Mahalaua ÔÇ×C─âr─âmidarii de JosÔÇŁ, locul de na╚Ötere al Mariei T─ânase jpeg

Mahalaua ÔÇ×C─âr─âmidarii de JosÔÇŁ, locul de na╚Ötere al Mariei T─ânase

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Andreea Mâniceanu

Maria T─ânase s-a n─âscut la 25 septembrie 1913, ├«n mahalaua C─âr─âmidarilor din Bucure╚Öti. ├Än prezent, doar numele unei str─âzi mai aminte╚Öte de locul ├«n care a copil─ârit Maria T─ânase, casa p─ârinteasc─â a artistei fiind demolat─â f─âr─â mil─â ├«n anii ÔÇÖ80. 

Mahalaua ÔÇ×C─âr─âmidarii de JosÔÇŁ, una dintre cele mai cunoscute mahalale bucure╚Ötene ale secolelor trecute, era a╚Öezat─â, a╚Öa cum amintesc documentele istorice, ÔÇ×den jos de Bucure╚ÖtiÔÇŁ, la poalele ÔÇ×dealului V─âc─âre╚ÖtiuluiÔÇŁ, ├«n zona cartierului ÔÇ×Timpuri NoiÔÇŁ de ast─âzi. I s-a spus ÔÇ×C─âr─âmidarii de JosÔÇŁ ÔÇô prima atestare documentar─â a numelui fiind ├«n 1782 ÔÇô spre a se deosebi de cealalt─â mahala bucure╚Ötean─â din apropiere, din partea dreapt─â a D├ómbovi╚Ťei, ÔÇ×C─âr─âmidarii de SusÔÇŁ, atestat─â documentar ceva mai devreme, la 3 mai 1777. 

├Äns─â aceste locuri, ca multe altele de altfel, ╚Öi-au ├«nceput istoria ├«nainte de a fi amintite ├«n scrieri sau documente. Despre mahalaua ÔÇ×C─âr─âmidarii de JosÔÇŁ se spune c─â dateaz─â cel mai probabil din secolul al XVII-lea. Cu trecerea timpului ├«ns─â, aceast─â parte a ora╚Öului s-a dezvoltat tot mai mult. ├Än secolul al XVIII-lea, de exemplu, cartografia men╚Ťioneaz─â o sut─â de case, ceea ce la vremea respectiv─â ├«nsemna un procent important din totalul caselor ora╚Öului. 

Cei mai mul╚Ťi dintre locuitorii mahalalei se bucurau de bun─âstare material─â, datorit─â veniturilor ob╚Ťinute din gr─âdin─ârit ╚Öi viticultur─â. Despre acest aspect, Domenico Caselli nota: ÔÇ×Cel mai s─ârac mahalagiu avea un pogon de vie ╚Öi intra ├«n iarn─â cu 3 ÔÇô 400 lei, cu un butoia╚Ö de vin ╚Öi de pr─â╚Ötin─â, ├«n co╚Öuri de r─âz─âchie, acea vestit─â r─âz─âchie de odinioar─â a Bucure╚Ötilor pe care ai da ╚Öi un galben pe oca numai s─â-o g─âse╚Öti. Vinul care se f─âcea ├«n aceast─â mahala, era iar─â╚Öi vestit, prin ├«mbel╚Öugarea luiÔÇŁ. 

Maria Tanase 1 jpg jpeg

Spre sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea ├«ns─â, industria ├«ncepe s─â se dezvolte tot mai mult, fapt ce a dus la dispari╚Ťia aproape complet─â a cultiv─ârii viilor. ├Än 1864, ├«n apropierea mahalalei se ├«nfiin╚Ťeaz─â fabrica metalurgic─â ÔÇ×Lema├«treÔÇŁ, iar ├«n 1872 se inaugureaz─â ÔÇ×Abatorul ComunalÔÇŁ. 

Dar ├«n ciuda industrializ─ârii, mahalaua ╚Öi-a p─âstrat farmecul ╚Öi pitorescul. Toamna, ├«n c├órciumi, se bea vin ╚Öi se petrecea, iar duminica, ├«n b─ât─âtura localului ÔÇ×Livada cu duziÔÇŁ, se ╚Ťinea ÔÇ×hora mahalaleiÔÇŁ. Aici se ├«nt├ólneau frunta╚Öii cartierului, negustorii, gr─âdinarii, care de cele mai multe ori, ├«n fa╚Ťa unei ce╚Öti de cafea sau a unui pahar cu vin puneau la cale v├ónz─âri, ├«ncuscriri sau discutau, cum obi╚Önuia s─â spun─â Caragiale, ÔÇ×chestiuni importante la ordinea zileiÔÇŁ. 

Oamenii mahalalei au avut, de asemenea, pove╚Ötile lor. Una dintre cele mai surprinz─âtoare este chiar cea a tat─âlui celebrei artiste Maria T─ânase. Fecior simplu de ╚Ť─âran, Ion T─ânase vine la Bucure╚Öti ├«n 1905 pentru ÔÇ×a-╚Öi ├«ncerca noroculÔÇŁ. Dup─â un timp petrecut ca argat la una dintre gr─âdinile lui Alexandru Marghiloman, reu╚Öeste s─â se angajeze ca lucr─âtor la cunoscutul florar al vremii, Jean Vermeulen, schimb├óndu-╚Öi pentru totdeauna via╚Ťa, c─âci c├ó╚Ötig├ónd ├«ncrederea patronului, vor ajunge s─â lucreze ├«mpreun─â ca buni prieteni. Negustor ╚Öi florar de frunte al Bucure╚Ötilor, dar ╚Öi mare iubitor de muzic─â, Ion T─ânase era nelipsit de la reprezenta╚Ťiile de oper─â, unde participa cu ├«ntreaga familie, sotia ╚Öi cei trei copii. Era o ├«nc├óntare s─â priveasc─â aranjamentele sale florale, d─âruite arti╚Ötilor la sf├ór╚Öitul spectacolului.

Surs─â:  Facebook / Casa Filipescu Cesianu

Foto sus: Franz Duschek, mahalaua ÔÇ×C─âr─âmidarii de Jos, la 1875

Bibliografie:  

Gazeta Municipal─â, 1943 
Oliver Velescu, ÔÇ×Mahalaua C─âr─âmidarii de JosÔÇŁ, ├«n ÔÇ×Bucure╚Öti. Materiale de istorie ╚Öi muzeografie XVIIIÔÇŁ, Muzeul Municipiului Bucure╚Öti, 2004