Lada breslei m─âcelarilor din Baia Mare jpeg

Lada breslei m─âcelarilor din Baia Mare

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Ioan Boti┼č

Muzeul Jude┼úean de Istorie ┼či Arheologie Maramure┼č de┼úine ├«n patrimoniul s─âu o pies─â cu o importan┼ú─â deosebit─â pentru decriptarea vie┼úii sociale din Evul Mediu. Lada breslei m─âcelarilor era utilizat─â pentru p─âstrarea obiectelor de valoare ale breslei (privilegiile regale, actele de coresponden┼ú─â, c─âr┼úile de c─âl─âtorie, banii, sigiliul ┼či registrele), iar aten┼úia cu care a fost realizat─â demonstreaz─â prestigiul de care se bucura aceasta ├«n societatea medieval─â b─âim─ârean─â.

├Än leg─âtur─â cu dezvoltarea mineritului din zon─â, a fost impulsionat─â ┼či dezvoltarea meseriilor, organizate, ├«n parte, ├«n bresle. Documentele medievale atest─â existen┼úa ├«n Baia Mare a 23 de bresle, printre acestea num─âr├óndu-se ┼či cea a m─âcelarilor. ├Änc─â din secolul al XIV-lea (ora┼čul Baia Mare fiind atestat documentar ├«n 1329), breasla m─âcelarilor era organizat─â pe baza unui statut care reglementa raporturile interne.

├Än ora┼č, m─âcelarii erau ├«n num─âr destul de mare ┼či erau obliga┼úi s─â v├ónd─â carne proap─ât─â sau alte produse din carne (afum─âturi, c├órna┼úi, ┼čunc─â etc.) numai de bun─â calitate. Cei care nu respectau regulile erau sanc┼úiona┼úi cu amenzi ├«n bani sau cu ├«nchiderea m─âcel─âriei vreme de o lun─â. Primele privilegii ob┼úinute de breasla m─âcelarilor dateaz─â din vremea regelui Matei Corvin.

mm2 0 jpg jpeg

Potrivit regulamentului breslei m─âcelarilor din anul 1652, cel care dorea s─â intre ├«n breasl─â trebuia s─â prezinte un document din care s─â rezulte c─â nu era iobag. M─âcelarii se aflau sub controlul autorit─â┼úilor, astfel c─â t─âierea vitelor ┼či v├ónzarea c─ârnii nu erau permise f─âr─â examinarea me┼čterului de breasl─â sau a me┼čterului verificator. Me┼čterii care nu f─âceau parte din breasl─â nu aveau voie s─â taie vitele ├«n abator ┼či nici s─â v├ónd─â carnea ├«n m─âcel─âriile breslei, av├ónd drept de v├ónzare doar o dat─â pe s─âpt─âm├ón─â, la t├órg.

Breasla m─âcelarilor din Baia Mare a jucat ┼či un rol militar. Numeroas─â ┼či puternic─â vreme ├«ndelungat─â, breasla avea ├«ndatorirea administrativ─â de a ├«ntre┼úine Bastionul M─âcelarilor (ridicat ├«n jurul anului 1.500) ┼či obliga┼úia militar─â de a ap─âra ora┼čul ├«n acest punct strategic, atunci c├ónd era atacat.

O lucrare de art─â pentru o breasl─â privilegiat─â

Lada este confec┼úionat─â din lemn de esen┼ú─â tare ┼či are o form─â paralelipipedic─â, cu capacul drept. Pe capac se afl─â fixat─â o sculptur─â ├«n lemn, care reprezint─â un vi┼úel. Tot pe capac se mai p─âstreaz─â ┼či patru posibile urme sigilare. ├Äntreaga lad─â a fost vopsit─â ├«n maro ├«nchis. ├Ämbin─ârile dintre sc├óndurile ce formeaz─â lada au fost realizate ├«n ÔÇ×coad─â de r├óndunic─âÔÇŁ. Lada se sprijin─â pe patru picioare tronconice din lemn. Ornamenta┼úia a fost realizat─â cu ajutorul unor profile aflate pe toate col┼úurile l─âzii ┼či cu ajutorul picturii;├«n cele dou─â registre situate pe partea din fa┼ú─â a l─âzii se mai p─âstreaz─â doar dou─â contururi de form─â oval─â, de culoare maro deschis, pictura din interiorul acestora fiind deteriorat─â.

