Lag─ârul mor╚Ťii de la Periprava  M─ârturii inedite din ancheta tor╚Ťionarului Ficior jpeg

Lag─ârul mor╚Ťii de la Periprava. M─ârturii inedite din ancheta tor╚Ťionarului Ficior

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Dan Mihai Țălnaru

Aceasta este o poveste lung─â, nedreapt─â, ├«nceput─â ├«n urm─â cu mai bine de 70 de ani, ╚Öi care, asemeni unui organism viu, lacom, s-a hr─ânit ani la r├ónd cu vie╚Ťile altora, aproape puse la discre╚Ťie de creatorul, ├«ndrum─âtorul ╚Öi st─âp├ónul s─âu absolut: omul.

Omul, un naufragiu al fiin╚Ťei 

Odat─â cu numirea la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ╚Öi Memoria Exilului Rom├ónesc (IICCMER) a istoricului Andrei Muraru, institu╚Ťia a redob├óndit, ├«n urma unor demersuri ale noii echipe manageriale din vara lui 2012, dreptul de a-╚Öi relua, prin lege, cea mai important─â func╚Ťie a sa, aceea de investigare a crimelor ╚Öi abuzurilor s─âv├ór╚Öite ├«n timpul dictaturii comuniste ╚Öi de sesizare a organelor de cercetare penal─â , func╚Ťie care, ├«ncep├ónd cu anul 2010, fusese eliminat─â dintre atribu╚Ťiile IICCMER .

├Än aprilie 2013, IICCMER a anun╚Ťat c─â a identificat 35 de fo╚Öti lucr─âtori ai Direc╚Ťiei Generale a Penitenciarelor suspecta╚Ťi c─â au comis, p├ón─â ├«n anul 1964, abuzuri ╚Öi crime politice ├«n unit─â╚Ťile de deten╚Ťie ├«n care au activat. Agen╚Ťia guvernamental─â anun╚Ťa de asemenea c─â, pe m─âsura finaliz─ârii investiga╚Ťiilor, va demara o campanie de aducere a acestora ├«n fa╚Ťa justi╚Ťiei. Campania a debutat, la finalul lui iulie 2013, cu denun╚Ťul penal ├«mpotriva lt.col. (r) Alexandru Vi┼činescu, fost comandant al penitenciarului R├ómnicu S─ârat. Vi╚Öinescu a fost condamnat definitiv, pe 10 februarie 2016, de c─âtre Curtea Suprem─â, la 20 de ani ├«nchisoare, pentru tortur─â (tratamente neomenoase ÔÇô infrac╚Ťiuni contra umanit─â╚Ťii ÔÇô, ├«n form─â continuat─â).

Acesta devenea astfel primul caz de dup─â 1989 ├«n care un fost ofi╚Ťer al sistemului penitenciar comunist era condamnat definitiv pentru represiunea ├«mpotriva de╚Ťinu╚Ťilor politici. Era de asemenea pentru prima dat─â c├ónd justi╚Ťia rom├ón─â decidea, odat─â pentru totdeauna, prin cea mai important─â instan╚Ť─â a sa, Curtea Suprem─â, c─â abuzurile ╚Öi crimele comise pe criterii politice ├«n vremea regimului comunist sunt imprescriptibile. A╚Öadar, din acel moment, orice fapt─â din acest registru este considerat─â o crim─â la adresa dreptului interna╚Ťional ╚Öi poate fi judecat─â. Apoi, era primul caz al unui ÔÇ×tor╚ŤionarÔÇŁ ajuns ├«n fa╚Ťa judec─âtorilor ca urmare a ac╚Ťiunii IICCMER de la ├«nfiin╚Ťarea institu╚Ťiei (2005).

2 Col Ficior Ion png png

Al doilea caz al campaniei ÔÇ×Dosarul tor╚ŤionarilorÔÇŁ a urmat ├«n septembrie 2013. IICCMER a sesizat atunci Parchetul de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie cu faptele unui alt fost ╚Öef de pu╚Öc─ârie comunist─â, Ioan Ficior, fost comandant al coloniei de munc─â Periprava. ├Än octombrie 2013, procurorii au decis ├«nceperea urm─âririi penale fa┼ú─â de acesta.

├Ämi amintesc foarte bine de o fotografie alb-negru care, al─âturi de sute de pagini, de documente ╚Öi m─ârturii, s-a aflat luni de zile pe biroul meu de la IICCMER. Chipul sur├óz─âtor din fotografie era cel al lt.colonelului Ioan Ficior. Cu pieptul plin de decora╚Ťii, printre care ╚Öi medalia ÔÇ×Pentru servicii deosebite aduse ├«n ap─ârarea or├ónduirii sociale ╚Öi de statÔÇŁ, acordat─â ├«n 1959, maiorul Ficior era atunci o component─â a co╚Ömarului istoric ╚Ťinut ├«n via╚Ť─â de mecanismul motor represiv al perioadei post-revolu╚Ťionare de transformare a societ─â╚Ťii, ├«n care suprimarea oponen┼úilor, a drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor, precum ╚Öi contaminarea cu una dintre cele mai nocive ideologii se ├«nv─â╚Ťau la ╚Öcoal─â, ├«n numele cuceririi de c─âtre proletariat a noii puteri politice.

