Legisla╚Ťia electoral─â din Ungaria dualist─â, ÔÇ×o confuzie precum Turnul BabelÔÇŁ  jpeg

Legisla╚Ťia electoral─â din Ungaria dualist─â, ÔÇ×o confuzie precum Turnul BabelÔÇŁ

├Än primii ╚Öapte ani ai perioadei dualiste, deputa╚Ťii erau ale╚Öi pe baza legisla╚Ťiei electorale din 1848. Ca urmare a unei evidente nevoi de reform─â, ├«n 1874, membrii celor dou─â Camere ale Parlamentului de la Budapesta au adoptat o nou─â lege electoral─â, care avea s─â stabileasc─â normele de derulare a procesului electoral p├ón─â la disolu╚Ťia Monarhiei Austro-Ungare, ├«n 1918.  

Istoricul britanic Robert Seton-Watson, un bun cunosc─âtor al realit─â╚Ťilor politice din partea transleithan─â a Dublei Monarhii, descria practica electoral─â ca fiind ÔÇ×... un sistem de captare a voturilor f─âr─â scrupule, prin care guvernul zilei pune ├«n mi╚Öcare o ├«ntreag─â ma╚Öin─ârie administrativ─â ├«n ajutorul propriilor candida╚Ťi, ├«n timp ce liberul exerci╚Ťiu al dreptului de vot de c─âtre persoanele care de╚Ťin func╚Ťii publice sau de c─âtre cei dependen╚Ťi de guvern devine practic imposibilÔÇŁ. Pe tot parcursul perioadei dualiste, procentul celor cu drept de vot din partea maghiar─â a Dublei Monarhii a variat ├«ntre minimum 5,5% ╚Öi un maxim de 6,7% din totalul popula╚Ťiei.  

Drept electoral ÔÇ×cu dou─â m─âsuriÔÇŁ 

Referitor la legea electoral─â din 1874, caracterizat─â adesea de contemporani ca ÔÇ×o confuzie babilonic─âÔÇŁ3, publicistul ╚Öi omul politic Eugen Brote afirma c─â ÔÇ×ea continu─â a m─âsura dreptul electoral cu dou─â m─âsuriÔÇŁ. ├Äntr-adev─âr, conform legisla╚Ťiei, dreptul de vot era acordat ├«n mod diferit ├«n comitatele din Transilvania [├«n sensul s─âu istoric, spa╚Ťiul intracarpatic] fa╚Ť─â de cele din restul Ungariei dualiste.  

Rom├ónii ardeleni erau defavoriza╚Ťi ├«n aceast─â privin╚Ť─â fa╚Ť─â de cona╚Ťionalii lor din Banat, Cri╚Öana, S─âtmar ╚Öi Maramure╚Ö. Pentru a se bucura de dreptul de vot, primii trebuiau s─â beneficieze de un venit minim net de 84 de florini de pe urma propriet─â╚Ťilor funciare pe care le de╚Ťineau, sum─â stabilit─â de autorit─â╚Ťile cadastrale maghiare. ├Än schimb, cei din spa╚Ťiul extra-transilvan trebuiau s─â de╚Ťin─â o suprafa╚Ť─â de teren echivalent─â cu un sfert de sesie urbarial─â4 pentru a dob├óndi drepturi electorale. Prin urmare, dispozi┼úiile electorale ofereau, cu prec─âdere ├«n Transilvania, un cadru deosebit de permisiv ├«n ceea ce prive┼čte acordarea sau retragerea dreptului de aleg─âtor, ├«n func╚Ťie de interesele autorit─â╚Ťilor maghiare. Un argument ├«n acest sens ├«l constituie faptul c─â, la finalul secolului al XIX-lea, popula╚Ťia Transilvaniei reprezenta aproximativ 14% din totalul celei din Ungaria dualist─â, ├«n timp ce aleg─âtorii transilv─âneni reprezentau doar 9% din totalul celor cu drept de vot. Aceast─â situa╚Ťie f─âcea ca dreptul de vot ├«n Transilvania s─â fie limitat la pu╚Ťin peste 3% din popula╚Ťie, iar ├«n restul p─âr╚Ťii maghiare a Austro-Ungariei la aproape 6%.  

Av├ónd ├«n vedere c─â majoritatea rom├ónilor din Transleithania erau mici proprietari de p─âm├ónt, dreptul de vot era rezervat doar unui procent extrem de restr├óns dintre ace╚Ötia. Num─ârul aleg─âtorilor rom├óni cre╚Ötea ├«ntr-o oarecare m─âsur─â datorit─â prevederilor legisla╚Ťiei prin care profesorii, medicii, avoca┼úii, inginerii, farmaci┼čtii, silvicultorii, preo┼úii, ├«nv─â┼ú─âtorii etc. aveau drept de vot doar prin faptul c─â f─âceau parte din aceste categorii profesionale. ├Äns─â clasa de mijloc rom├óneasc─â era una firav─â, aflat─â ├«n plin proces de formare. De altfel, aceast─â prevedere electoral─â a constituit ╚Öi unul dintre motivele care au stat la baza proiectului de construct na╚Ťional rom├ónesc de formare a unor elite rom├óne╚Öti, prin sus╚Ťinerea financiar─â a tinerilor, ├«n vederea urm─ârii de studii superioare la universit─â╚Ťile ╚Öi academiile din Austro-Ungaria ╚Öi din afara acesteia.  

