Mai 1945 ÔÇô pr─âbu╚Öirea Reichului de 1000 de ani jpeg

Mai 1945 ÔÇô pr─âbu╚Öirea Reichului de 1000 de ani

Armaghedonul biblic e un c├ómp de b─ât─âlie. Acolo, for╚Ťele binelui vor fi biruitoare asupra r─âului, iar anii de dup─â vor fi plini de pace, armonie ╚Öi fericire. ├Än mai 1945, lumea credea c─â profe╚Ťia s-a ├«mplinit. Pu╚Ťine sunt momentele din istorie care s─â cutremure din temelii funda╚Ťia lumii a╚Öa cum a f─âcut-o ultima conflagra╚Ťie mondial─â. ├Än ultimii 70 de ani, ne punem ├«ntreb─âri ╚Öi nu g─âsim r─âspunsuri:cum a fost posibil? Cum s-a ajuns la un r─âzboi total, profund ideologizat, de exterminare? Cum a reu╚Öit nazismul s─â aib─â at├óta sus╚Ťinere din partea unui popor dispus s─â sacrifice totul? De ce s-a ajuns la milioane de mor╚Ťi, la epurare etnic─â, la Holocaust? ├Än mod evident, articolul de fa╚Ť─â nu-╚Öi propune s─â g─âseasc─â r─âspunsurile. Vom ├«ncerca, ├«n schimb, s─â schi╚Ť─âm o imagine sumar─â a acestor ultime zile, s─â ar─ât─âm situa╚Ťiile mai pu╚Ťin cunoscute ce au trecut, poate, neobservate ├«n acele s─âpt─âm├óni teribile. E o fresc─â a tragediei, a ├«nfr├óngerii ╚Öi dezmembr─ârii Germaniei ╚Öi a na╚Ťiunilor ce au luptat al─âturi de ea, o fresc─â a tragediei, pentru c─â ofer─â nenum─ârate exemple ale lipsei de umanitate, rezultat al politicii de stat, al propagandei sau pur ╚Öi simplu din r─âzbunare, din motive strict personale. Dar ├«n toat─â aceast─â scen─â apocaliptic─â vedem ╚Öi exemple de camaraderie, de loialitate sincer─â, de curaj ╚Öi mai ales de speran╚Ť─â.

Asaltul Armatei Ro╚Öii asupra Prusiei Orientale a declan╚Öat un exod uman de propor╚Ťii gigantice. Cifrele sunt, ├«n mod evident, imposibil de stabilit cu precizie;cu toate astea, se estimeaz─â c─â ├«n jur de 7 milioane de oameni au ├«ncercat cu disperare s─â ajung─â c├ót mai departe spre vest. Coloanele nesf├ór╚Öite au umplut p├ón─â la refuz porturile, lu├ónd cu asalt navele insuficiente de care dispunea marina militar─â. Multe dintre ele au fost scufundate de sovietici, a╚Öa cum s-a ├«nt├ómplat cu ÔÇ×Wilhelm GustloffÔÇŁ, atacat─â ╚Öi scufundat─â de un submarin, comandat de un ofi╚Ťer n─âscut la Odessa, Alexandru Marinescu (Marinesko), al c─ârui tat─â era rom├ón. Un b─âutor ├«nr─âit, ├«n septembrie 1945 a fost retrogradat de la gradul de locotenent-comandor la cel de locotenent. Abia ├«n 1960 a fost repus ├«n drepturi, deced├ónd ├«n noiembrie 1963. ├Än mai 1990 a primit postum titlul de Erou al Uniunii Sovietice. E cea mai mare tragedie naval─â din istorie:aproximativ 9.400 de mor╚Ťi. Nici soarta celor care nu au apucat s─â se ├«mbarce nu a fost mai bun─â. Refugia╚Ťii s-au aventurat pe apele ├«nghe╚Ťate ale M─ârii Baltice, doar pentru a fi bombarda╚Ťi de avia╚Ťia sovietic─â, care a transformat coloanele ├«n adev─ârate abatoare. ├Än ciuda acestor tragedii, Marina Militar─â german─â a reu╚Öit, prin eforturi supraomene╚Öti, cea mai ampl─â evacuare din istorie.

Baltica și Prusia Orientală

Groaza cu care milioane de civili au fugit din calea Armatei Ro╚Öii ├«╚Öi avea originea ├«ntr-un incident petrecut ├«n toamna anului precedent. La 21 octombrie 1944, unit─â╚Ťi din batalionul 2 al Diviziei 25 Tancuri Gard─â au p─âtruns ├«n satul Nemmersdorf, din Prusia Oriental─â, primul teritoriu german ocupat de sovietici. ├Än 48 de ore, germanii au contraatacat ╚Öi au reocupat satul, descoperind c─â solda╚Ťii sovietici masacraser─â popula╚Ťia civil─â, precum ╚Öi prizonierii de r─âzboi francezi ╚Öi belgieni. Goebbels a transformat incidentul ├«ntr-un caz cu ecouri interna╚Ťionale. A fost creat─â o comisie, condus─â de un estonian ╚Öi din care f─âceau parte reprezentan╚Ťi ai ╚Ť─ârilor neutre, precum Spania, Elve╚Ťia sau Suedia. Comisiei i-a fost ├«nm├ónat un raport ├«ntocmit de o echip─â de medici, ├«n care se preciza c─â femeile ucise, ├«n num─âr de 72, fuseser─â toate violate. V├órsta victimelor:de la 8 la 84 de ani. Majoritatea fuseser─â crucificate de u╚Öile caselor, copiii aveau capetele zdrobite, iar 50 de prizonieri de r─âzboi francezi ╚Öi belgieni fuseser─â ├«mpu╚Öca╚Ťi. ├Än ultimii ani, numero╚Öi exper╚Ťi care au cercetat cazul (inclusiv reputatul istoric Ian Kershaw) consider─â c─â, ├«n ciuda cifrelor exagerate de propagand─â, la Nemmersdorf a avut loc un masacru.