Legea 

Justi╚Ťia, prin institu╚Ťiile sale, a devenit ├«n perioada dictaturii comuniste din Rom├ónia un loial ÔÇ×tovar─â╚Ö de drumÔÇŁ. Peste noapte, instan╚Ťele de judecat─â, prin noua lege de organizare a justi┼úiei din 1947, c─âp─âtau misiunea s─â ÔÇ×apere interesele clasei muncitoare, s─â protejeze noua democra┼úie ┼či s─â pedepseasc─â inamicii poporuluiÔÇŁ . ├Än scurt timp a urmat excluderea avoca╚Ťilor din barouri ╚Öi a ap─ârut o nou─â categorie de magistra╚Ťi neprofesioni╚Öti, asesorii populari. Statul nu mai veghea ╚Öi nici nu mai garanta independen╚Ťa justi╚Ťiei, aceasta fiind practic anulat─â. Legisla╚Ťia penal─â prime╚Öte ╚Öi ea un rol activ ├«n aparatul represiv nou creat. Ideologia comunist─â nu a folosit legile ca expresie a ├«n╚Ťelepciunii ╚Öi experien╚Ťei, ├«n slujba ╚Öi beneficiul societ─â╚Ťii, ci le-a subordonat, le-a folosit ╚Öi pus ├«n oper─â ├«n sistemul de represiune ╚Öi control social sub toate formele sale, legitim├ónd astfel puterea politic─â.

Formula represiunii extinse, pe care a utilizat-o puterea comunist─â ├«n primele dou─â decenii, pentru distrugerea oric─ârei forme de opozi╚Ťie ╚Öi rezisten╚Ť─â, a fost pus─â ├«n scen─â cu ajutorul nemijlocit al justi╚Ťiei. ├Än definitiv, ├«n anii cei mai duri ai represiunii, majoritatea condamn─ârilor pronun╚Ťate de instan╚Ťele comuniste s-a bazat pe un articol din Codul Penal, celebrul deja articol 209, ├«n traducere ÔÇ×uneltire contra ordinii socialeÔÇŁ, un instrument extrem de generos ├«n m├óna Securit─â╚Ťii ├«n ceea ce prive╚Öte ├«ncadrarea faptelor s─âv├ór╚Öite de oponen╚Ťii politici, de noua categorie ap─ârut─â ├«n spa╚Ťiul social.

Contrarevolu╚Ťionarii 

Decretul Prezidiului Marii Aduna╠ćri Nat╠žionale nr. 6/1950 i╠énfiint╠ža unita╠ćt╠žile de munca╠ć ÔÇ×pentru reeducarea elementelor dus╠žma╠ćnoase Republicii Populare Roma╠éne s╠ži i╠én vederea prega╠ćtirii s╠ži i╠éncadra╠ćrii lor pentru viat╠ža sociala╠ć i╠én condit╠žiile democrat╠žiei populare s╠ži construirii socialismuluiÔÇŁ . Hota╠ćra╠érea Consiliului de Minis╠žtri (HCM) nr. 1554/1952 a transformat unit─â┼úile de munc─â, ├«nfiin┼úate ├«n anul 1950, ├«n colonii de munc─â, ├«n care erau interna┼úi cei care ÔÇ×direct sau indirect, primejduiesc sau ├«ncearc─â s─â primejduiasc─â regimul de democra┼úie popular─â, ├«ngreuneaz─â sau ├«ncearc─â s─â ├«ngreuneze construirea socialismului ├«n RPR, precum ┼či acei care, ├«n acela┼či mod, def─âimeaz─â puterea de stat sau organele sale, dac─â aceste fapte nu constituiesc sau nu pot constitui prin analogie infrac┼úiuniÔÇŁ . ├Än anul 1958, prin Decretul Prezidiului MAN nr. 89/1958 se decide c─â ÔÇ×pot fi stabilite ├«n locuri de munc─â anume destinate persoanele care prin faptele lor primejduiesc sau ├«ncearc─â s─â primejduiasc─â ordinea de stat, dac─â acestea nu constituie infrac┼úiuniÔÇŁ , ├«nfiin╚Ť├ónd practic noi centre de deten╚Ťie ╚Öi munc─â for╚Ťat─â.

Forma┼úiunea 0830 

Toate formele de recluziune au generat, f─âr─â ├«ndoial─â, suferin╚Ť─â. Dar lag─ârul de la Periprava, aflat ├«n cel mai estic ╚Öi inaccesibil loc din Delta Dun─ârii, al─âturi de colonia Salcia, a fost socotit ├«n memorialistica ┼či literatura ├«nchisorilor ┼či lag─ârelor comuniste din Rom├ónia drept unul dintre cele mai dure locuri de ├«ntemni╚Ťare. Prin prisma regimului de deten╚Ťie ╚Öi de munc─â extrem de dur, a mortalit─â╚Ťii ridicate, a terorii, cele dou─â unit─â╚Ťi carcerale au r─âmas cunoscute printre fo╚Ötii de╚Ťinu╚Ťi ca fiind adev─ârate ÔÇ×lag─âre ale mor╚ŤiiÔÇŁ.

Colonia de munc─â Periprava, cunoscut─â ├«n limbajul birocra╚Ťiei penitenciare drept Forma┼úiunea 0830, era compus─â din trei p─âr╚Ťi. Dou─â dintre acestea se aflau pe uscat, iar cea de-a treia pe ap─â. Prima dintre ele, cea mai mare, locul ├«n care se afla conducerea lag─ârului, era ├«ntins─â pe o suprafa╚Ť─â de aproximativ dou─â hectare, ├«nconjurat─â cu un gard din s├órm─â ghimpat─â, ├«nalt de 2,5 metri, sus╚Ťinut din loc ├«n loc de foi┼čoare de observa╚Ťie. Aici se aflau cl─âdirile administrative, corpul de gard─â, infirmeria, un club destinat de╚Ťinu╚Ťilor pentru activit─â╚Ťi de reeducare mai pu╚Ťin violente fizic, uzina electric─â, fabrica de p├óine, fabrica de c─âr─âmid─â, o ferm─â de animale. ├Än interiorul lag─ârului se mai afla o zon─â ├«nconjurat─â la r├«ndul ei cu s├«rm─â ghimpat─â, zona bar─âcilor dormitor ale de┼úinu┼úilor, construite din chirpici, acoperite cu stuf, a╚Öezate direct pe p─âm├«nt, f─âr─â niciun soi de pardoseal─â .

Cea de-a doua component─â a lag─ârului, cunoscut─â drept ÔÇ×sec╚Ťia GrindÔÇŁ, destinat─â exclusiv politicilor, se afla la 3 km de cea principal─â, c─âtre comuna C.A. Rosetti ╚Öi satul Sfi╚Ötoca, format─â din doar patru bar─âci, efectivul maxim al celor ├«ncarcera╚Ťi aici ajung├ónd la 500 de de╚Ťinu╚Ťi . Perimetrul acestei sec╚Ťii era ╚Öi el ├«nconjurat cu un gard din s├órm─â ghimpat─â, din loc ├«n loc afl├óndu-se posturi de observa╚Ťie.

Din ra╚Ťiuni de mobilitate, dar mai ales din lipsa spa╚Ťiului, ca urmare a valului de intern─âri ├«n coloniile de munc─â prilejuit de arest─ârile ce au urmat Decretului-lege nr. 89/1958, coloniei i s-a mai ad─âugat o sec╚Ťie plutitoare, format─â din 2-4 bacuri, ancorate la malul drept al Dun─ârii. Bacurile erau destinate exclusiv de╚Ťinu╚Ťilor care lucrau la stuf, pe toat─â perioada anului. Florin Alexandru St─ânescu descrie ├«n volumul de memorialistic─â al lui Alexandru Mihalcea istoria ╚Öi condi╚Ťiile acestor adev─ârate ├«nchisori plutitoare: dormitoare din fier, f─âr─â lumin─â, f─âr─â suficient aer, o tinet─â ┼či un h├órd─âu cu ap─â pentru b─âut ┼či sp─âlat, ├«n care se aflau ├«nghesui╚Ťi p├ón─â la 2-300 de de╚Ťinu╚Ťi .

├Än imediata apropiere a lag─ârului se g─âseau locuin╚Ťele ofi┼úerilor ┼či ale subofi┼úerilor, o gr─âdini╚Ť─â ╚Öi o ╚Öcoal─â gimnazial─â pentru copiii cadrelor militare, un magazin, un cinematograf, terenuri de sport, o zon─â ├«ngr─âdit─â numit─â de localnici ÔÇ×ora┼čul de la PeripravaÔÇť. Multe din acele construc╚Ťii, aflate ast─âzi ├«n ruine, stau m─ârturie a ├«nfloririi sale de odinioar─â. L├óng─â colonie era amenajat─â o pist─â de aterizare pentru ÔÇ×vizitele de lucruÔÇŁ ╚Öi, conform declara╚Ťiilor date de Ioan Ficior, pentru transportul ÔÇ×de urgen╚Ť─â al de╚Ťinu╚Ťilor c─âtre diferite unit─â╚Ťi medicale, aflate ├«n Tulcea ╚Öi Bucure╚ÖtiÔÇŁ , fapt neconfirmat p├ón─â acum de niciun fost de╚Ťinut politic.

Dup─â eliberarea de╚Ťinu╚Ťilor politici din 1962-1964, forma╚Ťiunea 0830 a fost repopulat─â cu de┼úinu┼úi de drept comun, p├ón─â ├«n anul 1974, c├ónd a fost desfiin┼úat─â.

Ioan Ficior, comandantul . ÔÇ×Eu nu sunt nici Maromete, nici Vi┼činescu... Eu sunt Ficior.ÔÇŁ  

Ioan Ficior (n. 1928) ajunge la colonia de munc─â de la Periprava la 1 septembrie 1958, ca loc┼úiitor al comandantului pentru paz─â ┼či regim. De╚Öi era foarte t├ón─âr, traiectoria carierei lui fusese ├«ns─â ├«nfloritoare ├«n sistemul penitenciar. ├Äntre anii 1953 ╚Öi 1955, a╚Öadar pe c├ónd avea doar 25 de ani, fusese comandant al coloniei de munc─â Poarta Alb─â, ├«ntre anii 1955-1956 fusese la comanda penitenciarului Suceava ╚Öi, ├«ntre anii 1956-1958, ╚Öef de sec┼úie, iar apoi comandant al coloniei de munc─â Borze┼čti. La 1 octombrie 1960, Ioan Ficior este numit la comanda coloniei Periprava, pozi╚Ťie pe care o ocup─â p├ón─â la 1 septembrie 1963. 

Regulamentul de Func┼úionare a Direc┼úiei Generale a Penitenciarelor, Coloniilor ┼či Unit─â┼úilor de Munc─â din acea perioad─â reglementeaz─â atribu╚Ťiile directorului de colonie. Conform acestuia, comandantul r─âspundea de ├«ntreaga activitate a Coloniei, asigura cele mai bune condi┼úii de munc─â pe ┼čantiere ├«n colaborare cu institu┼úiile cu care Direc┼úia General─â a Penitenciarelor colabora, se ├«ngrijea de dotarea ┼či aprovizionarea coloniilor cu hran─â, echipament, cazarmament, ┼či asigura m─âsurile sanitare necesare pentru a pre├«nt├ómpina epidemiile, ╚Öi asigura ├«n cele mai bune condi┼úii paza coloniei pentru a pre├«nt├ómpina evad─ârile. Dintre toate aceste atribu╚Ťii, comandantul Ion Ficior s-a ÔÇ×preocupatÔÇŁ cu mare abnega╚Ťie de una singur─â: paza coloniei ╚Öi, ├«n plus fa╚Ť─â de aceasta, de ├«ntre╚Ťinerea unui regim de deten┼úie extrem de dur, de exterminare, dincolo de orice reglement─âri ale vreunui regulament de func╚Ťionare existent .

