Marketing interbelic. Cum arătau reclame de epocă pentru spumantul băut de regii României

„Furnisor al Curţii regale“, cramele Rhein&Cie de la Azuga sunt locul unde se produce vin spumant după metoda champenoise încă din 1892. În anexele pivniţelor există şi un mic muzeu, cu reclame din ziarele epocii, adevărate poezii care îmbiau la răsfăţul cu o sticlă de Rhein. Pe atunci, delicatul spumant se bea doar din cupe de cristal.

Cramele din Azuga au fost fondate în 1892 de către un german al cărui nume este purtat şi astăzi de crame. Recunoaşterea oficială a spumantului Rhein Extra a venit încă din 1906, când acesta a obţinut cea mai mare distincţie la “Expoziţia Generală Română”.

„Firmă serioasă şi perfect specializată“, la expoziţia din 1934 repurta un alt succes, iar producătorii se lăudau cu faptul că la standuri a fost aceeaşi şampanie ca în comerţ, astfel că „un dejun, o recepţie, un supeu terminate cu o cupă de şampanie Rhein vă vor da renumele distincţiei şi al rafinamentului modern“.

În acea perioadă, spumantul Rhein Extra era privit ca singura marcă “superioară, indigenă şi naturală”, fiind produs după sistemul francez, champenoise. În 1920, Rhein Extra a devenit spumantul oficial al Curţii Regale şi s-a confundat cu momentele importante ale regalităţii, fiind servit în cadrul ceremoniei de încoronare a Regelui Ferdinand I de la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922.

„Când răsună pocnetul primei sticle desfundate, când cupele de cristal se umplu şi când luminile încep să-şi tremure reflexul în sclipirile minunatului lichid auriu, întreaga atmosferă se însufleţeşte, inimile se deschid, buna dispoziţie se propagă“, sună una dintre reclamele savuroase din ziarele epocii. .

Ca şi acum, un argument decisiv pentru produsele concurente era preţul. „Rhein Extra este favorita cunoscătorilor, şampania preferată toţi de acei cari au băut-o în renumitele restaurante şi localuri de petrecere şi au rămas surprinşi că şampania Rhein Extra, neîntrecută în ce priveşte calitatea şi savoarea, este totuşi ieftină“.

Gustul luxos al băuturii era subliniat cu vorbe meşteşugite. „Chiar şi un dineu simplu, cu câţiva prieteni intimi, poate să ia aspectul unei petreceri fastoase dacă menu-ul este însoţit de câteva cupe de Rhein-Extra“.

De asemenea, producătorul avea grijă să asigure cumpărătorii că mahmureala şi durerile de cap nu vor strica dispoziţia consumatorilor după o seară cu exces de spumant „Tocmai aceasta este partea minunată, aceasta constituie marea calitate a şampaniei Rhein-Extra:aduce veselie, asigură succesul unei petreceri, fără a vă face să regretaţi a doua zi că aţi băut un pahar în plus“.

Istoria cramelor

În adolescenţă, regele Mihai îşi făcea des apariţia în curtea cramelor din Azuga, pe motocicletă, aşa cum povestesc urmaşii unora dintre foştii muncitori de la pivniţe, la rândul lor angajaţi şi păstrători ai secretelor din pivniţe.

Construite la suprafaţă, cu pereţi dubli şi ventilaţie naturală, cramele favorizează dezvoltarea mucegaiului negru, benefic pentru menţinerea unui microclimat constant şi oferă condiţii propice pentru producerea şi învechirea vinului spumant fermentat în sticlă, prin răsucirea manuală pe stative.

După naţionalizarea din 1948, cramele din Azuga au intrat în proprietatea statului, dar după Revoluţie, cramele Rhein au redevenit furnizorul oficial al Casei Regale de România pentru vin şi pentru vin spumant, momentul festiv fiind onorat chiar de Regele Mihai.

Acum, pivniţele cumpărate de Cramele Halewood sunt cel mai vechi loc din România unde se produce fără întrerupere vin spumant după metoda tradiţională, iar în 2012 s-au împlinit 120 de ani de la fondarea pivniţelor. Anual, sub brandurile Rhein Extra şi Prahova Valley, se produc aproximativ 200.000 de sticle de vin spumant.