Cazul a fost ├«ndelung mediatizat ├«n oficiosul partidului nazist, ÔÇ×Observatorul PopularÔÇŁ, ╚Öi ├«n jurnalele de actualit─â╚Ťi s─âpt─âm├ónale. Efectul asupra popula╚Ťiei civile din estul Germaniei a fost diametral opus fa╚Ť─â de ceea ce ├«╚Öi propusese Goebbels. Cuprin╚Öi de panic─â, oamenii ╚Öi-au p─âr─âsit c─âminele;s─â stea ╚Öi s─â lupte cu t─âv─âlugul sovietic nu p─ârea deloc cea mai bun─â op╚Ťiune. Iar c├ónd acesta a venit, a m─âturat totul ├«n cale. Felul ├«n care solda╚Ťii Armatei Ro╚Öii s-au comportat fa╚Ť─â de femeile din teritoriul ocupat au la baz─â dou─â cuvinte-cheie, dominarea ╚Öi umilirea. Victimele au fost nevoite s─â ├«ndure o aprig─â r─âzbunare pentru crimele Wehrmacht-ului din perioada invaziei. Aceast─â ur─â s-a disipat ├«n lunile urm─âtoare;├«n momentul ├«n care au intrat ├«n Berlin, solda╚Ťii sovietici ajunseser─â s─â considere femeile germane mai mult ca pe un drept normal, ce-i revenea ├«nving─âtorului, dec├ót ca pe o ╚Ťint─â a urii. Acest mod de a g├óndi are, ├«n mod evident, leg─âtur─â ╚Öi cu dezbaterea aprins─â legat─â de libertatea sexual─â din Uniunea Sovietic─â. Societatea era una eminamente asexuat─â, nevoile ╚Öi emo╚Ťiile umane trebuiau suprimate. Practic, nu exista educa╚Ťie sexual─â. Solda╚Ťii, ├«n cea mai mare parte analfabe╚Ťi, sufereau de o acut─â ignoran╚Ť─â sexual─â ╚Öi aveau o atitudine de nel─âmurire fa╚Ť─â de femei. ├Än ├«ncercarea de a suprima libidoul ÔÇ×omului nouÔÇŁ, regimul sovietic crease ceea ce un scriitor denumea ca fiind un fel de ÔÇ×erotism de barac─âÔÇŁ, mult mai primitiv ╚Öi violent dec├ót ÔÇ×cea mai sordid─â pornografie din str─âin─âtateÔÇŁ. Toate acestea se combinau cu influen╚Ťa dezumanizant─â a propagandei ╚Öi cu impulsurile atavice ale unor oameni afla╚Ťi ├«n permanen╚Ť─â pe linia sub╚Ťire ce desp─âr╚Ťea via╚Ťa de moarte.

1301672 jpg jpeg
Soldaţi ai Armatei Roșii sărbătoresc în Berlin capitularea celui de-Al Treilea Reich

Soldaţi ai Armatei Roșii sărbătoresc în Berlin capitularea celui de-Al Treilea Reich

Uria╚Öul memorial de la Tannenberg, ridicat pentru a comemora victoria germanilor ├«mpotriva ru╚Öilor ├«n 1914, era pustiu ├«n ianuarie 1945. Sicriul de bronz al mare╚Öalului Paul von Hindenburg ╚Öi toate trofeele de r─âzboi fuseser─â evacuate;ulterior, memorialul a fost aruncat ├«n aer de geni╚Öti. Un gest cu o mare ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â:Prusia, leag─ânul militarismului german, avea s─â cad─â ├«n m├óna puterii de la R─âs─ârit. Gauleiterul Prusiei Orientale, Erich Koch, l-a asigurat pe Hitler c─â va rezista eroic, ca un martir al cauzei. A acuzat ├«nal╚Ťii ofi╚Ťeri ai Wehrmacht-ului de tr─âdare, a refuzat s─â organizeze evacuarea civililor, a ordonat ca oamenii s─â r─âm├ón─â ├«n casele lor. Prusia va r─âm├óne german─â. Apoi a ├«nc─ârcat dou─â vagoane de tren cu bunurile personale, pe care le-a expediat ├«n interiorul ╚Ť─ârii, ├«n timp ce el s-a deplasat la Libau, unde dou─â sp─ârg─âtoare de ghea╚Ť─â a╚Öteptau s─â-l scoat─â din ├«ncercuire pe bravul ap─âr─âtor al Prusiei Orientale. Din punctul lui de vedere, o ├«ncheiase cu politica. ├Än consecin╚Ť─â, ╚Öi-a schimbat uniforma de partid cea a unui ofi╚Ťer din Wehrmacht. Actele false fuseser─â din timp preg─âtite. P├ón─â ├«n 1949 a reu╚Öit s─â evite arestarea. A fost prins la Hamburg, ├«n teritoriul controlat de trupele britanice, dup─â care predat polonezilor. A fost condamnat ini╚Ťial la moarte, pedeaps─â comutat─â la ├«nchisoare pe via╚Ť─â. A decedat ├«n 1986, la 90 de ani, ├«n ├«nchisoare;era ultimul criminal de r─âzboi aflat ├«n via╚Ť─â dintre cei condamna╚Ťi ├«n Polonia.

Cur├ónd, ultimele trupe germane s-au retras ├«n peninsula Kurlanda. ├Än fa╚Ťa refuzului categoric al lui Hitler de a fi evacuate, au reu╚Öit s─â resping─â, p├ón─â la ├«nceputul lunii mai, nu mai pu╚Ťin de 5 ofensive ale Armatei Ro╚Öii. C├ónd ├«ntr-un final s-au predat, la 9 mai 1945, 42 de generali, 8.000 de ofi╚Ťeri ╚Öi 181.000 de oameni au intrat ├«n captivitate. Pu╚Ťini s-au mai ├«ntors. Autorit─â╚Ťile suedeze, pe teritoriul c─ârora au reu╚Öit s─â p─âtrund─â un num─âr destul de numeros de militari germani, i-au predat prompt Armatei Ro╚Öii.