Partea din fa┼ú─â a l─âzii este ├«mp─âr┼úit─â ├«n dou─â registre. Acestea, la fel ca ┼či registrele de pe p─âr┼úile laterale ┼či cel de pe capac, p─âstreaz─â pe margini un motiv decorativ ├«n unghiuri drepte realizat din ┼čipci de lemn. ├Än interior, lad─â posed─â o caset─â din lemn de brad, cu capac, sub care se p─âstreaz─â dou─â spa┼úii destinate unor sertare de dimensiuni mai mici. Acestea se afl─â situate ├«n partea st├óng─â a l─âzii ┼či aici erau p─âstrate, ca la majoritatea breslelor, piesele de valoare, printre care sigiliul breslei. Interiorul l─âzii a fost vopsit ├«n verde deschis. Tot ├«n interior se p─âstreaz─â cele dou─â balamale metalice decorate cu motive florale.

mm3 0 jpg jpeg

Pe cele dou─â laturi se afl─â dou─â m├ónere din fier forjat. ├Än general, l─âzile de breasl─â aveau dou─â ├«ncuietori, fiecare cheie revenind c├óte unui staroste. ├Än cazul l─âzii breslei m─âcelarilor din Baia Mare avem de-a face cu un sistem de ├«nchidere ce presupune existen┼úa a trei ├«ncuietori, mecanismul interior al acestora p─âstr├óndu-se ├«ntr-o stare de conservare bun─â. ├Än exterior, pl─âcu┼úele ├«nchiz─âtorilor sunt realizate din fier forjat ┼či sunt bogat ornamentate, la fel ca ┼či pl─âcu┼úele ce sus┼úin m├ónerele laterale. Piesa nu de┼úine nicio inscrip┼úie. Starea de conservare a acesteia este bun─â.

Breasla m─âcelarilor a func┼úionat p├ón─â ├«n anul 1872, an ├«n care, prin lege, breslele au fost desfiin┼úate ┼či au fost ├«nfiin┼úate asocia┼úiile industriale.

Muzeul Jude┼úean de Istorie ┼či Arheologie Maramure┼č

                    

├Än contextul ac┼úiunilor de culturalizare a maselor, ini┼úiate de intelectualitate cu prec─âdere ├«n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, a fost ├«nfiin┼úat─â, la 31 august 1899, ÔÇ×Asocia┼úia muzeal─â b─âim─ârean─âÔÇŁ. Ini┼úiatorul ┼či organizatorul acestei asocia┼úii culturale a fost istoricul Gyula Sch├Ânherr (1864-1910), membru al Academiei ungare.

├Ämbog─â┼úirea colec┼úiilor ┼či activitatea cultural─â intens─â au determinat deschiderea pentru public a Muzeului or─â┼čenesc Baia Mare, la 19 iunie 1904. Patrimoniul acestuia cuprindea peste 6.900 de obiecte, structurate ├«n patru colec┼úii:arheologie ┼či istorie, art─â, ┼čtiin┼úele naturii, bibliotec─â ┼či arhivistic─â. Ast─âzi, Muzeul Jude┼úean de Istorie ┼či Arheologie administreaz─â un patrimoniu de peste 70.000 de piese structurate ├«n colec┼úii de arheologie, istorie, tehnic─â ┼či bibliotec─â (carte veche rom├óneasc─â ┼či str─âin─â, carte curent─â).

mm4 0 jpg jpeg

Program de vizitare:mar┼úi-vineri (8.30-16.00), s├ómb─ât─â-duminic─â (10.00-14.00);muzeul este ├«nchis lunea. Programul de vizitare al Tezaurului:joia, ├«ntre orele 10.00-14.00. Tarife:adul┼úi ÔÇô 5 lei/persoan─â;copii, pre┼čcolari, elevi, studen┼úi, pensionari ÔÇô 2 lei/persoan─â;Tezaur ÔÇô 2 lei/persoan─â.