Locul României în planurile sovietice postbelice jpeg

Locul României în planurile sovietice postbelice

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: drd. Alin Nitu

Pentru a cunoa╚Öte planurile sovietice privind organizarea postbelic─â a lumii ╚Öi locul rezervat ├«n cadrul ei, dispunem de propunerile ├«ntocmite de comisiile create ├«n vederea elabor─ârii pozi╚Ťiei Uniunii Sovietice ├«n discu╚Ťiile cu alia╚Ťii occidentali.

Cea dint├ói dintre aceste comisii, cunoscut─â ╚Öi sub numele de Comisia Litvinov (fostul comisar al poporului pentru Afaceri Str─âine, c─âzut ├«n dizgra╚Ťie, ├«n 1939, ╚Öi, dup─â atacul german, trimis ambasador la Washington, fusese apoi rechemat ╚Öi numit adjunct al lui Molotov) ├«╚Öi consacra activitatea problemelor tratatelor de pace ╚Öi a organiz─ârii postbelice; cea de a doua, cunoscut─â sub numele de Comisia Voro╚Öilov (mare╚Öalul sovietic a c─ârui incapacitate, dovedit─â ├«n timpul r─âzboiului sovieto-finlandez, atr─âsese ├«nlocuirea lui de la conducerea Comisariatului Poporului pentru Ap─ârare) se ocupa de problema conven╚Ťiilor de armisti╚Ťiu; cea de a treia, a╚Öa-numita Comisie Maiski (fostul ambasador la Londra fusese rechemat ╚Öi numit adjunct al lui Molotov), se ocupa de problema desp─âgubirilor de r─âzboi, fiind cunoscut─â ╚Öi sub numele de Comisia pentru repara╚Ťii [1]. 

Largul orizont al lui Maiski

Primul ╚Öi cel mai amplu text privind organizarea postbelic─â a lumii a fost redactat de I. M. Maiski (foto) ╚Öi ├«naintat lui V. M. Molotov, la 11 ianuarie 1944. ├Än cuprinsul acestui document Rom├ónia este men╚Ťionat─â ├«n c├óteva r├ónduri. Prima dat─â ├«n leg─âtur─â cu frontierele URSS. Memoriul lui Maiski porne╚Öte de la principiul c─â Uniunea Sovietic─â trebuie s─â aib─â ÔÇ×frontiere favorabile din punct de vedere strategicÔÇŁ ╚Öi c─â ÔÇ×la baza acestor frontiere trebuie plasate frontierele URSS din 1941ÔÇŁ. Diplomatul sovietic adaug─â imediat c─â ÔÇ×aceasta nu exclude desigur posibilitatea modific─ârii par╚Ťiale a amintitelor frontiere (de ex. cu Polonia, Rom├ónia, Finlanda etc) ├«n func╚Ťie de avantajele noastre sau de necesitatea de a ╚Ťine seam─â de politica SUA ╚Öi AnglieiÔÇŁ [2].

Ivan Maiski jpg jpeg

├Än afara problemei grani╚Ťelor, ├«ntocmai ca ╚Öi Stalin ├«n discu╚Ťia cu Eden din 16 decembrie 1941 (al c─ârei con╚Ťinut era probabil cunoscut lui Maiski), diplomatul sovietic propune ca Rom├ónia ╚Öi Finlanda s─â ocupe un loc special ├«n rela╚Ťiile postbelice ale Uniunii Sovietice pe temeiul urm─âtorului statut: ÔÇ×├«ntre Uniunea Sovietic─â pe de o parte, Finlanda ╚Öi Rom├ónia pe de alt─â parte trebuie s─â fie ├«ncheiate pe termen lung pacte de asisten╚Ť─â reciproc─â cu acordarea URSS, pe teritoriul ╚Ť─ârilor men╚Ťionate, a unui num─âr necesar de baze militare, aeriene ╚Öi maritime.