Berlin

De╚Öi a fost o teribil─â ├«ncle╚Ötare, soldat─â poate cu cele mai mari pierderi de vie╚Ťi omene╚Öti ├«nregistrate ├«n timpul asediului unui ora╚Ö, b─ât─âlia pentru Berlin este ├«nconjurat─â de o aur─â de legende ╚Öi exager─âri care deformeaz─â perspectiva ├«ntr-un mod aproape grotesc. Ca ├«ntotdeauna, realitatea e ceva mai pu╚Ťin dramatic─â dec├ót fic╚Ťiunea, dar la fel de tragic─â. Armata Ro╚Öie a ├«naintat cu mare rapiditate de la Oder ╚Öi a reu╚Öit s─â p─âtrund─â ├«n capitala Reich-ului pe mai multe direc╚Ťii. Multe dintre suburbiile ╚Öi districtele ora╚Öului au fost cucerite ├«nainte ca ap─âr─âtorii s─â se poat─â organiza. Acolo, luptele au fost practic inexistente;oamenii au aflat din afi╚Öe ╚Öi proclama╚Ťii schimbarea dramatic─â de regim. ├Äncep├ónd cu 24-25 aprilie, pe m─âsur─â ce ap─ârarea s-a ├«nt─ârit, anumite zone strategice ale ora╚Öului au fost scena unor lupte pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte ÔÇô sunt imaginile apocaliptice pe care le vedem ├«n numeroase instantanee ╚Öi filme de epoc─â. ├Än inima ora╚Öului, ├«n zona ├«n care se g─âseau principalele institu╚Ťii, printre care Cancelaria cu bunc─ârul, luptele s-au purtat cas─â cu cas─â, etaj cu etaj. Dar b─ât─âlia a fost scurt─â ÔÇô doar 9 zile. ├Än diminea╚Ťa de 20 aprilie, ziua de na╚Ötere a lui Hitler, ├«n Berlin a c─âzut primul obuz sovietic. La 23 aprilie au loc primele ciocniri, pe 25 ├«ncep luptele acerbe de infanterie sprijinite de tancuri;la 2 mai, b─ât─âlia se terminase. Alte ora╚Öe germane au rezistat s─âpt─âm├óni, chiar luni. Dar propaganda sovietic─â a accentuat, timp de decenii, victoria din capitala Germaniei, v─âzut─â drept una simbolic─â. Pe de alt─â parte, istoricii din Republica Federal─â au subliniat cantitatea enorm─â de oameni ╚Öi materiale aruncat─â ├«n lupt─â de Armata Ro╚Öie ╚Öi modul eroic ├«n care ap─âr─âtorii au ╚Ťinut piept asaltului. Ca de obicei, adev─ârul e obturat de miturile ├«n care credem sau vrem s─â credem.

469305939 jpg jpeg
Unul dintre ultimii apărători ai Berlinului înaintea asaltului final al sovieticilor

Unul dintre ultimii apărători ai Berlinului înaintea asaltului final al sovieticilor

Ziua ├«n care b─ât─âlia a atins apogeul a fost 29 aprilie. De╚Öi o minunat─â zi de prim─âvar─â, fumul gros acoperea str─âzile pline de moloz. Poate fi miezul zilei sau sear─â;ochii obosi╚Ťi ai solda╚Ťilor nu v─âd soarele, a╚Öa cum nu ├«l v─âd nici cei din anturajul lui Hitler, afla╚Ťi ├«n subteranele bunc─ârului. Acolo, lini╚Ötea e tulburat─â doar de sunetul strident al motoarelor diesel care formeaz─â sistemul de ventila╚Ťie. Nimeni nu-╚Öi poate ├«nchipui c─â deasupra se desf─â╚Öoar─â o b─ât─âlie teribil─â. La doar c├óteva sute de metri de bunc─âr, infanteria sovietic─â din Diviziile 150 ╚Öi 171 se preg─âte╚Öte de asaltul asupra cl─âdirii Reichstag-ului. Au fost aduse imense steaguri ro╚Öii cu secera ╚Öi ciocanul. Sunt o arm─â psihologic─â redutabil─â, dar au, ├«n egal─â m─âsur─â, ╚Öi un rol practic:determin─â cu exactitate unde se g─âsesc trupele proprii. Acum ├«ns─â, ocazia este cu totul ╚Öi cu totul special─â. Nu poate fi o onoare mai mare dec├ót s─â faci parte din unit─â╚Ťile care vor ridica steagul victoriei ├«n ÔÇ×b├órlogul fiarei fascisteÔÇŁ. Steagul cu nr. 5 a fost ├«nm├ónat Batalionului 1 din Regimentul 756, Divizia 150;├«n seara zilei de 30 aprilie, la c├óteva ore dup─â sinuciderea lui Hitler, unit─â╚Ťile de asalt str─âbat ├«n fug─â Konigplatz ╚Öi p─âtrund ├«n cl─âdirea avariat─â.

Membrii grupurilor de asalt au fost atent selec╚Ťiona╚Ťi de sec╚Ťia politic─â a unit─â╚Ťii. Unul dintre ele era format ├«n exclusivitate din membrii ai Komsomol-ului, tineretul comunist. Grupul purt─âtor de drapel includea un georgian, ales ÔÇ×ca dar special pentru StalinÔÇŁ. Garnizoana german─â (un amestec de marinari, SS-i╚Öti ╚Öi membrii ai Hitlerjungend) se ap─âr─â cu disperare;luptele sunt acerbe.

Cum ferestrele ╚Öi u╚Öile fuseser─â blocade sau zidite cu c─âr─âmizi, infanteria are nevoie de tunuri grele ca s─â deschid─â o cale de acces ├«n interior. Tancurile ofer─â ╚Öi ele sprijin din apropiere. ├Än cele din urm─â, solda╚Ťii Armatei Ro╚Öii p─âtrund ├«n holul de unde ap─âr─âtorii trag asupra lor cu arunc─âtoare de rachete. Pierderile sunt cumplite, ├«ndeosebi de partea atacatorilor. Primii solda╚Ťi sovietici, folosind o combina╚Ťie de grenade ╚Öi pistoale-mitralier─â, ├«ncep s─â-╚Öi deschid─â drum pe sc─ârile late, tr─âg├ónd din spatele balustradelor. Germanii se retrag ├«n subsol sau la etajele superioare. ├Än multe ├«nc─âperi izbucnesc incendii. Doi solda╚Ťi purt─âtori de drapel ajung la etajul doi, dar sunt dobor├ó╚Ťi. Sovieticii sus╚Ťin c─â o a doua ├«ncercare, la ora 22:00, a fost ├«ncununat─â de succes, steagul ro╚Öu flutur├ónd pe cupola Reichstag-ului. Pare greu de crezut, de vreme ce inclusiv relat─ârile oficiale admit ferocitatea luptelor, care au durat toat─â noaptea. Oricum, steagul nu mai e acolo la 1 mai;abia la 2 mai sovieticii controleaz─â ├«n totalitate cl─âdirea ╚Öi fac celebra poz─â, pe care o vedem la fiecare aniversare a Zilei Victoriei.

