Manevra de la Flămânda   ofensiva eșuată a armatei române jpeg

Manevra de la Flămânda - ofensiva eșuată a armatei române

Entuziasmul general al intr─ârii Rom├óniei ├«n r─âzboi la data de 27 august 1916 ╚Öi trecerea Carpa╚Ťilor au fost urmate rapid de o dezam─âgire a popula╚Ťiei rom├óne╚Öti survenit─â odat─â cu catastrofa na╚Ťional─â reprezentat─â de ├«nfr├óngerea de la Turtucaia. ├Än acela╚Öi timp, pe frontul din Transilvania putem constata primele e╚Öecuri ale ofensivei rom├óne. La data de 7 septembrie, Marele Cartier General a hot─âr├ót s─â limiteze opera╚Ťiunile ├«nainte de atingerea liniei Mure╚Öului, fapt ce ar fi reprezentat o restr├óngere considerabil─â a frontului.

├Än aceste condi╚Ťii, ├«nlocuirea generalului Mihai Aslan de la conducerea Armatei III, dispus─â ├«n sud, cu generalul Alexandru Averescu a fost urmat─â de o p─âguboas─â schimbare a strategiei ├«n mijlocul r─âzboiului. Se urm─ârea astfel r─âm├ónerea pe pozi╚Ťiile ocupate ├«n defensiv─â ├«n Transilvania ╚Öi ├«nceperea unei campanii ├«n sud. 

Alexandru Averescu era considerat unul dintre cei mai competen╚Ťi generali rom├óni. Intrase ├«n armat─â ca soldat ├«n R─âzboiul de Independen╚Ť─â (1877-1878), a urmat apoi o evolu╚Ťie ├«n grad devenind comandant al ╚ścolii Superioare de R─âzboi (1894), ata╚Öat militar la Berlin (1895-1897), ministru de r─âzboi (1907-1909) ╚Öi ╚śef de Stat Major al armatei. ├Än schimb, se afla ├«n conflict at├ót cu Br─âtianu, c├ót ╚Öi cu regele Ferdinand ├«nc─â din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Balcanic. De╚Öi ╚Öi-ar fi dorit conducerea Marelul Cartier General, a fost numit la ├«nceputul r─âzboiului comandantul Armatei a II-a. Dezastrul de la Turtucaia a determinat numirea sa la comanda Armatei a III-a, ├«n timp ce Armata a II-a urma a fi condus─â de generalul Cr─âiniceanu. Planul pentru salvarea situa╚Ťiei din sud al lui Averescu ├«l reprezenta o variant─â modern─â a ceea ce a reprezentat ÔÇ×diversiunea moesic─âÔÇŁ din timpul Primului R─âzboi Dacic (101-102). Se urm─ârea astfel surprinderea inamicului aflat ├«n plin─â ofensiv─â ├«n teritoriul dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â, printr-un atac la Dun─ârea de Jos. Concomitent cu acesta, grupul de armate rom├óno-ruse (├«n r├óndul c─ârora lupta ┼či o divizie de voluntari s├órbi), aflat sub autoritatea generalului rus Andrei Zaioncikovski, urma s─â realzeze un contraatac pe toat─â ├«ntinderea frontului dobrogean.

Situa┼úia reprezenta un adev─ârat ÔÇ×pariu cu vremeaÔÇŁ, trecerea Dun─ârii ├«n teritoriul inamic urm├ónd a se desf─â┼čura ├«n plin sezon ploios. ├Än acela┼či timp, schimbarea strategiei ├«n r─âzboi putea avea consecin┼úe grave ├«n condi┼úiile sl─âbirii frontului din Transilvania cu trei divizii ce urmau a fi trimise ├«n sud. Motiva┼úia acestei strategii o reg─âsim ├«n memoriile generalului Averescu publicate dup─â Marele R─âzboi:

ÔÇ×├Än condi┼úiunile de atunci, nu era at├ót chestiunea de a restabili situa┼úia strategic─â, foarte pu┼úin atins─â de altfel de pierderea Turtucaei, c├ót de a restabili starea moral─â. Turtucaia, ├«n afar─â de pomposul nume de cap de pod, nu reprezenta absolut nici o importan┼ú─â strategic─â. Era un punct ├«naintat, f─âr─â nici o leg─âtur─â cu interiorul ┼ú─ârii de peste Dun─âre. (...) Faptul ├«ns─â, c─â am ├«nregistrat o ├«nfr├óngere ├«n primele zile ale r─âzboiului, a zdruncinat situa╚Ťia moral─â foarte serios. Era prin urmare de cea mai mare importan╚Ť─â a o restabili, red├ónd popula╚Ťiei lini╚Ötea iar armatei ╚Öi chiar comandamentului ├«ncrederea.ÔÇŁ