├Än afar─â de aceasta Uniunea Sovietic─â trebuia s─â fie legat─â de Finlanda ╚Öi Rom├ónia printr-un sistem de c─âi ferate ╚Öi ╚Öosele, importante din punct de vedere strategic ╚Öi economicÔÇŁ [3]. ├Än paragraful consacrat Ungariei, dup─â ce se precizeaz─â la ├«nceput c─â existen╚Ťa unei Ungarii puternice nu este ├«n interesul Uniunii Sovietice, autorul abordeaz─â ╚Öi problema litigiului teritorial rom├óno-ungar: ÔÇ×arbitrajul (de la Viena ÔÇô n.n.) privind Transilvania trebuie s─â fie reexaminat ├«n concordan╚Ť─â cu principiul na╚Ťional, dar cu o ├«nclinare v─âdit─â ├«n favoarea Rom├óniei, care, a╚Öa cum s-a ar─âtat mai sus, dup─â r─âzboi, trebuie s─â ├«ncheie un tratat de asisten╚Ť─â mutual─â cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi, ├«n felul acesta, s─â devin─â un factor important al ap─âr─ârii noastre ├«n Sud-EstÔÇŁ [4].

Problema Rom├óniei este reluat─â de Maiski ├«n paragraful consacrat Balcanilor, unde se discut─â posibilitatea ├«ncheierii de pacte de asisten╚Ť─â mutual─â ├«ntre URSS ╚Öi ╚Ť─ârile din aceast─â zon─â, lu├óndu-se ├«n considera╚Ťie ╚Öi participarea Angliei la aceste pacte ÔÇ×excep╚Ťie ÔÇô precizeaz─â Maiski ÔÇô trebuie f─âcut─â numai pentru Rom├ónia, pactul cu ea trebuie s─â fie neap─ârat bilateralÔÇŁ [5].

├Än ceea ce prive╚Öte regimul intern al ╚Ť─ârilor europene, Maiski subliniaz─â c─â ÔÇ×Uniunea Sovietic─â este interesat─â ca, dup─â r─âzboi, regimul de stat al ╚Ť─ârilor amintite s─â se ├«ntemeieze pe principiile unei largi democra╚Ťii ├«n spiritul ideilor Frontului PopularÔÇŁ (referire la politica de front popular antifascist, lansat─â la Congresul al VII-lea al Cominternului din 1935). Dac─â, ├«n ceea ce prive╚Öte ╚Ť─ârile Europei Occidentale ╚Öi de Nord, un astfel de regim putea fi instaurat f─âr─â de imixtiuni din afar─â, ├«n ╚Ť─âri ca ÔÇ×Germania, Italia, Japonia, Ungaria, Rom├ónia, Finlanda, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia, Grecia, AlbaniaÔÇŁ, aici este posibil ca pentru crearea unor regimuri autentic democratice s─â fie necesare, ├«n m─âsuri diferite, influen╚Ťe din afar─â, ├«n primul r├ónd, din partea Uniunii Sovietice, Statelor Unite ╚Öi Angliei.

Nu trebuie s─â ne oprim ├«n fa╚Ťa acestui ┬źamestec ├«n afacerile interne┬╗ ale altor na╚Ťiuni, c─âci democra╚Ťia ├«n structura de stat a ╚Ť─ârilor constituie una din garan╚Ťiile esen╚Ťiale ale p─âcii durabile, or sarcina fundamental─â a Alia╚Ťilor dup─â actualul r─âzboi trebuie s─â fie edificarea unui sistem mai eficace de securitate ├«n Europa ╚Öi chiar ╚Öi dincolo de limitele EuropeiÔÇŁ [6].

Nu ╚Ötim care era sensul atribuit de Maiski formulei ÔÇ×regimuri autentic democraticeÔÇŁ; faptul c─â el evoc─â experien╚Ťa Frontului Popular Antifascist implic─â, dup─â opinia noastr─â, guverne cu participarea comuni╚Ötilor ╚Öi a tovar─â╚Öilor lor de drum. Este vorba, a╚Öadar, de o formul─â politic─â ├«n m─âsur─â s─â asigure a╚Öa-numitele ÔÇ×guverne prieteneÔÇŁ, a c─âror politic─â extern─â s─â nu lezeze ├«n nici un fel interesele de securitate ale Uniunii Sovietice.

Prezen╚Ťa Statelor Unite ╚Öi a Marii Britanii al─âturi de Uniunea Sovietic─â ├«n exercitarea unor presiuni din afar─â ├«n vederea instaur─ârii regimurilor ÔÇ×autentic democraticeÔÇŁ arat─â ÔÇô credem ÔÇô c─â Maiski nu lua ├«n considerare comunizarea ╚Öi cu at├ót mai pu╚Ťin sovietizarea ╚Ť─ârilor enumerate. ├Än concluziile lungului s─âu memoriu, Maiski revine asupra necesit─â╚Ťii de a se ├«ncheia cu Finlanda ╚Öi Rom├ónia tratate bilaterale de asisten╚Ť─â mutual─â cu acordarea dreptului URSS de a de╚Ťine baze militare, aeriene ╚Öi maritime, pe teritoriul lor.