Printre cei care ap─âr─â ultimul bastion al na╚Ťionalismului german sunt ╚Öi voluntari str─âini, ├«ntre care se creeaz─â o extraordinar─â camaraderie a condamna╚Ťilor. Printre cei care se acoper─â de glorie sunt francezii din divizia SS Charlemagne. Greu de ├«n╚Ťeles pentru noi, cei de azi, de ce ace╚Öti francezi, belgieni, scandinavi ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii de pe ├«ntinsul ├«ntregului continent sunt at├ót de loiali nazismului. ├Änc─â din 1943, c├ónd recrut─ârile pentru Waffen SS s-au extins, regimul a folosit cu abilitate propaganda. Nu e o lupt─â a Germaniei pentru Germania;e o lupt─â a Germaniei pentru Europa, pentru salvarea civiliza╚Ťiei europene ├«n fa╚Ťa ÔÇ×barbarilorÔÇŁ din est. Majoritatea celor ├«nrola╚Ťi ├«n SS, de la francezi ╚Öi valoni, spanioli ╚Öi scandinavi ╚Öi p├ón─â la bosniaci, rom├óni, bieloru╚Öi sau ucraineni, sunt ideali╚Öti ai extremei drepte. Francezii au luptat cu mult curaj ├«n ruinele Berlinului;mul╚Ťi dintre ei, prizonieri fiind, vor pl─âti cu via╚Ťa.

├Än dup─â-amiaza zilei de 2 mai, luptele au ├«ncetat ├«n capitala Germaniei. Pentru militarii care supravie╚Ťuiser─â, pentru prizonieri, viitorul ap─ârea acum extrem de tulbure. ├Än timp ce solda╚Ťii Armatei Ro╚Öii jubilau, germanii au fost aduna╚Ťi ├«n spa╚Ťiile deschise, f─âr─â un control foarte strict. Unul dintre ei ├«╚Öi amintea:ÔÇ×Eram cuprin╚Öi de dezn─âdejde. R─âzboiul era pierdut;oare ce avea s─â se ├«nt├ómple cu noi? Deodat─â, santinela care ne p─âzea a rupt-o la fug─â. Re├«ncepuser─â luptele? Nu, un soldat g─âsise un magazin de vinuri. Fuseser─â ├«nchise odat─â cu ├«nceperea luptelor ╚Öi stocurile erau intacte. Santinela pur ╚Öi simplu ne-a abandonat;╚Ötia c─â nu aveam unde s─â ne ducem. Cur├ónd mi-am dat seama c─â Ivan nu ╚Ťinea la b─âutur─â. Au ├«nceput s─â trag─â ├«n aer, pe m─âsur─â ce se ├«ntuneca;apoi am fost ├«ndruma╚Ťi c─âtre aeroportul Tempelhof, folosit ca punct de adunare pentru prizonierii de r─âzboiÔÇŁ.

Pentru solda╚Ťi urma prizonieratul, din care pu╚Ťini s-au ├«ntors;civilii, sc─âpa╚Ťi de bombardamente ╚Öi lupte, aveau de dus o alt─â b─ât─âlie, pentru supravie╚Ťuire.

542859085 jpg jpeg
Soldat sovietic în faţa unuia dintre castelele distruse din Viena

Soldat sovietic în faţa unuia dintre castelele distruse din Viena

Viena

La mijlocul lunii aprilie, frumoasa capital─â a Austriei a fost ocupat─â de Armata Ro╚Öie. ÔÇ×Berlinul va r─âm├óne german, iar Viena va redeveni german─âÔÇŁ, a exclamat Hitler dup─â aflarea ve╚Ötii. Propagandistic, o declara╚Ťie fireasc─â, poate. Din punct de vedere militar, era absurd. Ora╚Öul a fost afectat de lupte. Celebra Oper─â ╚Öi Catedrala Sf. ╚śtefan z─âceau ├«n ruine. Sovieticii au ├«ncredin╚Ťat conducerea administrativ─â unui veteran socialist, Karl Renner. Era doar o mi╚Öcare de imagine. Autorit─â╚Ťile militare de ocupa╚Ťie controlau totul. Iar Renner se confrunta cu un ora╚Ö aflat ├«ntr-o avansat─â stare de complet─â disolu╚Ťie a autorit─â╚Ťii. ├Änchisorile fuseser─â golite de de╚Ťinu╚Ťii de drept comun, care invadaser─â str─âzile lipsite de for╚Ťe de poli╚Ťie. ├Än afara solda╚Ťilor Armatei Ro╚Öii, ├«n ora╚Ö se stabiliser─â numero╚Öi refugia╚Ťi. Numai maghiarii se preconizau a fi aproape 100.000 ├«n ora╚Ö ╚Öi ├«n estul ╚Ť─ârii. Toate magazinele fuseser─â golite de solda╚Ťii sovietici sau de bande ├«narmate de ho╚Ťi. Re╚Ťeaua electric─â a fost ref─âcut─â la sf├ór╚Öitul lunii aprilie;nu doar c─â a repus pe line tramvaiele transportului public, dar a readus la via╚Ť─â radiourile, oamenii ascult├ónd ╚Ötirile de care fuseser─â complet lipsi╚Ťi ├«n ultimele s─âpt─âm├óni. Pe de alt─â parte, ziarele tip─ârite disp─âruser─â ╚Öi zvonurile privind deport─ârile ├«n mas─â au devenit tot mai alarmante.

Un vienez ├«╚Öi amintea c─â ziua ├«n care a aflat de moartea lui Hitler a coincis cu revenirea p├óinii ├«n magazine. ÔÇ×Moartea lui m─â interesa prea pu╚Ťin;ceea ce conta era reluarea distribu╚Ťiei de alimenteÔÇŁ. Cartelele folosite erau acelea╚Öi din timpul administra╚Ťiei naziste. Violurile au devenit un fenomen de mas─â, iar femeile ├«ncercau cu disperare toate metodele pentru a evita abuzurile, inclusiv deghizarea ╚Öi folosirea hainelor b─ârb─âte╚Öti. Rapoartele medicale au demonstrat c─â sifilisul ╚Öi gonoreea reprezentau o adev─ârat─â epidemie ├«n r├óndul Armatei Ro╚Öii. Drept urmare, ace╚Öti oameni simpli, proveni╚Ťi cu predilec╚Ťie din zone aflate la est de Urali, preferau fetele foarte tinere sau femeile trecute de prima tinere╚Ťe, consider├óndu-le mai pu╚Ťin periculoase din prisma bolilor venerice.

