image

Marea Criz─â Economic─â, o consecin╚Ť─â a celui de-al Doilea R─âzboi Mondial

Orice autor de istorie contemporan─â scrie despre existen╚Ťa periodic─â a recesiunilor provocate de viciile din sistemul economic capitalist ╚Öi cel mai mare dezastru a ├«nceput ├«n anul 1929 prin pr─âbu╚Öirea bursei din New York, reac╚Ťia ├«n lan╚Ť duc├ónd apoi la un conflict mondial ├«n care fabricile sc─âpate de bombardamente ╚Öi-au revenit financiar. Presa interna╚Ťional─â ├«ntre╚Ťine permanent psihoza unei crize ce st─â deasupra comunit─â╚Ťilor precum sabia lui Damocles. Oare s─â fi fost dezastrul din SUA provocat de specula╚Ťii ╚Öi de sistemul economic concuren╚Ťial?

Dac─â spun savan╚Ťi reputa╚Ťi astfel de afirma╚Ťii, trebuie automat s─â credem ╚Öi s─â respect─âm slovele ╚Ötiin╚Ťific redactate. Repeti╚Ťia ├«ns─â devine suspect─â ╚Öi se impune o interpretare mai atent─â a datelor publicate. Oare c├óte informa╚Ťii mai sunt ascunse prin arhivele marilor puteri de odinioar─â?

Uniunea Sovietic─â era evident o putere terestr─â ╚Öi industria a primit ordin s─â livreze armament modern pentru Armata Ro╚Öie a muncitorilor ╚Öi ╚Ť─âranilor. A intrat ├«n produc╚Ťie de serie pu╚Öca-mitralier─â DP-28 ce folosea cartu╚Öele puternice ╚Öi de ├«ncredere de calibrul 7,62 mm. Era revolu╚Ťionar─â prin puterea de foc pe care putea s─â o ofere micilor unit─â╚Ťi de infanterie. O arm─â de infanterie nu pare s─â fie scump─â ╚Öi nici s─â consume prea multe materiale pentru a afecta economia unui colos precum Uniunea Sovietic─â. Pu╚Öca-mitralier─â trebuia s─â fie livrat─â ├«n cantit─â╚Ťi mari pentru dotarea diviziilor mobilizate ├«n pragul r─âzboiului ╚Öi pentru a avea ceva stocuri de rezerv─â.

Dictatorul de la Kremlin a fost acuzat de multe idei greșite și de faptul că nu s-a interesat de dotarea trupelor. Acestea sunt doar teze lansate de istorici care executau ordine politice și au scris articole după cum au dorit stăpânii momentului. Exista în inventarul Armatei Roșii în iunie 1941 170.000 de arme din acest model și nu trebuie să se uite că multe au fost pierdute în Spania, Manciuria sau Finlanda. În plus, tehnică automată exista din belșug în cadrul diviziilor NKVD.

Se vede clar c─â muncitorii din fabrici au avut de lucru ├«n mod deosebit ╚Öi nu era urm─â de criz─â economic─â atunci c├ónd venea vorba de produc╚Ťia de armament. Solda╚Ťii care luptau pe jos erau len╚Ťi ╚Öi nu puteau s─â satisfac─â dorin╚Ťele strategice ale conduc─âtorilor de la Moscova. Iosif Vissarionovici Stalin a dat ordin ├«n anul 1927 s─â se treac─â la industrializare masiv─â ╚Öi rapid─â pentru a se pune rapid pe picioare o industrie constructoare de ma╚Öini care s─â modernizeze diviziile prin motorizare. ├Äntreaga economie sovietic─â a fost ridicat─â numai ╚Öi numai pentru a face fa╚Ť─â cerin╚Ťelor organismului militar.

Marea Britanie era st─âp├óna m─ârilor din punct de vedere militar ╚Öi trebuia s─â confirme aceast─â imagine de for╚Ť─â. Au fost puse ├«n ╚Öantier 20 de distrug─âtoare din clasele A ╚Öi B ├«ncep├ónd din iunie 1928, nave ce luau la bord c├óte 390 t de combustibil pentru o singur─â misiune. Nu mai erau vapoarele fragile din prima conflagra╚Ťie mondial─â, noile unit─â╚Ťi ├«ncep├ónd s─â dep─â╚Öeasc─â ╚Öi cruci╚Ö─âtoarele u╚Öoare de dinainte de 1914.