├Än aceast─â parte final─â diplomatul sovietic atrage aten╚Ťia, c├ónd discut─â problema Balcanilor, asupra necesit─â╚Ťii pactelor de asisten╚Ť─â mutual─â cu Rom├ónia, Iugoslavia ╚Öi Bulgaria, preciz├ónd c─â ÔÇ×frontiera dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia trebuie s─â fie stabilit─â ├«n concordan╚Ť─â cu interesele URSSÔÇŁ ╚Öi c─â ÔÇ×Rom├óniei ╚Öi Bulgariei trebuie s─â li se impun─â plata repara╚ŤiilorÔÇŁ. Maiski avertizeaz─â ├«ns─â c─â ÔÇ×├«n desf─â╚Öurarea programului mai sus men╚Ťionat este necesar s─â se manifeste o mare precau╚Ťie. Este important s─â se evite complica╚Ťii cu AngliaÔÇŁ [7].

├Än finalul memoriului s─âu, ca ╚Öi cum diplomatul sovietic ╚Öi-ar fi amintit de ipostaza sa de comunist exist─â o rezerv─â: ÔÇ×toate aceste reflec╚Ťii prezentate mai sus despre bazele de dorit ale p─âcii viitoare sunt valabile numai dac─â r─âzboiul nu duce la o autentic─â revolu╚Ťie proletar─â ├«n Germania. Dac─â totu╚Öi o astfel de revolu╚Ťie va avea loc atunci reflec╚Ťiile ╚Öi concluziile practice vor trebui supuse reexamin─âriiÔÇŁ.8 R─âm├óne deschis─â ├«ntrebarea dac─â rezerva formulat─â de Maiski ├«nseamn─â c─â instaurarea unui regim comunist ├«n Germania ÔÇô vechea dorin╚Ť─â a bol╚Öevicilor din anii 1918-1923 ÔÇô avea s─â atrag─â dup─â sine o revizuire a strategiei URSS ├«n Europa de Est ├«n sensul instaur─ârii ╚Öi aici a unor regimuri comuniste. Precaut, Maiski de╚Öi va fi g├óndit aceast─â solu╚Ťie, nu a formulat-o explicit.

Opiniile lui Gromîko

Cel de al doilea document consacrat lumii postbelice este memoriul lui Andrei A. Grom├«ko, stea ├«n ascensiune a diploma╚Ťiei sovietice [9], care, ├«n calitatea sa de ambasador al Uniunii Sovietice ├«n Statele Unite, a adresat la 14 iulie 1944 lui V.M. Molotov un memoriu intitulat Despre problema rela╚Ťiilor sovieto-americane. A╚Öa cum se observ─â ╚Öi din titlu, textul lui Grom├«ko nu are orizontul larg al memoriului redactat de Maiski. Grom├«ko este preocupat ÔÇô ╚Öi prin postul pe care ├«l de╚Ťinea ÔÇô de rela╚Ťiile bilaterale dintre Washington ╚Öi Moscova ╚Öi examineaz─â factorii care ar putea favoriza sau st├ónjeni dezvoltarea lor. Atunci c├ónd ├«i discut─â pe ace╚Ötia din urm─â, el include ├«ntre ei ÔÇ×viitorul Europei de EstÔÇŁ ╚Öi expliciteaz─â ÔÇ×preocuparea guvernului american ╚Öi a cercurilor de afaceri fa╚Ť─â de perspectiva schimb─ârilor sociale ╚Öi a stabilirii unor regimuri de tip sovietic ├«n unele din aceste ╚Ť─âriÔÇŁ [10].

A. Gromîko și JF. Kennedy

A Gromiko si JF Kennedy jpg jpeg

Evoc├ónd cererea SUA privind dreptul de tranzit pentru avia╚Ťia civil─â deasupra teritoriului sovietic ╚Öi a statelor limitrofe Uniunii Sovietice, diplomatul sovietic atrage aten╚Ťia c─â, judec├ónd din punct de vedere strategic ╚Öi politic, ÔÇ×consolidarea prezen╚Ťei americane ├«n ╚Ť─ârile vecine (Uniunii Sovietice ÔÇô n. n.) nu ar fi evident ├«n interesul sovieticÔÇŁ [11].