Atitudinea sovieticilor fa╚Ť─â de popula╚Ťia civil─â din Austria a variat de la foarte prietenoas─â la ╚Öocant de brutal─â. Exista pericolul ca un civil care trecea pe l├óng─â un comandament sovietic s─â fie b─âtut din senin sau r─âpit pur ╚Öi simplu ╚Öi trimis, al─âturi de al╚Ťi civili cule╚Öi pur ╚Öi simplu de pe strad─â, ├«n Uniunea Sovietic─â la munc─â for╚Ťat─â.

Sovieticii se specializaser─â ╚Öi ├«n dezmembrarea complet─â a echipamentelor ╚Öi utilajelor. Toate erau ÔÇ×fascisteÔÇŁ ╚Öi inevitabil considerate captur─â de r─âzboi. ├Än mod evident, multe dintre aceste echipamente erau absolut necesare pentru asigurarea vie╚Ťii de zi cu zi. Ofi╚Ťerii sovietici manifestau un interes deosebit pentru automobile. Cum mecanicii speciali╚Öti ├«n repararea motoarelor germane lipseau ├«n Armata Ro╚Öie, majoritatea z─âceau abandonate pe str─âzi, dar asta nu a st─âvilit pasiunea ru╚Öilor. Un martor ocular ├«╚Öi amintea c─â v─âzuse un ofi╚Ťer de rang ├«nalt instalat confortabil ├«ntr-un automobil tras de cai.

La 1 mai, sovieticii au organizat un miting pentru a s─ârb─âtori cum se cuvine Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii. Steagurile ro╚Öii ale vechiului regim au fost pur ╚Öi simplu decupate de cercul alb cu zvastica neagr─â (n-am fost noi primii care am decupat simbolurile vechiului regim din steag!);alt martor m─ârturisea, ironic:ÔÇ×Nu doar c─â erau acelea╚Öi steaguri, dar tot aceia╚Öi oameni le fluturauÔÇŁ. Participarea a fost numeroas─â dintr-un motiv destul de simplu:autorit─â╚Ťile sovietice promiseser─â ra╚Ťii de alimente pentru fiecare participant...

Praga

La ├«nceputul lunii mai, ultimul teritoriu unde sta╚Ťionau un num─âr considerabil de trupe germane se g─âsea ├«n Protectoratul Boemiei ╚Öi Moraviei, controlat de Grupul de Armate Centru, aflat sub comanda loialului mare╚Öal Ferdinand Schoerner.

Pentru sovietici, avansul trupelor americane nu era o veste prea pl─âcut─â. La sf├ór╚Öitul lunii aprilie, v├órfurile de lance p─âtrunseser─â ├«n vestul Protectoratului, iar Divizia 2 Infanterie american─â capturase Pilsen, aflat nu departe de Praga. Pentru Stalin, prezen╚Ťa american─â ├«ntr-o capital─â din estul Europei nu era deloc ├«mbucur─âtoare. Av├ónd ├«n vedere dispunerea unit─â╚Ťilor Armatei Ro╚Öii, americanii erau, cum se spune, ├«n pole position. Din fericire pentru Stalin, la Washington prevalau considerentele de ordin militar, nu politic. Pentru locuitorii frumoasei capitale, prima zi de mai p─ârea foarte departe de tumultul r─âzboiului. Sub soarele generos, oamenii se plimbau agale pe str─âzile imaculate ╚Öi printre cl─âdiri neatinse de bombardamente, pavoazate cu steagurile naziste, ├«n timp ce tramvaiele treceau clinc─ânind, semn c─â transportul ├«n comun func╚Ťiona irepro╚Öabil. Nu se aud focuri de arm─â sau de artilerie;Praga pare s─â fi ├«ncremenit ├«n anii premerg─âtori r─âzboiului. Nici ra╚Ťionaliz─ârile stricte din Reich nu se aplic─â ├«n Protectorat. Desigur, exist─â cartele, dar sunt mereu onorate, iar ├«n magazinele din ora╚Ö g─âse╚Öti bunuri ce au disp─ârut de mult din Germania.

033 ria04 045049 3000 jpg jpeg
Soldaţi ai Armatei Roșii, primiţi cu bucurie pe străzile din Praga

Soldaţi ai Armatei Roșii, primiţi cu bucurie pe străzile din Praga

├Än ciuda faptului c─â liderul Protectoratului, Heydrich, a fost asasinat chiar pe str─âzile capitalei, mul╚Ťi germani (nota bene) au declarat dup─â r─âzboi c─â temutul lider nazist conducea cu o atitudine aproape ÔÇ×liberal─âÔÇŁ Cehia, care se bucura de ceva mai mult─â libertate dec├ót teritoriul Germaniei. Majoritatea a declarat c─â Praga, ├«n timpul r─âzboiului, a fost poate cel mai lini╚Ötit col╚Ť de Europa. Dar ├«n acea prim─â zi de mai zvonul c─â Hitler se sinucisese ╚Öi r─âzboiul era, inevitabil, pe sf├ór╚Öit a ├«nceput, ├«ncet-├«ncet, s─â p─âtrund─â ├«n ora╚Ö. A doua zi, zvonurile au devenit ╚Öi mai alarmante;se p─ârea c─â marca german─â nu mai era valabil─â, magazinele primeau doar coroane cehe╚Öti. Prin megafoane instalate pe ma╚Öini, oficialit─â╚Ťile au ├«ncercat s─â contracareze zvonurile. Pe anumite str─âzi, denumirile ├«n german─â ╚Öi proclama╚Ťiile oficiale au fost ├«ndep─ârtate;cu at├ót mai ciudat, cu c├ót cl─âdirile guvernamentale p─âstrau imensele steaguri cu zvastic─â, ├«n timp ce peste tot vedeai solda╚Ťi germani ╚Öi din SS, precum ╚Öi din unit─â╚Ťile de cazaci. ├Än timp ce drumurile din vestul ╚Ť─ârii se umpleau de refugia╚Ťi, f─âc├ónd dificil─â ├«naintarea trupelor americane, idila din Praga s-a destr─âmat. ├Än pia╚Ťa Wenceslas, o pia╚Ť─â a Universit─â╚Ťii ├«n variant─â praghez─â, au loc ciocniri ├«ntre solda╚Ťi germani ╚Öi grupuri de tineri cehi. Dar autorit─â╚Ťile militare dau ordine stricte s─â nu se r─âspund─â la provoc─âri;insultele ╚Öi strig─âtele sunt trecute cu vederea. Puterea german─â se destram─â;geamurile magazinelor sunt vandalizate, denumirile germane dispar ├«n totalitate, lumea se adun─â pe str─âzi. La apropierea patrulelor din SS, grupurile de oameni se folosesc cu ├«ndem├ónare de str─âzile l─âturalnice ╚Öi evit─â contactul cu solda╚Ťii ├«narma╚Ťi, dar situa╚Ťia pare s─â scape de sub control.