Grupul de Armate Sud al lui Averescu a devenit cea mai mare unitate pus─â sub comanda unui singur ofi╚Ťer rom├ón ├«n timpul Marelui R─âzboi. Cele 128 de batalioane ale Armatei din Dobrogea ╚Öi 58 ale Armatei a III-a de la Dun─âre reprezentau aproape jum─âtate din armata rom├ón─â mobilizat─â. De partea cealalt─â a Dun─ârii se afla o rezisten╚Ť─â u╚Öoar─â format─â dintr-un mic num─âr de trupe, fapt ce a favorizat succesul trupelor rom├óne din primele zile ale constituirii ╚Öi l─ârgirii unui mic cap de pod. ├Än fa╚Ťa ofensivei rom├óne╚Öti putea reac╚Ťiona ├«ns─â divizia infanterie 217 german─â, aflat─â la 48 de ore de mers cu trenul, dup─â luptele din Macedonia.

Diferen╚Ťa ├«ntre cele dou─â trupe care a contribuit la e╚Öecul acestei opera╚Ťiuni a fost f─âcut─â ├«ns─â de marin─â ╚Öi avia╚Ťie. Flota rom├óneasc─â a subestimat puterea celei austro-ungare. La nivelul ├«nalt al conducerii flotei de Dun─âre, conflictul personal ├«ntre amiralul Constantin B─âlescu ╚Öi amiralul Nicolae Negrescu a determinat izolarea unei mari p─âr╚Ťi a flotilei la o distan╚Ť─â apreciabil─â de punctul de trecere ╚Öi o inferioritate numeric─â ├«n fa╚Ťa celei austro-ungare. ├Än acela╚Öi timp, ap─ârarea aerian─â rom├óneasc─â era net inferioar─â. Din cele 14 avioane ce urmau s─â se ├«ntruneasc─â ├«n ziua de 1 octombrie la Mihai Bravu, dou─â avioane Nieuport pilotate de francezi au aterizat for╚Ťat pe drum ╚Öi s-au defectat. Escadrila rus─â compus─â din cinci aparate a sosit mult mai t├órziu, iar aparatele rom├óne Nieuport ╚Öi Voisin reprezentau modele mult mai slabe calitativ fa╚Ť─â de cele germane. Trecerea Dun─ârii, ├«n dreptul satului Fl─âm├ónda (la jum─âtatea distan╚Ťei dintre Olteni╚Ťa ╚Öi Giurgiu), fusese puternic preg─âtit─â prin mobilizarea de trupe ╚Öi construirea ├«ntr-un timp rapid a unei ╚Öosele pentru deplasare precum ╚Öi aducerea unui mare num─âr de materiale ├«n vederea construirii unui pod. De╚Öi avia╚Ťia de recunoa╚Ötere german─â observase mobilizarea de trupe spre sud, generalul Mackensen a considerat eronat c─â acestea urmeaz─â a fi preg─âtite pentru ap─ârarea capitalei.

Ofensiva generalului Averescu

├Än noaptea dintre 30 septembrie spre 1 octombrie, ora 3.00, dou─â sute de b─ârci ├«nc─ârcate cu solda╚Ťi din regimentele de infanterie 5 Vla╚Öca ╚Öi 20 Teleorman treceau Dun─ârea spre malul sudic, sub protec╚Ťia unui baraj de artilerie ├«ndreptat ├«mpotriva satelor bulg─âre╚Öti Riahovo, Babovo ╚Öi Breaslen. P├ón─â la ora 10 diminea╚Ťa, ├«ntregul efectiv al Diviziei 10 infanterie se aflau pe malul bulg─âresc. ├Än decursul zilei, ├«ncep s─â treac─â ╚Öi efectivele Diviziei 21 infanterie, concomitent construindu-se un pod ce urma s─â lege cele dou─â maluri ale Dun─ârii. Spre sear─â ├«ns─â, valurile mari ╚Öi bombardamentul avia╚Ťiei inamice determin─â o serie de dificult─â╚Ťi pentru construc╚Ťie, ├«nregistr├óndu-se ╚Öi un mare num─âr de victime printre pontonieri. ├Än ciuda acestor dificult─â╚Ťi, la ora 7 seara lucr─ârile se sf├ór╚Öesc.

