Marile mistere ale religiei dacilor: de ce au disp─ârut mormintele din Regatul Dac?  jpeg

Marile mistere ale religiei dacilor: de ce au disp─ârut mormintele din Regatul Dac?

­čôü Dacia antic─â
Autor: Alexandru Berzovan

C─âl─âtorul care urc─â pe valea ├«ngust─â ╚Öi ├«mp─âdurit─â a Gr─âdi╚Ötii, spre capitala Sarmizegetusa, s-ar a╚Ötepta s─â g─âseasc─â, precum ├«n alte p─âr╚Ťi, mormintele fastuoase ale regilor, ale marilor preo╚Ťi ╚Öi ale altor oameni de seam─â ai Daciei. Dar acestea lipsesc cu des─âv├ór╚Öire. ╚śi nu numai c─â lipsesc mormintele regilor ╚Öi ale preo╚Ťilor, dar lipsesc ╚Öi cele ale oamenilor de r├ónd! 

Fenomenul acesta de dispari╚Ťie a mormintelor ├«ncepe ├«n Dacia ├«nc─â din secolul al II-lea ├«.Hr., c├ónd ├«ncep s─â dispar─â necropolele popula╚Ťiei de r├ónd. ├Änc─â din a doua jum─âtate a secolului I ├«.Hr., aproape toate cimitirele dispar, doar ├«n zonele periferice ale Daciei (zonele de nord ╚Öi de est) fiind practicate ├«n continuare vechile rituri funerare.

Care este cauza acestui fenomen? Probabil, practicarea unor ritualuri funerare discrete: expunerea cadavrelor ├«n fa╚Ťa factorilor naturali, aruncarea cenu╚Öii incinera╚Ťiei ├«n v├ónt sau ├«n ape etc. Este interesant de observat c─â, odat─â cu cucerirea roman─â ╚Öi cu distrugerea statului ╚Öi a religiei, popula╚Ťia local─â de pe ├«ntreg cuprinsul Daciei va reveni, treptat, la vechile rituri funerare.

Construc╚Ťiile de cult monumentale

Cercet─ârile arheologice efectuate pe ├«ntreg arealul locuit de c─âtre geto-daci au relevat, ├«ncep├ónd cu secolul al II-lea ├«.Hr., mai pregnant din secolul I ├«.Hr., existen╚Ťa unor profunde schimb─âri ╚Öi transform─âri ├«n ce prive╚Öte practicile spirituale. Astfel, se constat─â apari╚Ťia construc╚Ťiilor de cult monumentale, a unor centre religioase pandacice, precum cel de la Sarmizegetusa, poate ╚Öi cel de la Raco╚Ö-Tipia Ormeni╚Öului, dispari╚Ťia necropolelor atribuite popula╚Ťiei de r├ónd, iar de la jum─âtatea secolului I ├«.Hr., a aproape tuturor urmelor funerare.

Este imposibil de spus dac─â aceste evolu╚Ťii se leag─â efectiv de reformele religioase ale lui Deceneu sau dac─â acestea nu au f─âcut dec├ót s─â consfin╚Ťeasc─â rezultatele unor procese deja ├«n desf─â╚Öurare ├«n cadrul credin╚Ťelor religioase ale lumii geto-dacice. ├Än ce prive╚Öte arhitectura monumental─â de cult, distingem mai multe tipuri de sanctuare. Astfel, o prim─â categorie sunt sanctuarele patrulatere de tip ÔÇ×aliniamente de coloaneÔÇť. Ca aspect, prezint─â unele asem─ân─âri vagi cu templele lumii grece╚Öti.

Urmele lor arheologice constau ├«n ╚Öiruri paralele de plinte de piatr─â care sus╚Ťineau o serie de coloane de lemn, sau, ├«n unele cazuri (Sarmizegetusa), chiar din piatr─â. Acest tip de edificii sunt specifice cet─â╚Ťilor din spa╚Ťiul intracarpatic, mai ales celor situate ├«n zone montane (de pild─â la Sarmizegetusa, Coste╚Öti-Cet─â╚Ťuie, Craiva-Piatra Craivii, C─âp├ólna etc.). ├Än spa╚Ťiul extracarpatic, doar ├«n cetatea de la B├ótca Doamnei cunoa╚Ötem acest tip de sanctuar.