Grom├«ko nu ia ├«n considerare o sovietizare a spa╚Ťiului de protec╚Ťie sovietic ÔÇô el scrie despre temerile americane fa╚Ť─â de un astfel de proces ╚Öi de aceea concluzia sa este optimist─â: ÔÇ×├«n ciuda posibilelor dificult─â╚Ťi care pot ap─ârea ├«n rela╚Ťiile noastre cu SUA condi╚Ťiile necesare pentru continuarea cooper─ârii dintre cele dou─â ╚Ť─âri ├«n perioada postbelic─â sunt prezente ├«n mod vizibilÔÇŁ [12]. F─âr─â a aborda direct ÔÇô ca Maiski ÔÇô statutul Rom├óniei este evident c─â ╚Öi Grom├«ko considera necesar ca Uniunea Sovietic─â s─â dispun─â la frontierele ei de un spa╚Ťiu de protec╚Ťie din care s─â fie exclus─â prezen╚Ťa oric─ârei Mari Puteri.

Experien╚Ťa ╚Öi pragmatismul lui Litvinov

Acelora╚Öi probleme ale lumii postbelice le sunt consacrate trei memorii ale lui M.M. Litvinov, axate pe evolu╚Ťia rela╚Ťiilor sovieto-americane ╚Öi sovieto-britanice precum ╚Öi pe posibila divizare a lumii ├«n blocuri ╚Öi sfere de influen╚Ť─â. Problemele rom├óne╚Öti sunt abordate ├«n ultimele dou─â. ├Än memoriul intitulat Despre perspectivele ╚Öi baza posibil─â a colabor─ârii sovieto-britanice, datat 15 noiembrie 1944, fostul ╚Öef al diploma╚Ťiei sovietice porne╚Öte de la principiul c─â, ├«n urma desf─â╚Öur─ârii opera╚Ťiunilor militare ale r─âzboiului ├«n curs, Uniunea Sovietic─â a dep─â╚Öit bariera fixat─â de r─âzboiul Crimeii: Gurile Dun─ârii.

ÔÇ×Se poate presupune ÔÇô scrie el ÔÇô c─â, pus─â ├«n fa╚Ťa faptului ├«mplinit, Anglia se va resemna cu ├«mp─âr╚Ťirea sferelor de influen╚Ť─â ├«n Balcani. Consolid├óndu-╚Öi controlul asupra litoralului mediteranean al Peninsulei Balcanice, adic─â incluz├ónd ├«n sfera sa de influen╚Ť─â Grecia ╚Öi, dac─â este posibil, ╚Öi Iugoslavia, Anglia, probabil nu va refuza s─â recunoasc─â o influen╚Ť─â preponderent─â a Uniunii Sovietice ├«n Rom├ónia ╚Öi Bulgaria, urm─ârind doar s─â nu cedeze nim─ânui controlul asupra ie╚Öirii din Balcani ├«n Marea Egee ╚Öi Marea Adriatic─âÔÇŁ [13].

Discut├ónd posibilitatea apari╚Ťiei unor divergen╚Ťe ├«ntre Uniunea Sovietic─â ╚Öi Marea Britanie, Litvinov consider─â c─â principiul tradi╚Ťional al g├óndirii politice britanice ÔÇô echilibrul de putere ÔÇô ar putea genera tensiuni ├«ntre cele dou─â ╚Ť─âri. Era evident c─â, la sf├ór╚Öitul r─âzboiului, succesele militare ale Uniunii Sovietice ╚Öi sl─âbirea Fran╚Ťei ╚Öi Italiei aveau s─â confere URSS cea mai mare pondere politic─â pe continent. ├Än aceste condi╚Ťii, Litvinov considera c─â Marea Britanie va fi stimulat─â s─â ajung─â la ÔÇ×o delimitare amical─â a sferelor de securitate din Europa pe principiul vecin─ât─â╚Ťii apropiateÔÇŁ.