Trasarea limitelor circumscrip┼úiilor electorale, dup─â bunul plac ┼či interese 

├Äns─â nu doar diferen╚Ťele regionale ├«n ceea ce prive╚Öte dreptul de vot au fost cele care au creat un cadru electoral favorabil corup╚Ťiei ╚Öi abuzurilor. ├Än privin╚Ťa circumscrip╚Ťiilor electorale, spre exemplu, legisla╚Ťia nu con╚Ťinea prevederi clare, astfel ├«nc├ót ├«mp─âr╚Ťirea comitatelor ├«n circumscrip╚Ťii electorale era realizat─â de c─âtre autorit─â╚Ťile administrative locale.  

Harta Austro-Ungariei, la 1902; ├«n medalion, Viena. Din The Century Atlas of the World[John Walker & Co, Ltd., London, 1902]. 

harta jpg jpeg

Astfel, se oferea posibilitatea ca trasarea limitelor fiec─ârei circumscrip╚Ťii s─â corespund─â intereselor electorale ale autorit─â╚Ťilor, care gestionau dup─â bunul plac realit─â╚Ťile etnice ╚Öi de comunica╚Ťii ╚Öi transport. Spre exemplu, acolo unde existau localit─â╚Ťi cu majoritate nemaghiar─â, blocul compact al acestora putea fi risipit prin dislocarea lor ╚Öi ata╚Öarea la altele, form├óndu-se astfel o circumscrip╚Ťie electoral─â cu o popula╚Ťie eterogen─â. ├Än plus, acolo unde acest lucru nu era posibil din cauza realit─â╚Ťilor etnice ╚Öi geografice, se putea apela la strategia comas─ârii unui num─âr c├ót mai mare de localit─â╚Ťi dispuse pe o suprafa╚Ť─â extrem de mare. ├Än condi╚Ťiile ├«n care exercitarea votului se f─âcea exclusiv ├«ntr-o singur─â localitate, considerat─â centrul circumscrip╚Ťiei electorale, se creau astfel premisele descuraj─ârii particip─ârii la vot a aleg─âtorilor afla╚Ťi uneori la o distan╚Ť─â chiar ╚Öi mai mare de o zi de mers. Harta electoral─â a Ungariei dualiste con╚Ťine numeroase astfel de exemple de circumscrip╚Ťii ÔÇ×f├ó╚Öii lungiÔÇŁ, ├«ntinse de la un cap─ât la altul al comitatului, ÔÇ×geometria electoral─âÔÇŁ influen╚Ť├ónd decisiv rezultatul alegerilor.  

Poate unul dintre principalele motive care au contribuit la eficien╚Ťa corup╚Ťiei ╚Öi a abuzurilor era faptul c─â votul nu era secret, el exercit├óndu-se public ╚Öi verbal, ├«n fa╚Ťa comisiei de votare. Acesta putea fi declarat nul dac─â ÔÇ×n-are nici un ├«n┼úeles, c├ónd poate fi interpretat ├«n diferite moduri, ori dac─â nu se exprim─â pentru nici unul dintre candida┼úiÔÇŁ. Prevederea a fost adesea folosit─â pentru a direc┼úiona voturile aleg─âtorilor c─âtre candida┼úii sus┼úinu┼úi de membrii comisiilor electorale (!) sau ca temei pentru anularea abuziv─â a votului.  

Aceste realit─â╚Ťi electorale au fost extrem de utile guvernelor de la Budapesta, fapt vizibil ├«n distribu╚Ťia geografic─â a mandatelor parlamentare. Comitatele cu popula╚Ťii majoritare nemaghiare, fie ele rom├óne╚Öti, slovace, s├órbe sau rutene, au constituit fief-urile electorale ale candida╚Ťilor partidului de guvern─âm├ónt de la Budapesta. Mai mult dec├ót at├ót, coordonatele electorale men╚Ťionate au determinat comportamente diferite pe parcursul alegerilor parlamentare pentru rom├ónii din spa╚Ťiul transilv─ânean ├«n compara╚Ťie cu cei din afara lui.  

Acest text este un fragment din articolul "┬źCine se poate lupta cu 60 de birturi, cu 6-7.000 de florini?┬╗. Corup╚Ťie ╚Öi practici electorale ├«n Transilvania secolelor XIX-XX", ap─ârut ├«n num─ârul 228 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 ianuarie - 14 februarie 2021, dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum