Laika   eroina din spa╚Ťiu  Din pove╚Ötile programului spa╚Ťial sovietic ╚Öi necunoscutele sale jpeg

Laika - eroina din spa╚Ťiu. Din pove╚Ötile programului spa╚Ťial sovietic ╚Öi necunoscutele sale

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Stan Claudia

Se vorbe╚Öte destul de mult de programul spa╚Ťial american ╚Öi de NASA, totu╚Öi pu╚Ťini mai ╚Ötiu c─â primii pa╚Öi i-au f─âcut sovieticii ╚Öi concuren╚Ťa dintre cele dou─â mari super puteri au finan╚Ťat vreme de mul╚Ťi ani aceast─â concuren╚Ť─â pentru cucerirea spa╚Ťiului cosmic. Totul a ├«nceput cu sateli╚Ťii...

Sputnik 1

├Än data de 4 octombrie 1957, a fost lansat de c─âtre Uniunea Sovietic─â primul satelit ├«n spa╚Ťiu, denumit Sputnik 1, ce avea misiunea de a testa racheta purt─âtoare a acestuia. Lansarea lui Sputnik 1 a avut loc ├«n cadrul Anului Geofizic Interna╚Ťional din anul 1957-1958, ├«ns─â bateriile satelitului s-au terminat dup─â dou─âzeci ╚Öi unu de zile de la lansare, aceasta sf├ór╚Öindu-╚Öi activitatea ├«n data de 26 octombrie 1957.

Sputnik 2

Sputnik 2  fost a doua nav─â spa╚Ťial─â lansat─â pe orbita P─âm├óntului ╚Öi a fost prima nav─â spa╚Ťial─â biologic─â. Acesta a fost lansat─â de un model similar cu cel al Sputnik 1, ├«ns─â o dat─â ajuns─â ├«n spa╚Ťiu, unul dintre blocurile motoare nu s-a deta╚Öat, inhib├ónd func╚Ťionarea sistemului de control termic, astfel ├«nc├ót temperaturile interioare au ajuns p├ón─â la 40 de grade Celsius.

laika 3 november 1957 jpg jpeg

Laika

Prima fiin╚Ť─â care a c─âl─âtorit pe orbita P─âm├óntului a fost o c─â╚Ťelu╚Ö─â, ini╚Ťial denumit─â Kudryavka, numele ├«nsemn├ónd ÔÇ×Mica Crea╚Ť─âÔÇŁ, dar mai t├órziu redenumit─â Laika (L─âtr─âtoare). C─â╚Ťelu╚Öa a fost g─âsit─â pe str─âzile din Moscova ╚Öi aleas─â pentru acest program. Cercet─âtorii au considerat c─â un c├óine de strad─â este mai rezistent frigului╚Öi lipsei de hran─â. ├Än momentul urc─ârii acesteia la bordul Sputnik 2, ea c├óntarea 6 kilograme, iar cabina era c─âptu╚Öit─â ╚Öi ├«i oferea loc s─â se ├«ntind─â. De asemenea, aceasta a dispus de un sistem de regenerare a oxigenului, ap─â ╚Öi m├óncare ├«n form─â gelatinizat─â, c├ót ╚Öi electrozi pentru a monitoriza semnele vitale.

 Laika a fost antrenat─â ├«nainte de planificarea lans─ârii, fiind plasat─â ├«ntr-o centrifug─â care simula accelera╚Ťia rachetei, c├ót ╚Öi zgomotul produs de aceasta. ├Än timpul acestor antrenamente, pulsul se dubla, iar presiunea s├óngelui cre╚Ötea semnificativ.

 ├Än momentul acceler─ârii navei spa╚Ťiale, ritmul cardiac al respira╚Ťiei a ajuns la 240 b─ât─âi/minut,   iar respira╚Ťia acesteia a crescut de trei-patru ori, raportat la ritmul obi╚Önuit pe care ├«l prezenta.

 Misiunea Laikei ├«n spa╚Ťiu era planificat─â pentru zece zile, ├«ns─â aceasta a supravie╚Ťuit doar dou─â zile. Telemetria prezent─â la bord le-a procurat oamenilor de╚Ötiin╚Ť─â primele detalii ╚Öi date privind comportamentul unui organism viu care orbiteaz─â ├«n spa╚Ťiu. Aceasta a fost agitat─â tot timpul, ├«n afara momentului ├«n care se hr─ânea.

├Än anul 2002 s-a dovedit c─â era imposibil─â crearea unui sistem de control al temperaturii, din cauza duratei scurte de timp dintre Sputnik 1 ╚Öi 2, iar ├«n anul 2008 s-a ridicat o statuie din bronz ├«n apropierea centrului de cercet─âri din Moscova care a preg─âtit zborul Laikei ├«n spa╚Ťiu.