Din aceast─â perspectiv─â, el considera c─â sfera maxim─â de interese a Uniunii Sovietice urma s─â cuprind─â Finlanda, Suedia, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Rom├ónia, ╚Ť─ârile slave din Peninsula Balcanic─â ╚Öi Turcia; ├«n sfera britanic─â urmau s─â figureze Olanda, Belgia, Fran╚Ťa, Spania, Portugalia ╚Öi Grecia. El subliniaz─â c─â, ├«ntr-o carte recent─â a cunoscutului ziarist american Walter Lippman ca ╚Öi ├«n presa occidental─â, se vehicula ideea unor astfel de delimit─âri, pornindu-se de la principiul c─â Marea Britanie este interesat─â de securitatea c─âilor ei de naviga╚Ťie ├«n bazinul mediteranean ╚Öi ├«n Orientul Apropiat, ├«n timp ce URSS este preocupat─â de securitatea frontierelor ei. Aceast─â idee ap─âruse ├«n ziarul ÔÇ×TimesÔÇŁ de la Londra, care exprima opinia c─â, din sistemul de securitate sovietic, trebuie s─â fac─â parte Rom├ónia, Bulgaria, Ungaria ╚Öi Iugoslavia. Ziarul american ÔÇ×New York TimesÔÇŁ extindea aceast─â sfer─â, invoc├ónd opinii britanice, la urm─âtoarele ╚Ť─âri: Cehoslovacia, Polonia, Rom├ónia, Bulgaria, Ungaria ╚Öi Iugoslavia [14].

Nu ╚Ötim ├«n ce m─âsur─â Litvinov (foto) era la curent cu negocierile anglo-sovietice purtate cu prilejul vizitei lui Churchill ╚Öi Eden la Moscova (9-17 octombrie 1944), soldat─â cu ├«ncheierea Acordului de procentaj, dar este evident c─â delimitarea sferelor de influen╚Ť─â preconizat─â de el coincidea, ├«n ceea ce prive╚Öte Europa de Sud-Est, cu cea stabilit─â prin amintitul acord. Ideile de baz─â ale memorandumului ├«ntocmit de Litvinov, la 15 noiembrie 1944, sunt reluate ├«n nota intitulat─â Cu privire la problema blocurilor ╚Öi sferelor de influen╚Ť─â, redactat─â la 11 ianuarie 1945 ╚Öi destinat─â lui Molotov ╚Öi V├«╚Öinski.

Maxim Litvinov jpg jpeg

Este aproape sigur c─â textul lui Litvinov viza apropiata ├«nt├ólnire a celor Trei Mari de la Ialta (4-11 februarie 1945). La ├«nceputul notei, el atrage aten╚Ťia c─â oficial problema blocurilor ╚Öi a sferelor de influen╚Ť─â nu a fost abordat─â de nimeni ├«n nici o ocazie. ÔÇ×Dac─â ├«n Anglia ╚Öi URSS a existat ├«nclina╚Ťia spre stabilirea unor sfere speciale sau zone de securitate atunci abia dac─â ea trebuie discutat─â ├«n prezen╚Ťa americanilorÔÇŁ. Oric├ót de realist ar fi fost Roosevelt ÔÇô men╚Ťiona Litvinov ÔÇô el nu putea ignora ostilitatea opiniei publice din ╚Ťara sa fa╚Ť─â de posibila creare a unor blocuri sau sfere de influen╚Ť─â. ÔÇ×├Änt├ólnirea celor Trei (referire la apropiata Conferin╚Ť─â de la Ialta ÔÇô n. n.) nu exclude posibilitatea discu╚Ťiilor ├«n doi, adic─â ├«ntre noi ╚Öi Marea BritanieÔÇŁ [15].

├Än cazul ├«n care circumstan╚Ťele ar fi ├«ng─âduit astfel de negocieri bilaterale, pozi╚Ťia URSS ar fi trebuit s─â fie determinat─â de principiile enun╚Ťate ├«n memorandumul din 15 noiembrie 1944. Litvinov reamintea c─â sfera maxim─â de interese a Uniunii Sovietice trebuie s─â includ─â Finlanda, Norvegia, Suedia, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Rom├ónia, Iugoslavia, Bulgaria ╚Öi Turcia. Zona englez─â de securitate urma s─â cuprind─â Olanda, Belgia, Fran╚Ťa, Spania, Portugalia ╚Öi Grecia cu men╚Ťinerea ├«n vigoare a Tratatului de alian╚Ť─â sovieto-francez, semnat cu ocazia vizitei generalului de Gaulle la Moscova, ├«n decembrie 1944.