Ioan Ficior a r─âmas ├«n memoria fo╚Ötilor de╚Ťinu╚Ťi politici ca fiind unul dintre cei mai duri comandan╚Ťi de lag─âre ╚Öi ├«nchisori. ├Äntreaga anchet─â ╚Öi procesul fostului comandant din perioada 2013-2017 au dezv─âluit atrocit─â╚Ťile comise ├«n colonia de la Periprava. Fostul ÔÇ×contrarevolu╚ŤionarÔÇŁ Ioan Tranculov declara: ÔÇ×Ar─ât c─â cel mai temut om din colonie era Ficior Ioan, cel care dispunea toate m─âsurile din colonie (...) ar─ât c─â la locul de munc─â venea ╚Öi comandantul Ficior Ioan, c─âlare, care verifica t─âierea stufului ╚Öi modul de desf─â╚Öurare a muncii. Cu ochii mei am v─âzut c├ónd unul dintre de╚Ťinu╚Ťii politici i-a r─âspuns comandantului c─â este rabin, acesta din urm─â l-a ├«njurat ╚Öi l-a lovit.ÔÇŁ

Alt de╚Ťinut de la Periprava, Dunca Gavril─â, condamnat la 5 ani de munc─â silnic─â, relateaz─â: ÔÇ×Men╚Ťionez c─â am fost ╚Ťinut de mai multe ori la carcer─â, legat de m├óini ╚Öi de picioare cu lan╚Ťuri, f─âr─â hran─â 24 de ore. Aceste sanc╚Ťiuni cu carcera mi-au fost aplicate de c─âtre comandant. Comandantul, numitul Ficior Ioan, aproba toate aceste m─âsuri.ÔÇŁ

Fostul ÔÇ×contrarevolu╚ŤionarÔÇŁ Octav Bjoza, aflat ast─âzi ├«n fruntea asocia╚Ťiei de╚Ťinu╚Ťilor politici, ├«╚Öi aminte╚Öte cum, ├«mpreun─â cu al╚Ťi doi de╚Ťinu╚Ťi, afla╚Ťi la plantat de arpagic, au luat c├óteva fire pentru cei b─âtr├óni r─âma╚Öi ├«n lag─âr, dar au fost v─âzu╚Ťi ╚Öi pedepsi╚Ťi, fiind pu╚Öi s─â m─ân├ónce tot arpagicul pe care-l aveau asupra lor. ÔÇ×Doi dintre noi am reu┼čit, dar chinurile au durat chiar ┼či o lun─â dup─â aceea. Al treilea nu a reu┼čit ┼či ├«n acest timp c├ónd gardianul se preg─âtea s─â ├«l ia la b─âtaie, apare comandantul Ficior care a ├«ntrebat ce-i cu ─â┼čtia aici. Ficior a trecut ├«n spatele celui care nu reu┼čise s─â m├ón├ónce tot arpagicul ┼či i-a tras un pumn ├«n t├ómpl─â, omul s-a pr─âbu┼čit pe o parte, ┼či Ficior l-a lovit numai ├«n cap ┼či numai cu cizma, astfel ├«nc├ót luni de zile s-au cunoscut urmele loviturilor primite.ÔÇŁ

La r├óndul s─âu, martorul Ioan Cen╚Ťiu, condamnat la 4 ani munc─â silnic─â, a declarat autorit─â╚Ťilor: ÔÇ×├Ämi amintesc c─â ├«ntr-una din zile a trecut pe l├óng─â grupul meu de de┼úinu┼úi Ficior Ioan, ├«mpreun─â cu alte persoane ┼či ├«ntruc├ót nu m-am ridicat imediat s─â-l salut acesta a dispus sanc┼úionarea mea cu 7 zile de izolare cu lan┼úuri la picioare, specificat ├«n raportul de izolare cu m├óncare la 3 zile. Dou─â zile primeam doar ap─â ┼či ├«n cea de a treia zi primeam m├óncare.ÔÇŁ

6 Ruinele fostei colonii4 jpg jpeg

M─ârturii cutremur─âtoare au ap─ârut ╚Öi ├«n pres─â, dup─â dezv─âluirea identit─â╚Ťii fostului comandant de lag─âr. Marieta Hrabanova a petrecut mai mul╚Ťi ani, al─âturi de so╚Ťul ei, ├«n colonia de la Periprava, unde acesta era angajat pe post de barcagiu. Femeia ├«╚Öi aminte╚Öte: ÔÇ×Nu de pu╚Ťine ori, so╚Ťia comandantului Ficior venea ├«n fug─â la noi ├«n camer─â, spun├ónd c─â nu poate s─â stea din cauza ╚Ťipetelor pe care le aude. Chiar comandantul Ficior a b─âtut crunt mul╚Ťi dintre de╚Ťinu╚Ťii din acest lag─âr.ÔÇŁ

Un raport redactat de corpul de control al Direc╚Ťiei Penitenciarelor, dup─â o inspec╚Ťie ├«n colonia de la Periprava, consemneaz─â gravele deficien╚Ťe de aici. Este vorba a╚Öadar despre un document al vremii, ├«ntocmit chiar de c─âtre autorit─â╚Ťile comuniste: ÔÇ×tendin┼úa abuziv─â de pedepsire a de┼úinu┼úilor cu maximul de pedeaps─â f─âr─â a se ┼úine cont de gravitatea faptelorÔÇŁ. ├Än plus, raportul scoate la iveal─â, a ar─âtat institutul, dovezi importante, confirmate la r├óndul lor de ancheta procurorilor: ÔÇ×o serie de abuzuri comise la Periprava ├«n timpul conducerii lui Ioan Ficior, descrise ca ┬źanarhice┬╗, f─âr─â a ┼úine socoteal─â de prevederile regulamentare. Astfel de pedepse erau: b─ât─âile, legarea de copac cu c─âtu┼če timp de mai multe ore la temperaturi de -20 de grade. Aceste documente sunt completate cu m─ârturiile fo┼čtilor de┼úinu┼úi, care amintesc de abuzurile la care au fost supu┼či de c─âtre comandantul forma┼úiunii ┼či personalul din subordine.ÔÇŁ

Gardienii. ÔÇ×Trage╚Ťi tare, pleava societ─â╚Ťii, c─â v─â trimit ├«n plic acas─â!ÔÇŁ  