O furtun─â violent─â urmat─â de o ploaie toren╚Ťial─â ├«n noaptea urm─âtoare a rupt podul ├«n dou─â locuri, ├«ns─â p├ón─â a doua zi la orele 6.00, acesta a fost ref─âcut. Profit├ónd de m─ârirea debitului Dun─ârii ├«n urma ploilor toren╚Ťiale, patru vase austro- ungare, ini╚Ťial ╚Öalupele Barsch ╚Öi Viza, apoi monitoarele Bodrog ╚Öi K├Âr├Âs p─âtrund ├«n zona dispozitivului rom├ónesc. Barajul de mine proiectate ├«n ╚Ťar─â ╚Öi-a dovedit ineficien╚Ťa, majoritatea nu a explodat, ba mai mult unele au ucis ╚Öi r─ânit o serie de speciali╚Öti rom├óni de la mentenan╚Ť─â. Ajunse ├«n apropierea zonei de trecere, navele austro-ungare trag asupra podului ╚Öi a trupelor rom├óne angajate ├«n lupt─â cu unit─â╚Ťile bulgare pe malul drept. De╚Öi podul nu a suferit avarieri importante, moralul trupelor a fost puternic zdruncinat de teama izol─ârii pe malul drept de c─âtre inamic. Artileria rom├ón─â a r─âspuns cu foc ╚Öi a avariat cele dou─â monitoare, iar navele inamice s-au retras ├«n canalul Persina.


Manevra de la Flamanda jpg jpeg

La data de 2 octombrie, Averescu suspend─â opera╚Ťiunile, apoi se ├«ndreapt─â c─âtre Marele Cartier General, unde s-a decis retragerea. ├Än ciuda dorin╚Ťei generalului de a p─âstra capul de pod ├«n vederea continu─ârii mai t├órziu a ofensivei, a fost emis un ordin de retragere total─â. Decizia Marelui Cartier General a survenit ├«n urma pierderii b─ât─âliei de la Sibiu ╚Öi a retragerilor armatei rom├óne ├«n defileul Oltului. Revenirea lui Averescu la comanda Armatei a II-a, dup─â scurta sa ├«nlocuire cu Grigore Cr─âiniceanu, devenea impetuos necesar─â. ├Än acela╚Öi timp, o parte din diviziile sosite de pe frontul ardelean pentru realizarea ofensivei de la Fl─âm├ónda sunt ├«ntoarse pe pozi┼úiile de ap─ârare de-a lungul Carpa┼úilor.

Manevra de la Fl├óm├ónda, la fel ca ╚Öi ├«ntreaga Campanie din anul 1916, au reprezentat un e╚Öec al armatei rom├óne. Purtarea unui r─âzboi ofensiv pe dou─â fronturi, f─âr─â stabilizarea unuia dintre ele, nu putea s─â duc─â dec├ót la consecin╚Ťe tragice pentru Rom├ónia. ├Än acela╚Öi timp, blocarea unor divizii ├«n mar╚Ö dinspre Carpa╚Ťi spre Dobrogea ╚Öi invers a reprezentat o sl─âbire a frontului transilv─ânean. Condamnabil─â putea fi ╚Öi indecizia ├«n privin╚Ťa opera╚Ťiunilor precum ╚Öi orgoliile personale ale generalilor rom├óni. Unele zvonuri au afirmat chiar s─ârb─âtorirea cu ╚Öampanie de c─âtre ╚Öeful Marelui Stat Major generalul Iliescu a e╚Öecului lui Averescu la Fl─âm├ónda. Cu toate acestea, la sf├ór╚Öitul conflagra┼úiei mondiale, generalul Mackensen afirma c─â manevra de la Fl─âm├ónda ar fi putut schimba soarta r─âzboiului ├«n Dobrogea.

Mare┼čalul Alexandru Averescu, despre ofensiva din sud

├Än ziua de 25 august, am fost mutat de la Armata a II-a la Armata a III-a. Existau foarte serioase temeri de o invaziune bulgar─â, prin trecerea Dun─ârii. Temerea era ├«ns─â absolut nefondat─â: ea izvora din necunoa┼čterea exact─â a distribuirii for┼úelor bulgare ┼či din surescitarea produs─â de lovitura primit─â la Turtucaia. Situa┼úiunea era totu┼či, de fapt, grav─â, nu at├ót prin amenin┼úarea du┼čmanului, c├ót prin extrema noastr─â sl─âbicune. (...) Am imaginat o ac┼úiune, cu caracter local, pe frontul de Sud. (ÔÇŽ) Prin opera┼úiunea imaginat─â, aveam ├«ns─â nevoie de turpe de n─âdejde, c─âci ea era de un caracter extrem de ├«ndr─âzne┼ú. Am mers la M.C.G. ┼či am expus planul meu. Inten┼úionam a ┼úine pe du┼čman, de front cu Armata de Dobrogea ┼či a-l ataca ├«n flanc ┼či spate cu Armata III, trec├ónd peste Dun─âre pe la Fl─âm├ónda (Sud Bucure┼čti). Proiectul meu a fost ├«ncuviin┼úat, dar, ├«n loc de trupe ÔÇ×de n─âdejdeÔÇŁ, mi s-au dat ni┼čte trupe ÔÇ×submediocreÔÇŁ, ┼či anume: Diviziile 10, 21 ┼či 22, 23. Divizia 10, necomplet─â, se compunea din regimentele din Dogrobea; deci, elementele ├«ndoielnice. [ÔÇŽ]