Trupele germane, ├«n mare parte, se retrag din ora╚Ö, pe m─âsur─â ce se confirma p─âtrunderea unit─â╚Ťilor americane ├«n Protectorat. R─âm├ón doar trupele SS, iar starea de spirit fierbe. ├Än noaptea de 5 spre 6 mai, sovieticii se apropie vertiginos de la nord, americanii din Vest;e o curs─â contra cronometru. Pentru germanii n─âscu╚Ťi ├«n Cehia, ceea ce p├ón─â ieri constituia un avantaj, acum se dovedea o adev─ârat─â condamnare la moarte. Atacurile au ├«nceput ├«n dup─â-amiaza de 9 mai, dup─â semnarea capitul─ârii. Coloanele de refugia╚Ťi au fost oprite de partizani, b─ârba╚Ťii ├«mpu╚Öca╚Ťi, femeile jefuite de bunuri. Prin megafoane se anun╚Ťa c─â ÔÇ×porcii de germaniÔÇŁ nu au ce c─âuta ├«n Republic─â ╚Öi trebuie s─â-i p─âr─âseasc─â teritoriul. Un refugiat ├«╚Öi amintea c─â ├«n dreptul frontierei ├«i a╚Öteptau civili cehi, care au aruncat asupra lor un potop de ├«njur─âturi ╚Öi lovituri. Au avut loc execu╚Ťii ├«n mas─â, dar num─ârul celor care au pierit e greu de contabilizat. ├Än jur de trei milioane de germani sude╚Ťi au fost expulza╚Ťi;800.000 au ajuns ├«n zona sovietic─â, ├«n ceea ce avea s─â devin─â Republica Democrat─â German─â.

Una dintre unit─â╚Ťile de temut aflat─â pe teritoriul Cehoslovaciei erau Divizia 2 SS Das Reich. ├Äntr-o ╚Öedin╚Ť─â de comandament din ziua de 1 mai, de╚Öi se confirmase sinuciderea lui Hitler, comandantul diviziei, generalul Weidinger, a fost foarte ferm:jur─âm├óntul lor de loialitate era pentru Germania, trebuiau s─â-╚Öi p─âstreze curajul. Unitatea a fost deplasat─â apoi aproape de Praga, cu misiunea de a proteja refugia╚Ťii germani. Unul dintre regimentele diviziei a primit ordin din partea mare╚Öalului Schoerner s─â p─âtrund─â ├«n Praga ╚Öi s─â fac─â leg─âtura cu comandantul garnizoanei, pentru a ├«n─âbu╚Öi revolta ce izbucnise ├«n ora╚Ö. ├Än seara zilei de 6 mai, ├«n suburbiile capitalei unitatea german─â a dat peste un blocaj rutier ridicat de partizani;dup─â o lupt─â intens─â avansul a continuat. Un alt baraj a ├«nt├ómpinat trupele SS la podul Troja ╚Öi luptele au continuat pe tot parcursul nop╚Ťii. A doua zi au avut loc negocieri;divizia 2 SS Das Reich a fost, probabil, ultima unitate german─â care ╚Öi-a p─âstrat intact─â capacitatea de lupt─â p├ón─â la semnarea capitul─ârii.

├Än diminea╚Ťa zilei de 9 mai, unitatea SS s-a retras, ├«ntr-un convoi la care au ata╚Öat ╚Öi ambulan╚Ťele cu r─âni╚Ťi, spre localitatea Pilsen. Acolo au intrat ├«n contact cu militari americani din Divizia 2 Infanterie, care i-au dirijat pe un c├ómp din apropiere. Germanii au intrat ├«n captivitate ├«n perfect─â ordine, cu uniformele puse la punct ╚Öi ├«nc─ârcate de decora╚Ťii. Ofi╚Ťerii au r─âmas cu pistoalele la br├óu. Sensibilit─â╚Ťile vechiului militarism prusac fuseser─â respectate. Apoi ├«ns─â, solda╚Ťi americani cu uniformele pr─âfuite s-au amestecat printre proaspe╚Ťii prizonieri, pentru suveniruri. Decora╚Ťiile, petli╚Ťele au fost smulse;degeaba a protestat generalul Weidinger, cer├ónd s─â vorbeasc─â cu un ofi╚Ťer. Unul dintre supravie╚Ťuitori ├«╚Öi amintea de umilin╚Ťa resim╚Ťit─â;cur├ónd, aveau s─â aib─â parte de surprize mult mai nepl─âcute, atunci c├ónd autorit─â╚Ťile militare americane ├«i vor preda sovieticilor.

Un sf├ór╚Öit tragic au avut ╚Öi unit─â╚Ťile de cazaci din Divizia 1 Cavalerie, condus─â de generalul Serghei Buniachenko, parte a Armatei de Eliberare condus─â de generalul Vlasov, care participase cu succes la b─ât─âlia pentru Moscova ├«n iarna anului 1941 ╚Öi c─âzuse prizonier ├«n prim─âvara anului urm─âtor, c├ónd ofensiva a fost reluat─â spre Caucaz. Anticomunist convins, se al─âturase germanilor, ceea ce ├«n mai 1945 nu mai p─ârea deloc o idee foarte bun─â. ├Än diminea╚Ťa zilei de 9 mai, divizia de cazaci se g─âsea ├«n apropiere de Praga. Pe c├ónd ultimele unit─â╚Ťi din SS se predau americanilor, ofi╚Ťerii cazaci cinau cu reprezenta╚Ťii cehi care urmau s─â negocieze capitularea cu for╚Ťele americane. Cina se desf─â╚Öura ├«ntr-o zon─â izolat─â, departe de ochii solda╚Ťilor, iar atmosfera era relaxat─â ╚Öi chiar destins─â, ├«n total contrast cu evenimentele. Cur├ónd a ajuns ╚Öi comisia de armisti╚Ťiu;├«n loc de ofi╚Ťeri americani, la fa╚Ťa locului ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia o unitate NKVD. Cei mai noroco╚Öi dintre ofi╚Ťerii cazaci au murit repede;ceilal╚Ťi au fost uci╚Öi ├«n b─âtaie, tortura╚Ťi, orbi╚Ťi ╚Öi arunca╚Ťi ├«n c─âzi de acid. Soarta trupei nu a fost cu mult mai bun─â;majoritatea au pierit ├«n gulag.