De partea cealalt─â a baricadei se aflau oamenii sistemului. Conform HCM nr.729/1951, personalul Direc╚Ťiei Penitenciarelor era ales ÔÇ×din ra╠éndul elementelor devotate clasei muncitoare s╠ži regimului de democrat╠žie populara╠ćÔÇŁ. La Periprava, func╚Ťionarea coloniei era asigurat─â de aproximativ 400 de militari, ofi╚Ťeri, subofi╚Ťeri ╚Öi militari ├«n termen din trupele de securitate ale MAI. Paza de┼úinu┼úilor ├«n interiorul lag─ârului ╚Öi ├«n afara acestuia, la locurile de munc─â, pe timpul deplas─ârilor, era efectuat─â de militari ├«n termen, coordona╚Ťi de cele mai multe ori de subofi╚Ťeri. O parte din subofi╚Ťerii care asigurau paza ╚Öi anumite servicii era format─â din localnici ai satului Periprava ╚Öi C.A. Rosetti. Odat─â cu ├«nfiin╚Ťarea coloniei, aproape to╚Ťi b─ârba╚Ťii afla╚Ťi ├«n putere aleseser─â s─â ├«mbrace uniforma albastr─â, beneficiind de avantajele pe care aceasta le-o aducea, de la un loc de munc─â bine retribuit ╚Öi p├ón─â la faimosul ÔÇ×Ordin 50ÔÇŁ . 

Regimul de deten╚Ťie 

Lipsa hranei a contribuit cel mai direct la degradarea ╚Öi exterminarea fizic─â a de╚Ťinu╚Ťilor politici din Gulagul rom├ónesc. ├Än ciuda regulamentelor din acea perioad─â, invocate ast─âzi de avoca╚Ťii ap─âr─ârii ├«n cele dou─â procese Vi╚Öinescu ╚Öi Ficior, regulamente care prevedeau ca norma de hran─â s─â fie pe m─âsura efortului fizic pe care de╚Ťinu╚Ťii ├«l depuneau, alimenta╚Ťia era total insuficient─â ╚Öi de proast─â calitate. S─â vedem ├«ns─â versiunea ÔÇ×autorit─â╚ŤilorÔÇŁ vremii. Fostul comandant al coloniei, Ioan Ficior, sus╚Ťinea ├«n declara╚Ťia dat─â ├«n anchet─â c─â ÔÇ×Hrana era compus─â din p├óine, se f─âcea ╚Öi turtoi din f─âin─â de porumb, Periprava a intrat cu efectiv de bovine, oi, porci. Hran─â proteic─â era oferit─â de╚Ťinu╚Ťilor nu numai cadrelor. Potrivit normelor de hran─â, 2000 de calorii trebuiau oferite de╚Ťinu╚Ťilor. Se respecta aceast─â norm─â (...).ÔÇŁ

La r├óndul s─âu, Ion Mihalache Ion, fost gardian la sec╚Ťia Grind, descria regimul de hran─â ca fiind unul suficient: ÔÇ×Referitor la hrana de╚Ťinu╚Ťilor, ace╚Ötia au primit ├«ntotdeauna hran─â suficient─â conform normelor ├«n vigoare, (...) primeau zilnic c├óte dou─â feluri de m├óncare, varz─â, fasole, primeau carne... Nu este adev─ârat c─â ar fi fost ├«nfometa╚Ťi de╚Ťinu╚Ťii politici ╚Öi supu╚Öi relelor tratamente ├«n ceea ce prive╚Öte sec╚Ťia Grindu.ÔÇŁ

Supravie╚Ťuitorii lag─ârului de la Periprava au ├«ns─â cu totul alte amintiri despre regimul alimentar din colonie. Iat─â ce ├«╚Öi aminte╚Öte Simion Tomoioag─â, fost de╚Ťinut politic, despre regimul de deten╚Ťie: ÔÇ×├Än general m├óncarea a fost dezastruoas─â, ar─ât c─â diminea╚Ťa m├óncam o can─â de ceai cu 100 de grame de p├óine, pr├ónzul ├«l luam la locul de munc─â ╚Öi primeam o ciorb─â de legume, cu prec─âdere varz─â amestecat─â cu coceni, arpaca╚Ö, g─âsind ╚Öi urme de balig─â, carne primind doar de s─ârb─âtori.ÔÇŁ Dar poate cea mai concludent─â m─ârturie r─âm├óne cea a lui Gheorghe Tomici, fost la r├óndul s─âu ÔÇ×locatarÔÇŁ al Peripravei: ÔÇ×Lucram de diminea╚Ťa de la 5 p├ón─â seara la 6. Toat─â lumea suferea de foame, iar seara c├ónd f─âceam de planton se auzeau de╚Ťinu╚Ťii cum mestecau ├«n gol, ├«n vis, de foame.ÔÇŁ

Pe l├óng─â depozi╚Ťiile incriminatoare, arhivele ├«l contrazic ╚Öi ele pe Ficior ╚Öi pe oamenii s─âi. Astfel, o not─â transmis─â de Ministerul de Interne, Direc╚Ťia Penitenciarelor, Direc╚Ťia Economic─â, Serviciul Agricol, c─âtre Forma╚Ťiunea 0810 Periprava, document aflat la dosarul procesului, atrage aten╚Ťia comandantului c─â de╚Ťinu╚Ťii istovi╚Ťi de foame culeg tot ce le st─â ├«n cale de pe c├ómpurile Peripravei. Academia RPR reclama c─â ÔÇ×lucr─âtorii din echipele de recoltat stuf ╚Öi de la alte lucr─âri ce se efectueaz─â ├«n delt─â, culeg ou─âle, puii ╚Öi distrug cuiburile de p─âs─âri ╚Öi mamifere de pe terenul de lucru. (...) De╚Ťinu╚Ťilor li se va atrage aten╚Ťia, c─â orice abatere ce se mai constat─â ╚Öi ne va mai fi semnalat─â de c─âtre organele de paz─â ╚Öi ocrotirea speciilor de animale din Delta Dun─ârii, va fi sanc╚Ťionat─âÔÇŁ. Documentul confirm─â practic, f─âr─â putin╚Ť─â de t─âgad─â, c─â toate m─ârturiile fo╚Ötilor de╚Ťinu╚Ťi ├«n ceea ce prive╚Öte lipsa hranei, sunt c├ót se poate de adev─ârate.