Am numit o comisiune pentru executarea lucr─ârilor preg─âtitoare, care le-a ┼či ├«nceput imediat, sub direc┼úiunea generalului V─âitoianu, comandantul Diviziei a 10-a. S-a desf─â┼čurat o activitate demn─â de toat─â lauda ┼či preg─âtirea, de┼či comport─â lucr─âri intime ┼či foarte complicate ┼či de┼či a durat 12 zile, s-a f─âcut ├«n a┼ča condi┼úiuni, c─â inimicul nu a ┼čtiut de proiectul nostru dec├ót ├«n ziua de 19 septembrie, c├ónd a ├«nceput construc┼úia efectiv─â a podului. (...)

În orice caz, dificultăţile de până acum au fost înlăturate (Notă din Carnet, pe ziua de 16 septembrie).

În cursul nopţii a trecut, de asemenea, pe ambarcaţiuni, jumătate din infanteria Diviziei a 21-a, iar în zorii zilei a trecut pe pod artileria Diviziei a 10-a.

Opera┼úiunea putea fi considerat─â ca ┼či reu┼čit─â.

Din nenorocire sau cum se va vedea mai departe din fericire, ├«n cursul nop┼úii s-a dezl─ân┼úuit o stra┼čnic─â furtun─â cu o ploaie toren┼úial─â, care a umflat apele Dun─ârii ┼či au transformat lunca ├«ntr-o imens─â b─âltoac─â. Orice comunica┼úie ├«n afara ┼čoselei construite de noi pe o ├«ntindere de vreo 19 km era exclus─â. Mi se semnaleaz─â, ├«n acela┼či timp, c─â monitoarele du┼čmane, care erau blocate din cauza apelor mici, ├«n Canalul din dosul insulei Persina, au putut ie┼či din canal ┼či, profit├ónd de ├«ntuneric, ┼či-au f─âcut apari┼úia diminea┼úa ├«n apropierea punctului de trecere.

Barajele au fost f─âcute eficace, iar ap─âr─ârile de pe mal nu au putut semnala, din cauza ├«ntunericului, vijeliei ┼či ploii, trecerea vaselor du┼čmane. Situa┼úiunea era serioas─â, trebuiau luate m─âsuri corespunz─âtoare ei.

Am plecat imediat la M.C.G. ┼či, dup─â o scurt─â expunere a celor ├«nt├ómplate, am propus urm─âtoarele dou─â solu┼úii:

1) Sau a merge ├«nainte, cu riscul c─â, dac─â inamicul izbute┼čte a ne distruge podul, s─â r─âm├ónem f─âr─â comunica┼úie ├«n spate ┼či totul s─â depind─â numai de rezultatul opera┼úiunilor ├«nainte, adic─â de solidaritatea trupelor;

2) Sau s─â suspend─âm opera┼úiile pentru timpul necesar de a str─âmuta bateriile noastre grele, ├«n a┼ča mod, ca s─â ┼úie ├«n respect, la distan┼ú─â mare, monitoarele adverse.

Am declarat c─â ├«nclima pentru aceasta a doua solu┼úie, din cauza compunerii diviziilor ce mi se puseser─â la dispozi┼úie. Mi s-au ├«ncuviin┼úat solu┼úiunea a doua ┼či am dat ordin de executare din Peri┼č chiar (de fapt, ordiul era preg─âtit ├«n toate detaliile ├«nainte de plecare ┼či l─âsat generalului Cristescu. Din Peri┼č am telegrafiat numai a se da curs ordinului). Acest ordin prescria a se retrage ├«n cursul nop┼úii artileria ┼či parte din infanterie ┼či a se l─âsa pe malul opus trupe suficiente pentru a construi un solid cap de pod, ├«nt─ârindu-se ├«n el. [ÔÇŽ]

├Än aceea┼či zi ├«ns─â, spre nem─âsurata mea uimire, primesc de la M.C.G. la ora 3 p.m. ordinul 1453, s─â retrag diviziile 10, 21 ┼či 22 pentru a le trimite la alte armate, deoarece ├«n raportul verbal ce am f─âcut ├«n ajun a┼č fi ar─âtat ÔÇ×c─â trecerea Dun─ârii nu va putea reu┼čiÔÇŁ. (Fragment din R─âspunderile, Alexandru Averescu)

Bibliografie:

Gleen E. Torrey- România în Primul Război Mondial, Editura Meteor, București 2014.
Kiri╚Ťescu Constantin- Istoria r─âzboiului pentru ├«ntregirea Rom├óniei 1916-1919, Editura ╚śtiin╚Ťific─â ╚Öi Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1989
General Alexandru Averescu- Opera╚Ťiile de la Fl─âm├ónda, Editura Cultura Na╚Ťional─â, Bucure╚Öti, 1922