Mănăstirea Hurezi, loc al cărții și al cărturarilor

Muzeul Bisericesc al Mănăstirii Hurezi găzduiește o colecție amenajată în trei săli situate la etaj, unde sunt expuse cărți rare, icoane vechi pictate pe lemn, candele, țesături și alte tipuri de obiecte liturgice. În general, exponatele datează din secolele XVI-XIX, așadar, sunt deosebit de valoroase.

Colecția de cărți vechi ocupă un loc aparte, majoritatea volumelor (tipărituri și manuscrise) au aparținut domnitorului Constantin Brâncoveanu – cunoscut a fi fost proprietarul uneia dintre cele mai valoroase biblioteci ale timpului său – și a fost păstrată cu sfințenie într-una dintre încăperile de pe aripa sudică a incintei, în apropierea arhondaricului. Și că tot suntem la capitolul cărți, în cadrul Schitului Sfântul Ioan a funcționat și o școală de copiști. Biblioteca ei, ce datează din 1791, numără 382 de volume de carte tipărită și 46 de manuscris.

Din lada de zestre: podoabe și pânzeturi

Altă categorie de piese rare și valoroase care au împodobit de-a lungul secolelor așezămintele din complexul monahal de la Horezu este formată din țesăturile medievale care încă se păstrează într-o stare bună. Printre ele se numără piese de costum liturgic și textile mănăstirești confecționate din materiale scumpe precum catifeaua, broderii cu mătase și fire de argint sau fire aurite și perle.

Printre aceste piese excepționale se află un epitrahil lucrat în atelierul de broderie de la Mănăstirea Hurezi, decorat cu şase registre, ilustrându-i pe Deisis şi Maica Domnului pe tron, Apostolii Petru şi Pavel alături de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (patronii lui Constantin Brâncoveanu), ierarhi ai Bisericii, cei patru evanghelişti şi sfinţi militari, Constantin Brâncoveanu cu fiii Constantin şi Ştefan şi Doamna Maria cu fiii Radu şi Matei. Piesa este bogat decorată cu motive vegetale şi florale, caracteristice repertoriului ornamental brâncovenesc, remarcându-se prin caracterul somptuos, subliniat de bogăţia firului de argint aurit și a perlelor. Piesa este păstrată în colecția Muzeului Național de Artă al României.

Tot aici este păstrată o dveră (adică o draperie care se punea în faţa uşilor împărăteşti în bisericile ortodoxe) dăruită de familia Mavrocordat Mănăstirii Hurezi. Piesa este lucrată dintr-o bucată dreptunghiulară de catifea roşie, pe marginea căreia a fost brodat cu fir de aur un chenar lat cu motive florale și vegetale. În jumătatea de jos se regăsește o ghirlandă florală care susţine o coroană. În centrul ghirlandei sunt brodate stemele reunite ale celor două Ţări Române, capul de bour cu o stea între coarne şi vulturul cu crucea în cioc.

În toată această ladă de zestre mai găsim și un epitrahil spectaculos, ce datează din 1691-1692, brodat minuțios cu perle, danie a voievodului Constantin Brâncoveanu către ctitoria sa. Toate aceste țesături neprețuite au fost clasate în Patrimoniul cultural național, categoria Tezaur, intrând astfel sub regimul unei protecții legale speciale care interzice expatrierea lor definitivă.