Chiar ╚Öi ├«n sala de tribunal, confruntat cu numeroase m─ârturii acuzatoare, Ficior a respins toate acuza╚Ťiile. R─âm├óne de notorietate declara╚Ťia fostului comandant f─âcut─â ├«n fa╚Ťa judec─âtorilor, c├ónd afirma c─â s-a purtat cu detinu╚Ťii ÔÇ×ca un om cu frica lui DumnezeuÔÇŁ, ace╚Ötia primind la micul dejun br├ónz─â, iar la pr├ónz dou─â feluri de m├óncare.

Pe l├óng─â muncile istovitoare, fie c─â ne referim la recoltarea stufului, la munca ├«n agricultur─â, la ridicarea de diguri sau construirea de drumuri, violen╚Ťa fizic─â a contribuit la starea de degradare a de╚Ťinu╚Ťilor politici, uneori fiind una dintre cauzele deceselor ├«nregistrate aici. Violen╚Ťa fizic─â a fost introdus─â ├«n spa╚Ťiul de recluziune ├«nc─â din primii ani ai noului regim democratic , fie c─â ne referim la centrele de anchet─â ale Securit─â╚Ťii, la penitenciarele cu regim de maxim─â severitate sau la lag─ârele ╚Öi coloniile de munc─â, ├«n toate acestea, dincolo de lipsa hranei, frigul extrem, lipsa asisten╚Ťei medicale, a pedepselor repetate, programul zilnic includea elemente de tortur─â fizic─â.

11 Groap─â comun─â Periprava2 jpg jpeg

La Periprava, pedepsele cu b─âtaia erau la ordinea zilei, fie c─â erau aplicate de gardieni, din proprie ini╚Ťiativ─â, sau la ordinul comandantului, fie direct, de c─âtre comandantul Ficior. ├Än paginile de memorialistic─â, ├«n declara╚Ťiile date de fo╚Ötii de╚Ťinu╚Ťi ├«n timpul procesului, ├«n interviurile la care am avut ocazia s─â asist ├«n timpul investiga╚Ťiei IICCMER, b─âtaia a fost evocat─â aproape ├«ntotdeauna.

╚śtefan Chetman, condamnat la 10 ani de ├«nchisoare pentru trecerea frauduloas─â a frontierei, ├«╚Öi aminte╚Öte de un episod petrecut ├«n lag─ârul de la Periprava: ÔÇ×Cea mai crunt─â b─âtaie a avut loc ├«n luna august a anului 1959 c├ónd de fa╚Ť─â a fost ╚Öi comandantul coloniei care ne-a spus c─â ar ╚Öti c─â m├ónc─âm porumbul crud din viitoarea recolt─â, de╚Ťinu╚Ťii i-au r─âspuns c─â m├óncau de foame. (...) fiecare a declarat c├ót a m├óncat iar to╚Ťi care au recunoscut au primit b─âtaie la t─âlpi, cu ranga, pentru fiecare porumb o lovitur─â. Cea mai crunt─â b─âtaie a primit-o un de╚Ťinut care a recunoscut c─â a m├óncat 14 porumbi, ├«ns─â dup─â 11 lovituri a le╚Öinat. Comandantul era de fa╚Ť─â ├«n timp ce gardienii aplicau b─âtaia, cuantumul sanc╚Ťiunilor fiind stabilit de el.ÔÇŁ O alt─â m─ârturie cutremur─âtoare ├«i apar╚Ťine lui Gheorghe Tomici: ÔÇ×...un judec─âtor din Timi╚Öoara a fost pus de c─âtre militarii care asigurau paza s─â smulg─â iarba cu gura, proteza r─âm├ón├óndu-i acolo. Un de╚Ťinut nu a vrut s─â smulg─â cu gura, iar ├«n barac─â ne-a ar─âtat cum a fost b─âtut cu s├órm─â de o╚Ťel de c─âtre cadrele militare. Personal am fost pus ╚Öi eu s─â smulg iarba cu din╚Ťii. B─âtaia era la ordinea zilei.ÔÇŁ

La r├óndul s─âu, Costic─â Budu, condamnat la zece ani pentru c─â s-a opus colectiviz─ârii, a m─ârturisit despre aceast─â component─â a regimului carceral: ÔÇ×Munceam ├«n fiecare zi de la r─âs─âritul soarelui p├ón─â la apus. (...) Hrana era insuficient─â, nu am fost s─âtul niciodat─â, obi╚Önuiam s─â m─ân├ónc boabe de porumb ╚Öi coji de cartofi de la gunoi. Mi-au fost aplicate sanc╚Ťiuni ├«n general pentru c─â ├«ncercam s─â aducem ├«n dormitoare porumb, sanc╚Ťiunile constau ├«n aplicarea de lovituri de c─âtre gardieni care ne b─âteau cu b├óte. Din c├óte cunosc sanc╚Ťiunile erau dispuse de comandant ╚Öi puse ├«n aplicare de c─âtre gardieni.ÔÇŁ ├Än fine, Nea Colea Vanea, localnic, ├«n v├órst─â de 70 de ani, ├«╚Öi aminte╚Öte: ÔÇ×la bac, aici, la Gironde, ├«i b─âteau ╚Öi se auzea ╚Öi ├«n sat cum ├«i b─âteau, ├«i dezb─âcau ├«n pielea goal─â, ├«i legau de s─âlcii ╚Öi ├«i m├óncau ╚Ť├ón╚ŤariiÔÇŁ.