Iugoslavia

Greu de g─âsit, ├«n zilele teribile din mai 1945, tragedii mai mari dec├ót cele derulate pe teritoriul fostei Iugoslavii. Armata de Eliberare condus─â de Tito avea de pl─âtit numeroase poli╚Ťie:croa╚Ťilor ╚Öi slovenilor care luptaser─â al─âturi de germani, cetnicilor condu╚Öi de Mihailovici (partizani s├órbi de orientare na╚Ťionalist─â), bosniacilor musulmani ├«ncadra╚Ťi ├«n SS. Primii au pl─âtit pre╚Ťul solda╚Ťii germani ai fostului Grup de Armate E, captura╚Ťi ├«n timp ce ├«ncercau s─â se retrag─â ├«n Austria. Partizanii au organizat execu╚Ťii sumare;ulterior a avut loc un ÔÇ×mar╚Ö al mor╚ŤiiÔÇŁ, lung de 2.000 de kilometri, menit s─â arate popula╚Ťiei chipul ÔÇ×celei mai bune armate din lumeÔÇŁ, ce trebuia umilit─â, dup─â ce fusese ├«nfr├ónt─â. Pu╚Ťini au supravie╚Ťuit acestei experien╚Ťe, iar m─ârturiile sunt foarte vagi.

3329344 jpg jpeg
Femei voluntare în cadrul trupelor de partizani conduse de Tito

Femei voluntare în cadrul trupelor de partizani conduse de Tito

B─ât─âile ╚Öi torturile erau constante. ├Än grupul de prizonieri se g─âseau ╚Öi c├óteva sute de femei, majoritatea asistente medicale sau telegrafiste din unit─â╚Ťile de transmisiuni. Au fost violate sistematic de partizani ╚Öi localnici deopotriv─â, apoi ÔÇ×├«mprumutateÔÇŁ solda╚Ťilor Armatei Ro╚Öii sau celor din armata bulgar─â care se aflau pe teritoriul Iugoslaviei. Multe dintre tinerele fete au ├«nceput s─â mimeze pl─âcerea, pentru a gr─âbi abuzul sexual. Altele au ├«ncercat s─â-╚Öi ofere trupurile ├«n schimbul protec╚Ťiei;av├ónd de ales ├«ntre sute de femei, partizanii au fost indiferen╚Ťi la toate aceste ├«ncerc─âri disperate, ce aveau pu╚Ťine ╚Öanse de reu╚Öit─â. Calvarul prizonierilor a durat mai bine de dou─â luni, timp ├«n care au fost nevoi╚Ťi s─â m─âr╚Ö─âluiasc─â ╚Öi 50 de kilometri de zi. Cei care se pr─âbu╚Öeau sau cei ce ├«ncercau s─â-i ajute erau ├«mpu╚Öca╚Ťi pe loc. Dar ├«n scurt timp dizenteria, foametea ╚Öi b─ât─âile au redus distan╚Ťa parcurs─â zilnic la cel mult 20 de kilometri. Partizanii se schimbau s─âpt─âm├ónal;de fiecare dat─â, b─ât─âile se ├«nte╚Ťeau. Civilii ├«i obligau s─â se umileasc─â pentru o gur─â de ap─â, pe care apoi refuzau s─â o ofere. Prizonierii au fost ├«n cele din urm─â pu╚Öi s─â munceasc─â la reconstruc╚Ťia unui teritoriu ce f─âcuse parte din Austria ╚Öi unde ╚Ť─âranii ╚Öi fermierii de origine slav─â avuseser─â mult de suferit sub regimul nazist. Nu exist─â o statistic─â referitoare la num─ârul celor deceda╚Ťi, dar, conform pu╚Ťinelor m─ârturii, aproape trei sferturi dintre prizonieri muriser─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 1945.

Nu toate asasinatele comise ├«n aceast─â perioad─â au fost ├«nt├ómpl─âtoare. Unele au fost decizii, ÔÇ×dictate de necesitateÔÇŁ, prin care mii de oameni au pierit sau au fost trimi╚Öi ├«n prizonierat rusesc. Toate unit─â╚Ťile de cazaci din armata lui Vlasov au fost prompt predate asasinilor din NKVD. Aceste unit─â╚Ťi participaser─â activ la luptele ├«mpotriva partizanilor, soarta lor era pecetluit─â. Vlasov ├«nsu╚Öi, re╚Ťinut de alia╚Ťi ├«n Tirol, a fost predat sovieticilor. La 1 august 1946, ├«mpreun─â cu 11 colaboratori apropia╚Ťi, a fost executat prin sp├ónzurare. Exista un soi de naivitate, de lips─â de ├«n╚Ťelegere a modului ├«n care aveau s─â evolueze lucrurile din punct de vedere politic. Un exemplu ├«n acest sens ├«l reprezint─â slovenii. ├Än noaptea de 3 mai, Parlamentul sloven a declarat crearea noului stat ├«n cadrul regatului iugoslav. Slovenii dispuneau de aproximativ 12.000 de oameni, printre care ╚Öi unit─â╚Ťi de cetnici. Tito a trimis ├«mpotriva acestor for╚Ťe 14 divizii de infanterie. Slovacii s-au retras din Ljubljana spre grani╚Ťa cu Austria, unde trupele britanice au interceptat circa 25.000 de militari ╚Öi civili ╚Öi le-au cerut s─â depun─â armele, la Klagenfurt. De╚Öi sperau c─â vor fi evacua╚Ťi ├«n Italia, prizonierii au fost preda╚Ťi partizanilor titoi╚Öti. Cercet─âri recente ridic─â num─ârul slovenilor care au pierit ├«n acea perioad─â la aproape 14.000.

