Măcelari și pescari în Bucureștiul anului 1869, pictați de Preziosi / FOTO
În 1868 și 1869, principele Carol cheamă la București pe Aloysius Rosarius Amadeus Raymundus Andreas Preziosi (1816-1882), un artist cu origini nobiliare din Valletta care locuia și lucra la Istanbul. Scopul era ca acesta să surprindă cât mai multe aspecte din Țările Române în pictura sa în acuarelă.
Astfel, lucrările lui Preziosi surprind părți și evenimente locale din București, cu tipurile de oameni și locuri comune, însă speciale prin simplitatea lor, dar și aspecte din țară unde călătorește uneori alături de Carol și de bunul său prieten, Carol Popp de Szathmary, scrie Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.
În urma incursiunilor pe teritoriul românesc au rămas lucrări originale, reluate în prima jumătate a secolului XIX, în diverse albume tipărite de popularizare. Printre lucrările în acuarelă, care s-au păstrat într-un album legat în coperții de piele în colecțiile Muzeului Municipiului București, se regăsesc câteva activități inedite pentru compozițiile artistice.
Autorul merge în piețele Bucureștiului și surprinde viața cotidiană a negustorilor de carne și pește.
Realizate la începutul lunii iunie 1869, cele două piese surprind vânzătorii și cumpărătorii, alături de marfa care face obiectivul micilor prăvălii. Pe de o parte, sunt măcelarii și pescarii cu șorțurile murdare peste haine de lucru, în poziții concentrate, ca și cum se pregătesc să își servească clienții.
Pe de altă parte, sunt oamenii care se opresc la tarabe, bărbați și femei în haine sărăcăcioase și cu capetele acoperite. Mărfurile sunt etalate la îndemână, peștele este pus pe tarabă, aliniat parcă în ordinea crescătoare a greutății, iar carnea este agățată la streașina prăvăliei, în bucăți mari cu forme anatomice încă recognoscibile.
Compoziția măcelăriei este completată de alte grupuri de oameni, plasați în planuri secunde. Importanța lor diminuată este indicată de lipsa de individualitate și de folosirea unei singure nuanțe de laviu pentru colorarea formelor conturate în creion.
Această tehnică este folosită foarte des în lucrările cu multe planuri și personaje ale lui Preziosi. În redarea tarabei de pescărie, autorul inserează, ca un studiu artistic, desenul unui somn, perfect redat anatomic, în nuanțe de brun, roșu și negru.
Aceste lucrări sunt realizate la începutul celei de-a doua incursiuni în Țările Române a artistului maltez. Ele sunt urmate de compoziții elaborate care redau, într-un mod surprinzător astăzi, și alte locuri din Bucureștiul secolului XIX: case de pe malul Dâmboviței, Colentina, podurile de peste Dâmbovița, Târgul Moșilor și multe tipuri umane documentate temeinic.
Autor: dr. Nicoleta Bădilă, muzeograf, Secția Istorie a Muzeului Municipiului București
Bibliografie:
1. Adrian – Silvan Ionescu, Artă și document, editura Meridiane, București, 1990
2. Marin Nicolau-Golfin, ,,Între Preziosi și Szathmary”, în Revista Muzeelor, anul IV, 1968, pp. 78-81
Foto sus: Vedere generală a Bucureştilor de la Filaret, pictată de Amedeo Preziosi
