Metopele de la Adamclisi

Monumentul Triumfal de la Adamclisi este considerat „actul de naștere dăltuit în piatră al poporului român“ și o sursă importantă de informații cu privire la istoria antică a României, care poate fi descoperită cu ajutorul metopelor, acele blocuri din piatră sculptate.

Monumentul de la Adamclisi este unul dintre cele mai importante monumente antice ale României, fiind construit între anii 106-109 pentru a celebra victoria armatei romane conduse de împăratul Traian, din anul 102, împotriva alianței formate din daci, buri și sarmați. Pe monument s-a descoperit o inscripție care indică faptul că acesta a fost dedicat de împăratul Nerva Traian Augustus zeului Marte Răzbunătorul.

Monumentul Triumfal este o construcție arhitectonică cheie a artei imperiale romane provinciale, fiind realizat după un proiect al renumitului arhitect Apolodor din Damasc. El face parte dintr-un complex alcătuit din monument, mormântul tumulus din spatele acestuia și altarul comemorativ.

Cele trei componente ale ansamblului sunt amplasate în forma unui triunghi isoscel: monumentul și mormântul tumulus formează baza, vârful triunghiului fiind altarul comemorativ. Altarul a fost ridicat pentru a cinsti memoria soldaților care au căzut în timpul luptelor duse de romanii conduși de împăratul Traian (98-117) împotriva alianței formate de regele dac Decebal. În tumulus se află mormântul unui ofițer roman căzut în timpul luptei de la Adamclisi.

Descoperirea și cercetarea celor trei monumente este legată de numele lui Grigore Tocilescu. Timp de 12 ani (1882-1894), acesta a desfășurat cercetări sistematice de amploare, care s-au concretizat, în 1895, prin publicarea lucrării monografice Monumentul de la Adamklissi, apărută la Viena, în limbile română și germană.

Metopele, o poveste ilustrată în piatră

Monumentul Triumfal a fost ridicat pe cel mai înalt platou din regiune, aflat la cca 150 de metri altitudine față de nivelul mării, ceea ce-l face vizibil de jur-împrejur. Monumentul este compus dintr-un tambur cilindric la care se ajunge urcând un șir de trepte, păstrate parțial până astăzi, pe care erau montate 54 de metope, blocuri de calcar sculptate în relief cu imagini ale confruntărilor militare ce avuseseră loc în zonă. Partea superioară a cilindrului se compune dintr-o crenelatură pe care erau figurate proporțional neamurile barbare combatante.

Tamburul era protejat cu un acoperiș format dintr-un fel de solzi din piatră. Deasupra se găseau suprapuse două prisme hexagonale, conținând și inscripția dedicatorie a lui Traian către Marte Răzbunătorul, peste care se găsea trofeul propriu-zis, tipic roman. Conform studiilor specialiștilor, monumentul avea înălțimea egală cu diametrul său, cca 40 de metri. Imagini ale luptelor desfășurate în Dobrogea apar și pe Columna lui Traian de la Roma. Cele două monumente se întregesc reciproc, într-un exemplu unic de complementaritate în imagini, unic în istoria antică universală.

Metopele au fost organizate câte nouă pe șase segmente. Primul segment ilustrează atacul cavaleriei romane, al doilea, pregătirea atacului infanteriei romane, al treilea, lupta infanteriei romane cu pedestrimea barbară, al patrulea, alocuțiunea adresată de împăratul Traian infanteriei victorioase, al cincilea, lupta infanteriei romane pe înălțimi și în păduri, iar al șaselea, populația învinsă și prizonierii de război aduși în fața împăratului.

Toate cele șase segmente au în centru metopa „imperială“, care îl reprezintă pe împăratul Traian în ținută de campanie sau civilă. În timpul dominației Imperiului Otoman în Dobrogea, monumentul a fost denumit Adam Kilise, însemnând „biserica omului“.

Muzeul Tropaeum Traiani

Muzeul Lapidarium de la Adamclisi a fost deschis în anul 1977, într-o clădire modernă, construită special pentru a expune piesele originale de la Monumentul Triumfal. Blocurile din piatră sculptate, numite metope, sunt expuse aici în plan orizontal. Din cele 54 de metope originale, 48 sunt expuse în muzeu și se află într-o stare foarte bună, o metopă este la Istanbul și cinci s-au pierdut sau au fost distruse de-a lungul timpului. La parter se află trofeul monumentului și cele trei statui de la baza sa, iar în partea opusă a sălii a fost așezat trofeul descoperit la poarta de est a cetății Tropaeum Traiani.

În muzeu sunt expuse, de asemenea, și alte piese descoperite în cetatea din apropiere, precum soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116 care-i numește pe locuitorii așezării Traianenses Tropaenses. Muzeul mai are în patrimoniu exponate precum piese din ceramică Hamangia, getică, greacă, romană și bizantină și alte obiecte cu valoare istorică descoperite în zonă.