Competi╚Ťia maritim─â

Japonia avea preten╚Ťii de mare putere naval─â ╚Öi au ap─ârut din 1926 cele 24 de unit─â╚Ťi din clasa Fubuki (foto sus), distrug─âtoare deosebit de puternice prin cele ╚Öase tunuri de calibrul 127 mm ╚Öi prin torpilele ce ├«nchideau ├«n conul de lupt─â explozibil de calitate superioar─â.

SUA nu putea s─â stea deoparte ╚Öi s─â vad─â cum se dezvolt─â concuren╚Ťa ╚Öi ╚Öantierele navale au primit comenzi pentru asamblarea ├«n serie mare a cruci╚Ö─âtoarelor grele dotate cu tunuri de calibrul 203 mm. USS Pensacola a ├«nceput s─â prind─â contur ├«n 1926 ╚Öi a fost urmat─â de o ├«ntreag─â flot─â de cruci╚Ö─âtoare, cele mai moderne din categoria lor. Tunul naval, chiar dac─â are performan╚Ťe la distan╚Ťe de p├ón─â la 40 km, nu putea s─â satisfac─â poftele strategilor ce g├óndeau numai la scar─â planetar─â.

USS Pensacola jpg
USS Pensacola (sursa: U.S. Navy photo NH 97838)

A fost absolut normal s─â apar─â aerodromuri plutitoare pentru a proiecta for╚Ťa la distan╚Ť─â. Amiralii din SUA au cerut un portavion u╚Öor ╚Öi mobil pentru acoperirea escadrelor ╚Öi a fost lansat la ap─â USS Ranger, nav─â care a fost comisionat─â ├«n 1934 ╚Öi care putea s─â deplaseze 76 de avioane cu diferite specializ─âri.

Fran╚Ťa, chiar dac─â avea probleme terestre prin vecin─âtatea cu Germania ╚Öi era ├«n lucru costisitoarea Linie Maginot, nu putea s─â neglijeze competi╚Ťia maritim─â ╚Öi, printre altele, au fost puse ├«n ╚Öantier numeroase submarine. Au fost completate 31 de unit─â╚Ťi din clasa Le Redoutable ├«n perioada 1924 ÔÇô 1937 ╚Öi acestea erau unit─â╚Ťi mari, ce puteau s─â ac╚Ťioneze la nivel planetar. Deplasamentul de 1.500 t le permitea s─â ia la bord combustibil pentru 26.000 km. Erau totu╚Öi modeste ca putere de foc prin tunul de bord de calibrul 100 mm ╚Öi a ap─ârut submarinul cruci╚Ö─âtor numit Surcouf.

Acesta avea un deplasament de 3.250 t ╚Öi o dotare artileristic─â format─â din dou─â tunuri de calibrul 203 mm. Era o bijuterie a tehnicii navale ╚Öi puterea de distrugere era una deosebit─â. Parisul a dorit s─â dezvolte o flot─â submarin─â care s─â proiecteze for╚Ťa la distan╚Ť─â la costuri reduse ├«n raport cu vapoarele clasice, dar ╚Öi aceast─â arm─â a s─âracului a afectat ├«n mod serios bugetul Hexagonului.

Sunt numai c├óteva exemple din ceea ce construiau ╚Öantierele navale ale timpului ╚Öi se observ─â c─â nu se ducea lips─â de comenzi de stat. Dimpotriv─â. ├Än plus, flotele militare cereau din ce ├«n ce mai mult petrol ╚Öi se f─âceau calcule pentru r─âzboaie ├«n care s─â fie ocupate sursele de combustibil lichid. Al Doilea R─âzboi Mondial era preg─âtit intensiv ├«ncep├ónd din 1926 ╚Öi a fost normal s─â apar─â o problem─â de func╚Ťionare a economiei.

Preg─âtirile de r─âzboi au generat Marea Criz─â Economic─â ╚Öi nu invers. Politicienii vremii n-au rezolvat problemele economice prin lansarea de comenzi militare pentru ie╚Öirea din recesiune. Au continuat ceea ce au f─âcut intensiv din 1926. Banii popoarelor au fost toca╚Ťi pentru instrumentele mor╚Ťii ╚Öi a fost absolut normal s─â scad─â nivelul de trai.

Marile puteri au declanșat o furibundă cursă a înarmărilor și așa s-a stricat fragilul echilibru între nivelul de trai și puterea de distrugere.

Teoria clasic─â trebuie s─â dispar─â din tratatele de istorie, chiar dac─â o s─â fie un mare ata╚Öament de ideile vechi. Iner╚Ťia ├«n domeniul g├óndirii este deosebit de puternic─â ╚Öi o s─â mai dureze decenii p├ón─â c├ónd vreun savant renumit o s─â descopere adev─ârul.