Croa╚Ťii ├«╚Öi organizaser─â din 1941 un stat ├«n care principala for╚Ť─â militar─â ╚Öi politic─â o constituiau usta╚Öii, Mi╚Öcarea Revolu╚Ťionar─â croat─â, ultrana╚Ťionalist─â. Mili╚Ťiile usta╚Öe erau responsabile pentru o epurare etnic─â de mari propor╚Ťii, care ├«i viza pe s├órbi ╚Öi pe evrei, iar crimele ├«nf─âptuite de ace╚Ötia fuseser─â ├«ngrozitoare. ├Än mai 1945, era limpede c─â statul croat independent ├«ncetase s─â mai existe. For╚Ťele militare croate ╚Öi numero╚Öi civili, al─âturi de germani, cetnici ╚Öi unit─â╚Ťi ale mili╚Ťiilor slovene (├«n total circa 30.000 de oameni) au m─âr╚Ö─âluit spre vest, sper├ónd s─â ajung─â ├«n Austria ╚Öi s─â se pun─â sub protec╚Ťia britanicilor. ├Än afara civililor, militarii din unit─â╚Ťile regulate sau din mili╚Ťii participaser─â la opera╚Ťiuni ├«mpotriva partizanilor, cu toate ororile care le presupunea o asemenea misiune.

La 15 mai, conglomeratul de unit─â╚Ťi a ajuns la r├óul Drau, trecerea fiindu-le interzis─â de for╚Ťele bulgare ce p─âzeau malul nordic. Cum for╚Ťele croate nu erau ner─âbd─âtoare s─â a╚Ötepte venirea sovieticilor ╚Öi nici s─â depun─â armele a╚Öa cum ceruser─â unit─â╚Ťile bulgare, ╚Öi-au croit drum prin lupt─â spre Bleiburg, unde se g─âsea ╚Öi Divizia 51 a Armatei de Eliberare titoiste. Drept urmare, aproape 80% din unitatea de partizani a pierit ├«n lupt─â. Pierderile uria╚Öe s-au datorat abandon─ârii tacticilor de gheril─â ╚Öi folosirii asalturilor de infanterie, um─âr la um─âr, copiate din manualele Armatei Ro╚Öii. Folosirea unor tactici at├ót de primitive ╚Öi sinuciga╚Öe ├«mpotriva unor solda╚Ťi c─âli╚Ťi ├«n lupt─â ╚Öi cu resentimente profunde fa╚Ť─â de partizanii de origine s├órb─â a avut drept rezultat o baie de s├ónge. Cur├ónd ├«ns─â, croa╚Ťii ╚Öi ceilal╚Ťi colabora╚Ťioni╚Öti au fost nevoi╚Ťi s─â fac─â fa╚Ť─â unui nou inamic:patrulele Armatei 8 Britanice, venit─â din Italia.

Liderii croa╚Ťi s-au oferit s─â se predea britanicilor. Ace╚Ötia au refuzat, sus╚Ťin├ónd c─â aveau ordine precise s─â ├«mpiedice for╚Ťele croate s─â ajung─â ├«n Austria ╚Öi s─â le predea armatei lui Tito. Ofi╚Ťerul britanic care a purtat negocierile a asigurat c─â prizonierii nu aveau de ce s─â se team─â. Guvernul condus de Tito semnase toate angajamentele interna╚Ťionale referitoare la prizonierii de r─âzboi. Croa╚Ťii aveau timp la dispozi╚Ťie 50 de minute s─â accepte condi╚Ťiile ╚Öi s─â predea armele. Calvarul proaspe╚Ťilor prizonieri a ├«nceput ├«n dup─â-amiaza zilei de 15 mai. Multe grupuri au refuzat s─â se predea, prefer├ónd s─â moar─â ├«n lupt─â. Unele m─ârturii vorbesc de femei ╚Öi copii asasina╚Ťi de capii familiei, pentru a nu c─âdea ├«n m├óinile partizanilor s├órbi. Mar╚Öul prizonierilor a fost un drum al mor╚Ťii. Se estimeaz─â c─â ├«ntre Bleiburg ╚Öi Marbug, care nu se g─âsesc la o distan╚Ť─â mai mare de 100 de kilometri, au pierit circa 50.000 de oameni ├«n decurs de c├óteva zile. Cifrele sunt intens disputate ╚Öi ast─âzi de speciali╚Ötii ╚Öi autorit─â╚Ťile din Croa╚Ťia, Slovenia ╚Öi Serbia. Pu╚Ťini au ajuns ├«n apropierea frontierelor Rom├óniei ╚Öi Greciei;asta ╚Öi fusese inten╚Ťia. Occidentalii au fost total indiferen╚Ťi la masacru, pe care l-au v─âzut ca o reglare de conturi ├«n Balcani. Nu avea s─â, fie, din p─âcate, ultima...

Sunt foarte pu╚Ťine m─ârturii asupra asasinatelor. Croa╚Ťii, bosniacii, slovenii lua╚Ťi prizonieri atunci au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi ╚Öi arunca╚Ťi ├«n gropi comune, strat peste strat. Apoi localnicii s-au pl├óns c─â victimele erau ├«ngropate ├«mbr─âcate, iar ei sufereau din lipsa hainelor. Prizonierii au fost astfel dezbr─âca╚Ťi ╚Öi a╚Öeza╚Ťi ├«n genunchi, ├«n timp ce priveau cum ceilal╚Ťi prizonieri sunt executa╚Ťi. Desigur, mul╚Ťi dintre ei erau vinova╚Ťi de crime ├«ngrozitoare, dar aceast─â vinov─â╚Ťie colectiv─â pare greu de asociat cu dreptatea.

├Än prim─âvara anului 1945, lumea s-a cutremurat. Apoi oamenii a ├«nceput s─â-╚Öi reconstruiasc─â vie╚Ťile, pun├ónd la temelia propriilor destine speran╚Ťa. Speran╚Ťa c─â omenirea se va trezi din co╚Ömar ╚Öi nu ├«l va repeta niciodat─â.

Bibliografie selectiv─â:

James Lucas, The Last Days of the Reich, Cassel Military Paperbacks, 2000;

Jozo Tomasevich, War and Revolution in Jugoslavia. Ocupation and Colaboration, Stanford University Press, 2001;

L┬┤effondrement du III╩Ż Reich, Militaria HS N┬░094, martie 2015;

Antony Beevor, Berlin. C─âderea ÔÇô 1945, Bucure╚Öti, Editura Rao, 2002.