÇô MNIR, Bucure┼čti; expo LIMES

Situa╚Ťia nu ar fi fost nou─â: Ovidius, poetul exilat la Tomis, scrie clar c─â o parte dintre locuitorii acestui ora╚Ö erau ge╚Ťi care preferau s─â locuiasc─â ├«n interiorul zidurilor dec├ót ├«n a╚Öez─ârile din afar─â, din varii motive, unele fiind ├«n mod cert legate de confortul civiliza╚Ťiei urbane. 

├Än mod evident, nobilii barbari care locuiau ├«n ora╚Öele grece╚Öti ╚Öi/sau romane, chiar dac─â aveau translatori angaja╚Ťi, ├«nv─â╚Ťau la r├óndul lor m─âcar limba oficial─â a Imperiului, din motive pragmatice ╚Öi de prestigiu. Fosta elit─â a Regatului Dac se bucura ╚Öi ea ├«n noile ora╚Öe din provincie de cultura material─â roman─â, de cl─âdiri somptuoase, m├óncare aleas─â, sclavi (poate chiar din neamul lor), vase din ceramic─â ╚Öi din metal, o parte de lux, obiecte de podoab─â, haine ÔÇ×la mod─âÔÇŁ ├«n Imperiu, terme. 

├Äncepea astfel un mimetism cultural, mul╚Ťi dorind s─â-i imite pe romani prin obiceiuri, ajung├ónd s─â se considere la r├óndul lor romani, parte a unui mare ╚Öi puternic Imperiu. S─â nu uit─âm c─â zona estic─â a Imperiului, chiar ╚Öi dup─â scindare, cu toate c─â era de limb─â ╚Öi cultur─â greac─â, se numea Imperiul Roman de R─âs─ârit, iar locuitorii s─âi se numeau ├«n╚Öi╚Öi, cu m├óndrie, romei. 

Mozaicul etnic din noua provincie a Imperiului

Pe l├óng─â coloni╚Ötii adu╚Öi de Imperiu ÔÇô ├«n cazul Daciei, ├«n num─âr mare ╚Öi, dup─â cum spune o surs─â roman─â, ex toto orbe romano (din toat─â lumea roman─â) ÔÇô, mai puteau veni ╚Öi al╚Ťi locuitori, ├«n mod voluntar, atra╚Öi de posibilit─â╚Ťile unui trai mai bun, ├«ntr-o zon─â unde via╚Ťa era mai ieftin─â ╚Öi posibilit─â╚Ťile erau nenum─ârate. 

Astfel, popula╚Ťia noii provincii se prezenta sub forma unui mozaic etnic, coloni╚Ötii vorbind ├«ns─â to╚Ťi latina (vulgar─â, adic─â obi╚Önuit─â, lipsit─â de fine╚Ťurile latinei culte, literare, diferen╚Ťa fiind aceea╚Öi cu limba rom├ón─â vorbit─â azi, ├«n mod uzual, sau scris─â zilnic sub form─â de comentarii pe re╚Ťelele de socializare, ╚Öi cea literar─â, corect─â gramatical, logic ╚Öi sintactic). 

Caracalla jpg jpeg

Fragment de statuie din bronz, reprezent├óndu-l pe ├«mp─âratul Caracalla, descoperit─â la Moigrad-Porolissum ÔÇô MNIT, Cluj-Napoca; expo LIMES. Astfel de statui ornau forurile publice ale ora┼čelor provinciei, iar unele, chiar locuin╚Ťele somptuoase ale elitei.

├Än campaniile de construc╚Ťii ÔÇô drumuri, poduri, castre, temple, apeducte, viaducte, ora╚Öe ├«ntregi ÔÇô era folosit─â popula╚Ťia autohton─â, care, astfel, deprindea limba vorbit─â de noii conduc─âtori ╚Öi conlocuitori. Me╚Öteri autohtoni ÔÇô pietrari, lemnari, fierari etc. ÔÇô au continuat cu siguran╚Ť─â s─â lucreze ├«n provincie ├«n domeniile lor, iar copiii lor, indiferent de calea urmat─â ├«n via╚Ť─â, au ├«nv─â╚Ťat limba oficial─â, chiar dac─â ╚Öi-au p─âstrat sau perpetuat ├«nc─â o genera╚Ťie-dou─â numele dacice. Ca dovad─â stau acele pietre funerare descoperite ├«n Dacia, unde numele latine ale membrilor aceleia╚Öi familii stau al─âturi o perioad─â de cele dacice. Cultura local─â nu a disp─ârut complet, dar aceasta a p─âlit ├«n fa╚Ťa aportului civiliza╚Ťional adus de zeci de mii sau sute de mii de oameni, civili ╚Öi militari, to╚Ťi vorbitori de latin─â. 

Cli┼čeu au ba?

Cli╚Öeul cu solda╚Ťii romani care s-au c─âs─âtorit cu v─âduvele dacilor ╚Öi cu fiicele acestora nu trebuie abandonat complet, chiar dac─â pentru unii pare aberant. ├Än primul r├ónd, solda╚Ťii romani nu aveau voie s─â se c─âs─âtoreasc─â at├ót timp c├ót erau ├«ncadra╚Ťi ├«n armat─â, dob├óndind acest drept abia dup─â l─âsarea la vatr─â. Este clar ├«ns─â c─â ace╚Ötia aveau leg─âturi amoroase permanente ╚Öi/sau ocazionale cu localnice, care beneficiau de noul lor statut de ibovnice ale militarilor, care erau foarte bine pl─âti╚Ťi. Din aceste leg─âturi, ├«n mod natural, se n─â╚Öteau ╚Öi copii, care tr─âiau ├«ntr-o societate ├«n care obiceiurile erau pestri╚Ťe, dar limba vorbit─â era latina, pe care o ├«nv─â╚Ťau ╚Öi ei de mici. Odat─â cu l─âsarea la vatr─â, legionarul veteran primea un lot de p─âm├ónt ├«n provincie, iar auxiliarul veteran devenea cet─â╚Ťean ╚Öi primea un lot pe care se muta ├«mpreun─â cu familia, acum recunoscut─â oficial de c─âtre stat. 

De fapt, dac─â este s─â g├óndim logic ╚Öi s─â avem ├«n vedere pierderile mari de vie╚Ťi ├«n r├óndul b─ârba╚Ťilor daci ╚Öi num─ârul mare de sclavi b─ârba╚Ťi du╚Öi la Roma pentru a fi arunca╚Ťi ├«n aren─â, primii care s-au c─âs─âtorit cu v─âduve ╚Öi tinere fete dace au fost tocmai coloni╚Ötii adu╚Öi ├«n noua provincie pentru a presta diverse munci, unii venind singuri. Astfel, o prim─â genera╚Ťie de copii cu m─âcar un p─ârinte vorbitor de latin─â a ap─ârut la pu╚Ťini ani dup─â fondarea provinciei. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Romanizarea. Modelul-standard, aplicat ╚Öi ├«n DaciaÔÇŁ, publicat ├«n revista Historia Special nr. 32, disponibil─â ├«n format digital, pe platforma paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

Historia special coperta jpg jpeg