Masca de la Buridava jpeg

Masca de la Buridava

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Ion Tu╚Ťulescu

Printre cele mai importante artefacte aflate ├«n patrimoniul Muzeului de Istorie a Jude┼úului V├ólcea se afl─â o masc─â de bronz ÔÇô o oper─â de art─â religioas─â geto-dacic─â, descoperit─â ├«n anul 1973 ├«n cetatea de la Buridava.

Puternica fortifica┼úie geto-dacic─â, Buridava Dacic─â, se afl─â amplasat─â la nord de p├ór├óul Cosota ┼či ├«n dreapta p├ór├óului S─ârata. Sta┼úiunea arheologic─â este ├«nconjurat─â de trei v├órfuri de deal care, ├«n Antichitate, au fost fortificate ╚Öi pe care arheologii le-au identificat drept Cetatea 1, Cetatea 2 ┼či Cetatea 3. Aceste puncte sunt plasate ├«ntr-un fel de potcoav─â ce se deschide c─âtre Ocni┼úa ┼či vechile mine de sare. 

Pentru perioada getic─â, stratigrafic, au fost identificate trei niveluri culturale, dar stabilirea popula┼úiei din a doua v├órst─â a fierului ├«n zon─â a dus la ample lucr─âri de terasare, care au avut ca efect distrugerea straturilor arheologice anterioare. Astfel, ├«n timpul cercet─ârilor arheologice au fost descoperite materiale apar┼úin├ónd urm─âtoarelor culturi:cultura S─âlcu┼úa ┼či orizontul toartelor pastilate din perioada eneolitic─â;cultura Co┼úofeni (aici a existat un centru de exploatare a saramurii prin procesul de brichetaj) din perioada de tranzi┼úie spre epoca bronzului;cultura Glina ┼či Verbicioara din epoca bronzului ┼či fragmente ceramice apar┼úin├ónd civiliza┼úiei de tip Basarabi din prima v├órst─â a fierului.

Colina sacr─â de la Buridava

Cele mai importante artefacte arheologice apar┼úin├ónd culturii geto-dacice (importuri elenistice ┼či romane), inclusiv masca de bronz, au fost descoperite ├«n zona ÔÇ×Cetatea 1ÔÇŁ. Aceasta este cea mai ├«nalt─â dintre cele trei puncte (cca. 600 m altitudine). ├Än Antichitate ea avea un platou de aproximativ 100 m lungime ┼či 50 m l─â┼úime. Dup─â cercet─ârile arheologice din anul 1974 s-a dovedit c─â a avut un caracter sacru, coordonatorul s─âp─âturilor, Dumitru Berciu, stabilindu-i denumirea de ÔÇ×Colina sacr─â de la BuridavaÔÇŁ.

Descoperirea

Masca de bronz a fost descoperit─â ├«n anul 1973 ├«n cadrul unui sanctuar care, ├«n perioada sa, a avut trei ├«nc─âperi subterane (notate de cercet─âtori cu numerele 2, 3 ┼či 4), cu temeliile s─âpate ├«n st├ónc─â ┼či trei coloane de lemn. Mai precis, piesa a fost identificat─â ├«n ├«nc─âperea cu num─ârul 3, aceasta fiind a┼čezat─â cu grij─â pe peretele de vest al complexului. Sanctuarul a fost distrus de un puternic incendiu care a mistuit locuin┼úele de pe colin─â, c├ót ┼či de pe terase. ├Äntr-una dintre ├«nc─âperi au fost g─âsite dou─â monede din timpul primului ├«mp─ârat roman, Octavian Augustus, care arat─â c─â incediul s-a produs ├«n perioada aceasta, de c├ónd dateaz─â ┼či masca.

