Fortifica╚Ťie din Alsacia (┬ę John C. Watkins / Wikimedia Commons)

Linia Maginot cea batjocorit─â de politicieni ┼či speciali┼čti

Ideea unei centuri fortificate la grani╚Ťa cu Germania era justificat─â de diferen╚Ťa de poten╚Ťial demografic ┼či economic, Fran╚Ťa av├ónd nevoie de timp pentru a mobiliza suficiente trupe pentru a face fa╚Ť─â invadatorului.

Se ┼čtie c─â o fortifica╚Ťie poate s─â amplifice for╚Ťa unei unit─â╚Ťi militare de trei ori pentru c─â inamicul trebuie s─â ├«nainteze prin c├ómp deschis ┼či se expune focului tras din armele moderne. Politicienii francezi au fost de acord cu teoria lansat─â de ministrul A. Maginot ┼či a ├«nceput construirea de cazemate de diferite modele, turele cuirasate ce ie┼čeau din beton pe timpul tragerilor, bariere din s├órm─â ghimpat─â ┼či obstacole antitanc.

Sistemul de fortifica╚Ťii era pl─ânuit s─â protejeze ├«ntregul teritoriu al Hexagonului, ceea ce ducea la o sporire a lungimii ┼či erau ratate unele pozi╚Ťii mai favorabile ap─âr─ârii. Termenul de linie nu trebuie s─â ├«n┼čele cititorul, o traducere mai bun─â fiind aceea de band─â de fortifica╚Ťii.

Totu┼či, existau mereu pl├ónsete c─â nu erau bani suficien╚Ťi ┼či multe ├«nt─ârituri au fost realizate cu for╚Ťa ieftin─â a militarilor. Mai mult. Au fost folosite ├«n pozi╚Ťii tunuri ┼či mitraliere vechi pentru economie, care se puteau defecta mai des ├«n urma uzurii materialelor expuse la reculul puternic al pulberilor moderne de propulsie. Erau ucig─âtoare, dar se poate pune ├«ntrebarea unde erau armele noi ┼či de calibre mari, serioase.

Oare cum ar fi fost o pozi╚Ťie cu tunuri de calibrul 330 mm ┼či cu proiectile de 552 kg, capabile s─â cad─â ┼či la 40 km? Existau ┼či tunuri de calibrul 203 mm, mai u┼čoare ┼či mai ieftine, loviturile de 123 kg put├ónd ajunge la 28 kg. Ar fi fost ┼čocante pentru infanteri┼čtii germani. Mai puteau fi folosite ┼či turele cu piese de artilerie de calibre mai mici, dar care tr─âgeau mult mai repede ┼či puteau u┼čor s─â loveasc─â ╚Ťintele blindate.

O gur─â de foc de calibrul 100 mm putea s─â lanseze 10 proiectile de 13,5 kg ├«ntr-un minut, fiecare fiind capabil s─â distrug─â orice tanc german al epocii. Exista ┼či un tun antiaerian de calibrul 90 mm ce putea s─â joace rolul piesei germane de 88 mm de v├ón─âtor de care blindate. Nici infanteria n-ar fi fost ├«n siguran╚Ť─â. Ar fi avut probleme ┼či bombardierele de altitudine.

Se ┼čtie c─â germanii au atacat spre Sedan, o zon─â ├«n care spargerea frontului ar fi generat panic─â printre comandan╚Ťii francezi pentru c─â se putea realiza practic o rupere ├«n dou─â a dispozitivului de lupt─â ┼či for╚Ťele situate mai la nord ar fi avut liniile de retragere t─âiate. Asaltatorii au avut unele probleme cu mitralierele mascate perfect, dar for╚Ťarea Meusei ┼či apoi a sistemului defensiv s-a f─âcut relativ u┼čor, mai ales c─â via╚Ťa militarilor germani conta foarte pu╚Ťin ├«n ochii liderilor nazi┼čti.

Linia Maginot. Hart─â de Goran tek-en (┬ę Wikimedia Commons)
Linia Maginot. Hart─â de Goran tek-en (┬ę Wikimedia Commons)

Stalingrad

Alta ar fi fost situa╚Ťia dac─â ar fi intrat ├«n ac╚Ťiune dac─â ar fi intrat ├«n ac╚Ťiune piese de calibru greu, un proiectil de 340 mm ┼či cu o mas─â de cel pu╚Ťin 382 kg put├ónd s─â ajung─â la peste 35 km. S─â presupunem c─â absolut ├«nt├ómpl─âtor erau montate patru piese astfel ├«nc├ót s─â acopere sectorul ├«n care armata francez─â mai suportase un ┼čoc cumplit ├«n anul 1870.

Turelele cu piese de calibrul 203 mm ar─âtau perfect pentru executarea unui tir de baraj, fiecare gur─â de foc av├ónd o caden╚Ť─â de p├ón─â la cinci focuri pe minut. Modelul folosit pentru submarinul Surcouf avea ┼či o suprafa╚Ť─â mai mic─â expus─â armamentului inamic. Nu existau probleme tehnice ├«n leg─âtur─â cu montarea tunurilor grele pentru c─â existau baterii de coast─â ├«n punctele definite drept vulnerabile.

A nu se uita un alt aspect tehnic: navele de lupt─â consumau cel mai bun o╚Ťel livrat de industrie. A fost normal ca multe cazemate s─â fie lipsite de blindaje. Constructorii francezi au realizat ceea ce a cerut Parisul, dar resursele au fost risipite peste tot ┼či Linia Maginot uitat─â de politicienii pasiona╚Ťi de luptele pentru putere.