Cele dou─â sfere aveau s─â fie separate de o zon─â neutr─â cuprinz├ónd Danemarca, Germania, Austria, Elve╚Ťia ╚Öi Italia ├«n privin╚Ťa c─ârora ├«ntre Londra ╚Öi Moscova urmau s─â aib─â loc consult─âri ├«n spirit de colaborare. Litvinov nu excludea posibilitatea ca Marea Britanie s─â obiecteze fa╚Ť─â de includerea ├«n sfera sovietic─â a Norvegiei, Suediei, Turciei ╚Öi Iugoslaviei, ╚Öi s─â cear─â includerea Suediei, Norvegiei, Danemarcei ╚Öi Italiei ├«n propria sa zon─â; ÔÇ×cele ╚Öase ╚Ť─âri amintite constituie obiect de negociere ╚Öi compromisÔÇŁ conchidea Litvinov [16], care discuta ├«n continuare ╚Öi problema delimit─ârii sferelor de influen╚Ť─â la nivelul ├«ntregului glob.

Compar├ónd memorandumurile enumerate, istoricul rus V.O. Peciatnov consider─â c─â, ele au ├«n comun: a) primatul securit─â╚Ťii URSS; b) men╚Ťinerea coali╚Ťiei antihitleriste; c) controlul exercitat de cele trei mari puteri asupra ├«ntregii lumi, divizate ├«n sfere de influen╚Ť─â; d) convingerea c─â vor exista contradic╚Ťii ├«ntre Statele Unite ╚Öi Marea Britanie [17].

De re╚Ťinut c─â niciunul din aceste documente nu men╚Ťioneaz─â posibilitatea instaur─ârii de regimuri comuniste ├«n sfera de securitate a Uniunii Sovietice. De altminteri, a╚Öa cum remarc─â istoricul american Melvin P. Leffler, ├«n fostele arhive sovietice, devenite accesibile cercet─âtorilor la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 nu a fost descoperit ÔÇô cel pu╚Ťin p├ón─â acum ÔÇô nici un plan de comunizare a vreunei ╚Ť─âri din Europa Central-R─âs─âritean─â ╚Öi de Sud-Est [18].

NOTE

1 Pentru activitatea celor trei comisii ╚Öi documentele elaborate de ele dispunem de dou─â contribu╚Ťii fundamentale: Vladimir O. Peciatnov, The Big Three after World War II: New Documents on Soviet Thinking about Postwar Relations with the United States and Great Britain, Working Paper No. 13, Cold War International History Project. The Woodrow Wilson Center, July, 1995 ╚Öi Aleksei M. Filitov, Problems of Post War Construction in Soviet Foreign Policy. Conceptions during World War II ├«n vol. The Soviet Union and Europe in the Cold War, 1943-1953, ed. Francesca Gori, Silvio Pons, New York, Palgrave, 1996, pp. 3-22.
2 SSSR i ghermanskii vopros 1941- 1949, Moscova, ÔÇ×Mejdunarodn├«e Otno╚ÖeniiaÔÇŁ, 1995, p. 335.
3 Ibidem, p. 336.
4 Ibidem, p. 342.
5 Ibidem, p. 344.
6 Ibidem, p. 348.
7 Ibidem, p. 353.
8 Ibidem, p. 360.
9 Pentru începutul ascensiunii lui A.A. Gromîko, vezi Arkady N. Shevchenko, Breaking with Moscow, New York, Alfred A. Knopf, 1985, pp. 148-151.
10 Vladimir O. Pechatnov, op. cit., p. 8.
11 Ibidem.
12 Ibidem, pp. 8-9.
13 Transilvanskii vopros vengherorumînskii teritorialnîi spor i SSSR 1940-1946 Dokumentî (se va cita mai departe TV), ed. T.M. Islamov, Moskva, Rosspen, 2000, p. 259.
14 Ibidem, pp. 259-260.
15 O bun─â analiz─â a concep╚Ťiei lui Roosevelt privind organizarea postbelic─â a lumii la M.I. Miatkov, Problema poslevoennogo ustroistva Evrop├« v americano-sovetskih otno╚Öeniiax 1941-1945, Moskva, Institut Vseob╚Öei Istorii RAN, 2006, pp. 127-128.
16 SG, p. 596.
17 V.O. Peciatnov, op. cit., pp. 16-18.
18 Melvin P. Leffler, Inside the Enemy Archives. The Cold War Reopened, ├«n ÔÇťForeign AffairsÔÇŁ, vol. 75, nr. 4, July/August 1996, p. 124.