├Än timpul procesului, ap─ârarea fostului comandant a ├«ncercat s─â pun─â cumva la ├«ndoial─â depozi╚Ťiile martorilor, a fo╚Ötilor de╚Ťinu╚Ťi politici, sus╚Ťinute ├«n fa╚Ťa instan╚Ťei, aduc├ónd ca argument principal degradarea amintirilor cauzat─â de v├órsta ├«naintat─â a acestora ╚Öi de lipsa documentelor oficiale din perioada ├«n care s-au petrecut faptele. De aceea, un argument combativ este tocmai un document, enun╚Ťat ├«n denun╚Ťul IICCMER ╚Öi preluat de procurori ├«n rechizitoriu, respectiv concluziile unei anchete ordonate de Ceau╚Öescu dup─â venirea sa la putere. Rezultatele acestei anchete desf─â╚Öurate ├«n perioada 1966-1968 au fost prezentate la Plenara Comitetului Central din 22-25 aprilie 1968. Investiga╚Ťia a scos la lumin─â o serie de crime ╚Öi abuzuri comise de regimul dejist. F─âr─âdelegile din penitenciare ╚Öi coloniile de munc─â ├«n perioada ce a precedat decretul de eliberare din 1964 sunt de asemenea documentate. Pavel ╚śtefan, fost ministru de Interne ├«ntre 1952 ╚Öi 1957, declara atunci ├«n fa╚Ťa comisiei de anchet─â: ÔÇ×era un sistem de a bate f─âr─â mil─â, ├«n mod barbar. (...) de╚Ťinu╚Ťii erau b─âtu╚Ťi ├«n asemenea hal ├«nc├ót pierdeau carnea de pe ei. (...) p─ârerea mea este urm─âtoarea: c─â oamenii pu╚Öi s─â conduc─â aceste ├«nchisori ╚Öi lag─âre nu au fost ╚Ťinu╚Ťi ├«n m├ón─â ╚Öi nu li s-a pus ├«n vedere cum trebuia s─â se comporte. (...) le-a permis s─â bat─â ca mijloc de a st─âp├óni pe de╚Ťinu╚Ťi.ÔÇŁ Concluziile acelei comisii de anchet─â, de╚Öi la vremea respectiv─â scopul real al investiga╚Ťiilor a fost altul, sunt mai mult dec├ót concludente. Ele ar─âtau c─â ├«n Rom├ónia, ├«n perioada 1948-1964, a existat un regim de exterminare a de╚Ťinu╚Ťilor politici ├«n multe dintre centrele de deten┼úie politic─â din ┼úar─â, pus la cale de puterea politic─â comunist─â.

Fi╚Öa de moarte, ├«ntre adev─âr ╚Öi uitare 

Este cu neputin╚Ť─â s─â cartografiem ├«ntreaga suferin╚Ť─â pricinuit─â de regimul Ficior aflat atunci la comanda coloniei de munc─â de la Periprava. ├Än urma ei, pe l├óng─â m─ârturiile supravie╚Ťuitorilor, a paginilor de memorialistic─â, a r─âmas ╚Öi o m├ón─â de date statistice pe care cei care au investigat aceast─â parte de co╚Ömar a istoriei le-au str├óns ╚Öi le-au f─âcut publice: ├«ntre anii 1958-1963, la Periprava s-au ├«nregistrat 103 de decese ale de╚Ťinu╚Ťilor politici, cel mai t├ón─âr dintre ace╚Ötia av├ónd v├órsta de 19 ani, iar cel mai ├«nv├órst─â, 71. ├Än anul 1960 s-au ├«nregistrat jum─âtate din num─ârul total al celor deceda╚Ťi.

├Än septembrie 2013 am coordonat investiga╚Ťiile IICCMER ├«ntreprinse pentru identificarea unui posibil loc de ├«nhumare a de╚Ťinu╚Ťilor deceda╚Ťi ├«n perioada 1958-1963 ├«n colonia de munc─â de la Periprava. Sursele nu lipseau ├«n totalitate, dar erau pu╚Ťine. Institutul mai ini╚Ťiase o cercetare ├«n zon─â ├«n 2007 ╚Öi astfel existau unele materiale organizate. De asemenea, am avut informa╚Ťii din literatura memorialistic─â, iar ulterior, odat─â cu ├«nceperea investiga╚Ťiilor, de la fo╚Ötii de╚Ťinu╚Ťi politici intervieva╚Ťi. P├ón─â la cercet─ârile la care am participat personal pe teren, ├«n satul Periprava, nu ├«nt├ólnisem ├«nc─â niciun martor ocular, care s─â ne fi oferit indicii despre existen╚Ťa unui astfel de loc de ├«nhumare. Vroiam s─â afl─âm ce se petrecuse cu de┼úinu┼úii care ├«╚Öi g─âsiser─â sf├ór╚Öitul ├«n sec╚Ťiile coloniei. Informa╚Ťii pre╚Ťioase legate de locul de ├«nhumare ╚Öi despre tehnica ├«nhum─ârii le-am aflat ├«n urma discu╚Ťiilor cu localnicii. Am aflat c─â deceda╚Ťii erau transporta╚Ťi ├«ntotdeauna noaptea ╚Öi ├«nhuma╚Ťi ├«ntr-o zon─â situat─â l├óng─â cimitirul satului. Tot ei ne-au vorbit despre ÔÇ×gropile comuneÔÇŁ ╚Öi despre lipsa oric─ârei procesiuni religioase.

Nea Colea Vanea, localnic, vecin cu zona ├«n care erau ├«nhuma╚Ťi de╚Ťinu╚Ťii, copil fiind pe timpul func╚Ťion─ârii lag─ârului, ├«╚Öi amintea: ÔÇ×├«i ├«ngropau noaptea, ├«i aduceau cu c─âru╚Ťa, cum erau ei, a╚Öa goi, ├«i puneau ├«ntr-o groap─â comun─â, prima oar─â ├«i puneau ├«n cutii de sc├óndur─â, iar dup─â aceea, nu dovedeau cu ele, f─âceau o groap─â comun─â, puneau o rogojin─â jos, una sus, ├«i ├«ngropau ╚Öi plecau (...), cu rogojina a╚Öternut, deasupra turnau 5-6 g─âle╚Ťi de var, (...) gropi s─âpate p├ónÔÇÖ la ap─â, c├ónd d─âdeau de ap─â se opreauÔÇŁ.