Piesa este realizat─â dintr-o singur─â foaie de bronz cu o grosime de 1, 5 mm (batere pe o form─â de lemn dup─â tehnica ÔÇ×au repouss├ęÔÇŁ), placa t─âiat─â ┼či u┼čor b─âtut─â pe dung─â, prin lovire cu ciocanul. Fa┼úa este expresiv─â:b─ârbia rotund─â ┼či puternic accentuat─â. Nasul este ├«n linii drepte ┼či precise. N─ârile sunt sumar indicate, baza nasului dreapt─â. Gura este ├«mpins─â din interior ┼či indicat─â printr-o linie orizontal─â. Buzele u┼čor reliefate, puternic str├ónse, accentueaz─â gropi┼úele laterale. Ochii ad├ónci┼úi ├«n orbite. Spr├óncene exagerat de accentuate printr-o t─âietur─â longitudinal─â, ├«ncrustat─â ca ┼či t─âietura vertical─â de pe b─ârbie. G├ótul are lungimea de 3, 3 cm, cu marginile ├«ntoarse spre exterior. Fruntea, lat─â. P─ârul este redat prin ┼čase bucle ├«n manier─â elenistico-roman─â. Urechile sunt redate prin batere ┼či netezire. Are patin─â nobil─â ÔÇô culoarea verde albastr─â.

Masca este produsul unui atelier local. Nu este o masc─â mortuar─â ca ├«n cazul civiliza┼úiei grece┼čti;cel mai probabil, piesa reprezint─â probabil pe zeul r─âzboiului, ├«n felul zeului Ares-Marte de la greci ┼či romani. Nu poate fi vorba de un portret, ci de o oper─â de art─â religioas─â geto-dacic─â, ea fiind o divinitate b─ârb─âteasc─â ├«n vigoarea tinere┼úii. 

Muzeul de Istorie a Judeţului Vâlcea

gal 1378698562 phpqrsdmi s3 jpg jpeg

├Änceputurile muzeografiei v├ólcene dateaz─â imediat dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, prin ├«nfiin┼úarea, la R├ómnicu V├ólcea, ├«n anii 1949-1950, a primului muzeu ÔÇô Muzeul Regional R├ómnicu V├ólcea ÔÇô prin preluarea de la Liceul ÔÇ×LahovariÔÇŁ a unor colec┼úii de arheologie, istorie, art─â plastic─â, icoane, carte veche bisericeasc─â, piese de ┼čtiin┼úe naturale etc. Muzeul a fost organizat ini┼úial ├«n cl─âdirea actualului muzeu de art─â ÔÇ×Casa SimianÔÇŁ, transform├óndu-se ├«n anul 1955 ├«n Muzeul Raional R├ómnicu V├ólcea, iar din 1968 devenind Muzeul Jude┼úean V├ólcea. Ast─âzi, denumirea complet─â a complexului este Muzeul Jude┼úean ÔÇ×Aurelian Sacerdo┼úeanuÔÇŁ V├ólcea, leg├óndu-se de numele eruditului arhivist ┼či cercet─âtor v├ólcean.

Muzeul de Istorie a Jude┼úului V├ólcea este ad─âpostit ├«n cl─âdirea fostei ÔÇ×┼×coli cu ceasÔÇŁ, un edificiu reprezentativ pentru ora┼čul R├ómnic, din secolul al XIX-lea (str. Calea lui Traian, nr. 143). Colec┼úiile expozi┼úiei permanente sunt dispuse cronologic, dezv─âluind vizitatorilor anii de vie┼úuire continu─â pe aceste locuri, care se ├«ntind de-a lungul v─âii Oltului, la poalele Carpa┼úilor. Expozi┼úia permanent─â se deschide cu m─ârturii arheologice din epoca paleolitic─â, neolitic─â ┼či din cea a epocii metalelor, expuse ├«ntr-o realizare grafic─â modern─â.

Din perioada Antichit─â┼úii, ├«n expozi┼úie atrag aten┼úia siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocni┼úa, castrul roman Arutela-C─âciulata. La etajul I, expozi┼úia permanent─â continu─â cu epocile medieval─â, modern─â ┼či contemporan─â p├ón─â ├«n anul 1945. ├Än cadrul acesteia atrag aten┼úia reconstituirea tiparni┼úei de la m─ân─âstirea Govora, o scen─â din teatrul de r─âzboi de pe Valea Oltului din anul 1916, cabinetul de numismatic─â etc.

Program de vizitare:toamn─â-iarn─â:orele 9:00-17:00;prim─âvar─â-var─â:orele 10:00-18:00. Pre┼ú bilete:3 lei ÔÇô individ/adul┼úi;2 lei ÔÇô elevi/studen┼úi;1 leu pensionari;gratuit pentru personalul din muzee ┼či institu┼úii de profil.