Au fost aduse ├«n spatele Liniei Maginot tunuri grele montate pe calea ferat─â, dar acestea erau expuse atacurilor aeriene, bombardierele moderne av├ónd sisteme precise de ochire ┼či armament puternic ├«n raport cu prima conflagra╚Ťie mondial─â. Ar fi fost necesar─â dispunerea lor ├«n cupole cuirasate ├«n spatele centurii de fortifica╚Ťii.

Unde erau aceste guri de foc minunate? Liderii de la Paris n-au lucrat ├«n mod sincer ┼či ┼či-au cam b─âtut joc de limesul antigerman. Tunurile serioase au fost montate la bordul unor vapoare de lupt─â de ultim─â genera╚Ťie pentru a controla o parte c├ót mai important─â din m─ârile lumii. Au fost construite nave militare pentru a avea o superioritate ├«mpotriva rivalului italian ├«n Marea Mediteran─â, dar au fost trimise ┼či unit─â╚Ťi ├«n coloniile ├«ndep─ârtate. Se dorea ┼či o concuren╚Ť─â cu partea german─â ce ├«ncepuse o politic─â de refacere a flotei de suprafa╚Ť─â.

Risipirea resurselor cu o incon┼čtien╚Ť─â megalomanic─â a dus la pr─âbu┼čirea din anul 1940, armata german─â nefiind dotat─â pentru a realiza str─âpungerea unei ap─âr─âri hot─âr├óte, a┼ča cum a p─â╚Ťit ├«n 1942 la Stalingrad ┼či ├«n 1943 la Kursk. Este interesant de precizat c─â nici fortifica╚Ťii de campanie n-au fost realizate ├«n ajutorul cazematelor ┼či a fost normal ca invadatorii s─â str─âpung─â linia defensiv─â destul de sub╚Ťire. Militarii finlandezi au demonstrat din plin ce se poate face cu pozi╚Ťii ├«nt─ârite incomparabil mai pu╚Ťine ┼či mai slab blindate ├«mpotriva unui inamic ce avea o domina╚Ťie absolut─â la toate capitolele. Totu┼či, Armata Ro┼čie a avut pierderi ├«nfior─âtoare ├«n timpul R─âzboiului de iarn─â, natura pedepsindu-i pe cei ce nu s-au preg─âtit serios de atac.

Centrele de rezisten╚Ť─â puteau rezista unui asediu

Centrele de rezisten╚Ť─â au fost construite din cel mai bun beton armat ┼či au demonstrat c─â puteau rezista unui asediu. Au fost folosite dup─â r─âzboi ca ad─âposturi ├«mpotriva atacurilor nucleare. Planurile conduc─âtorilor n-au fost cele corecte ├«n ceea ce prive┼čte utilizarea resurselor financiare ┼či apoi a trupelor. Gre┼čeala se pl─âte┼čte scump ┼či Fran╚Ťa a intrat ├«n istorie c─â a fost c├óndva o real─â putere mondial─â. Mai emite unele preten╚Ťii ┼či ast─âzi, dar sunt simple amintiri despre gloria de odinioar─â.

Se tot repet─â c─â linia de fortifica╚Ťii n-a fost terminat─â prin construirea de cazemate p├ón─â la mare. Este interesant de precizat c─â centre de rezisten╚Ť─â din beton au fost ridicate pe toat─â frontiera cu Belgia ┼či trupele britanice au ad─âugat altele ├«n timpul R─âzboiului ciudat. Problema era alta: lucr─ârile permanente nu erau protejate cu re╚Ťele din s├órm─â ghimpat─â, obstacole antitanc ┼či ceva mine antipersonal ┼či anticar.

Ar fi fost necesar─â dublarea lor cu fortifica╚Ťii de campanie care s─â permit─â executarea focului de arme u┼čoare astfel ├«nc├ót deta┼čamentele du┼čmane s─â nu se apropie. De ce n-au fost luate aceste m─âsuri, trupele de geniu franceze fiind pricepute s─â ├«ntind─â sisteme defensive impenetrabile? Explica╚Ťia este simpl─â: comandamentul francez a pl─ânuit trecerea diviziilor ├«n Belgia ┼či barierele ap─âr─ârii ar fi limitat spa╚Ťiile de manevr─â. Un fenomen identic s-a petrecut ├«n anul urm─âtor c├ónd trupele germane ┼či sovietice ├«ndep─ârtau re╚Ťelele de s├órm─â ghimpat─â pentru a deschide drum for╚Ťelor din ad├óncime.

Istoricii contemporani nu vor s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â Linia Maginot nu are vreo vin─â ├«n ├«nfr├óngerea suferit─â de Fran╚Ťa ├«n anul 1940. Uria┼ča centur─â de fortifica╚Ťii a fost abandonat─â practic pentru a se realiza o concentrare de for╚Ťe mobile ├«n Belgia, comandamentul aliat fiind interesat de ofensiv─â. A┼ča se explic─â de ce trupele n-au s─âpat tran┼čee de rezerv─â ┼či nici fortifica╚Ťii de campanie care s─â dubleze cazematele.

Foto sus: Fortifica╚Ťie din Alsacia (┬ę John C. Watkins / Wikimedia Commons)

Mai multe pentru tine...