8 Fișă de moarte JPG jpeg

La r├óndul s─âu, Ioan Melinte, fost frontierist, aminte╚Öte de o scen─â din iarna anului 1961: ÔÇ×au decedat vreo 6 de╚Ťinu╚Ťi politic ╚Öi cadavrele au fost duse la marginea coloniei, unde erau planta╚Ťi ni╚Öte pruni ╚Öi noaptea au fost du╚Öi acolo ╚Öi ├«ngropa╚Ťi. Mai ar─ât c─â de╚Ťinu╚Ťii erau ├«ngropa╚Ťi ├«n gropi comune iar iarna c├ónd p─âm├óntul era ├«nghe╚Ťat cadavrele erau aruncate ├«n Dun─âreÔÇŁ. Marieta Hrabanov, aflat─â al─âturi de so╚Ťul ei ├«n colonie ├«ncep├ónd cu anul 1958, ├«╚Öi aminte╚Öte: ÔÇ×Era lag─âr de exterminareÔÇŽ Nu trecea zi s─â nu vezi cum mai duc cu vasul c├óte un om omor├ót ├«n b─âtaie. ├Äi dezbr─âcau p├ón─â la piele, ├«i legau cu s├órm─â de m├óini ┼či de picioare ┼či ├«i aruncau ca pe ni┼čte c├óiniÔÇŽ Nu aveai voie s─â te ui┼úi, erai pedepsit aspru dac─â erai prins, ├«ns─â fiecare din noi v─âzuse cel pu┼úin de c├óteva ori pe s─âpt─âm├ón─â acele scene. Ei numeau acest loc colonie de munc─â, lag─âr de munc─â, ├«ns─â adev─ârul este c─â era lag─âr de exterminareÔÇŁ.

Investiga╚Ťiile de teren ale IICCMER, de la Periprava, din septembrie 2013, au devoalat existen╚Ťa unei gropi ├«n care cel mai posibil au fost ├«nhuma╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi politici de la colonia de munc─â. S─â l─âs─âm exper╚Ťii arheologi s─â vorbeasc─â. Raportul privind diagnosticul arheologic efectuat ├«n cimitirul din satul Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea, ├«ntocmit ├«n urma s─âp─âturilor arheologice, confirm─â descoperirea ├«ntr-un perimetru de 35x20 m, a 8 schelete ale c─âror morminte au fost s─âpate ├«n nisip, la cel mult un metru ad├óncime, ÔÇ×defunc╚Ťii fiind depu╚Öi ├«n modalit─â╚Ťi diferite (f─âr─â sicriu, cu sicriu sau ├«ntr-o ┬źlad─â┬╗), (...) orientarea scheletelor (cu privirea spre apus, contrar practicii cre╚Ötine)ÔÇŁ, ├«nmorm├ónt─ârile petrec├óndu-se ├«n perioade diferite. ├Än niciuna dintre gropile s─âpate, l├óng─â r─âm─â╚Öi╚Ťele p─âm├ónte╚Öti nu au fost g─âsite elemente de inventar funerar ╚Öi nici r─âm─â╚Öi╚Ťe de ├«mbr─âc─âminte sau ├«nc─âl╚Ť─âminte, ÔÇ×ceea ce denot─â ├«nc─â o dat─â c─â avem de-a face cu o abatere de la ritualul tradi╚Ťional de ├«nmorm├óntare.ÔÇŁ

Ficior, condamnat ╚Öi arestat 

Procesul lui Ficior s-a ├«ncheiat dup─â doi ani ╚Öi jum─âtate. Pe 29 martie 2017, Curtea Suprem─â de Justi╚Ťie a respins apelul colonelului ├«n rezerv─â (ast─âzi ├«n v├órst─â de 89 de ani) ╚Öi a men╚Ťinut condamnarea pronun╚Ťat─â pe fond de Curtea de Apel Bucure╚Öti la 20 de ani de ├«nchisoare pentru tratamente neomenoase (infrac╚Ťiuni contra umanit─â╚Ťii). ├Än aceea╚Öi zi, fostul comandant a fost arestat de poli╚Ťi╚Ötii bucure╚Öteni ╚Öi ├«ncarcerat la penitenciarul Rahova. Astfel, ca rezultat direct al campaniei ÔÇ×Dosarul tor╚ŤionarilorÔÇŁ, demarat─â de IICCMER ├«n vara anului 2013, Ioan Ficior a devenit al doilea ÔÇ×tor╚ŤionarÔÇŁ condamnat de justi╚Ťia rom├ón─â pentru crimele sale comise ├«n timpul comunismului.

Nu ╚Ötiu dac─â dimensiunea pedepsei stabilit─â de cele dou─â instan╚Ťe este cea dreapt─â, dac─â ea acoper─â sau nu dimensiunea suferin╚Ťei pricinuit─â de c─âtre vinova╚Ťi. Privesc ╚Öi ast─âzi fotografia maiorului Ficior, aflat atunci ├«n plin─â glorie. ├Än josul ei, mi-am notat cu ani ├«n urm─â o fraz─â pe care t├ón─ârul ofi╚Ťer o a╚Öternuse cite╚Ť, ├«ncrez─âtor, ├«ntr-o autobiografie: ÔÇ×(...) asigur partidul care m-a crescut ╚Öi m-a educat, c─â voi duce cu ╚Öi mai mult─â perseveren╚Ť─â lupta contra du╚Ömanilor poporului nostru muncitor ╚Öi voi lovi f─âr─â cru╚Ťare ├«n eiÔÇŁ. Ceea ce ╚Ötiu ├«ns─â este c─â Ficior s-a ╚Ťinut de cuv├ónt.