Mult mai r─âsp├óndite sunt sanctuarele rotunde, cu dimensiuni variabile, realizate ├«n general din lemn ╚Öi chirpici. ├Än centrul lor s-a putut constata ├«n unele cazuri existen╚Ťa unor mici ├«nc─âperi absidate (precum ├«n cazul celor de la Sarmizegetusa) sau a unor vetre de foc (Pecica-╚śan╚Ťul Mare). Acest tip de sanctuare cunoa╚Öte o r─âsp├óndire foarte larg─â, din vestul Daciei (Pecica) p├ón─â la estul ei extrem, unde le g─âsim ├«n cet─â╚Ťile de la Brad ╚Öi Poiana.

Marele sanctuar circular de la Sarmizegetusa (după catalogul Incursiuni dacice în mediul virtual)

marele sanctuar jpg jpeg

Este posibil ca acest tip s─â fie ╚Öi cel mai vechi, de vreme ce ├«╚Öi g─âse╚Öte antecedente ├«n arhitectura ge╚Ťilor est-carpatici din secolele V-III ├«.Hr. (de pild─â, ├«n cetatea de la Butuceni, Republica Moldova). Un al treilea tip este reprezentat de sanctuarele patrulatere cu absid─â, realizate din lemn ╚Öi chirpici, frecvent ├«nt├ólnite ├«n Dacia preroman─â: Pecica, Brad, Cet─â╚Ťeni, C├órlom─âne╚Öti etc. Este interesant de observat c─â ├«n aproape toate cazurile, absida ÔÇô unde se desf─â╚Öurau probabil ritualurile ÔÇô este orientat─â aproximativ c─âtre Steaua Polar─â, lucru ce poate s─â aib─â anumite semnifica╚Ťii, greu de deslu╚Öit cu exactitate ├«n acest stadiu al cunoa╚Öterii.

Ne putem g├óndi la o paralel─â cu vechile mituri grece╚Öti, care localizau ├«ntr- un nord ├«ndep─ârtat, mitic, anumite zeit─â╚Ťi sau popula╚Ťii (de ex. Apollo Hiperboreeul). ├Än niciunul dintre sanctuarele cercetate p├ón─â acum nu s-a g─âsit vreo imagine monumental─â a vreunei divinit─â╚Ťi sau m─âcar un soclu, situa╚Ťie ce ridic─â anumite semne de ├«ntrebare. Dac─â au existat astfel de statui, ele puteau s─â fi fost realizate din lemn ╚Öi s─â nu se fi p─âstrat sau s─â fi fost distruse ╚Öi ascunse de daci ├«n contextul tulbure al r─âzboaielor, pentru a evita profanarea lor de c─âtre romani.

Totu╚Öi, situa╚Ťia descris─â mai sus ar cunoa╚Öte, se pare, o excep╚Ťie singular─â. Astfel, ├«n marea a╚Öezare de la C├órlom─âne╚Öti (jud. Buz─âu), care a func╚Ťionat pe parcursul secolului II ├«.Hr. p├ón─â pe la mijlocul sec. I ├«.Hr., ├«nt├ólnim, ├«n sanctuarele absidate de aici, figurine antropomorfe ╚Öi zoomorfe din lut f─âr─â analogii cunoscute. Din punct de vedere stilistic, ele par s─â reprezinte produsele unui singur artist.

S─â fi fost aici un loc de desf─â╚Öurare a unor ritualuri ÔÇ×ereticeÔÇť, ceea ce ar explica distrugerea acestei dave poate chiar de c─âtre Burebista, ├«n contextul reformelor introduse de marele preot Deceneu? Sunt ├«ntreb─âri ╚Öi specula╚Ťii f─âr─â un r─âspuns cert, ├«n acest moment.

Acest text este un fragment din articolul O religie sau mai multe ÔÇ×religiiÔÇť dacice?, publicat ├«n num─ârul 219 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ├«n perioada 22 aprilie - 20 mai 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

K4 and K1 Historia 219 aprilie 1500 jpg jpeg