Krypteia ÔÇô Serviciul Secret de Informa╚Ťii al Spartanilor jpeg

Krypteia ÔÇô Serviciul Secret de Informa╚Ťii al Spartanilor

­čôü Grecia Antic─â
Autor: Andrei R─âdulescu

Plutarh spunea c─â spartanii sunt singurii b─ârba╚Ťi din lume pentru care r─âzboiul nu era altceva dec├ót o binevenit─â pauz─â de la antrenamentul dur pe care-l f─âceau pentru r─âzboi.[1] De fapt, spartanii formau singura armat─â cu norm─â ├«ntreag─â din Grecia antic─â ╚Öi reprezentau astfel cu adev─ârat o for╚Ť─â de elit─â. Institu╚Ťiile statului erau organizate special pentru a forma solda╚Ťi cu o preg─âtire excelent─â, iar spartanii erau critica╚Ťi c─â nu ar fi ╚Ötiut s─â tr─âiasc─â ├«n pace dup─â ce ├«╚Öi vor fi c├ó╚Ötigat imperiul.[2] ├Äntr-un asemenea mediu, c├óteva surse men╚Ťioneaz─â un grup numit Krypteia, format din tineri ale╚Öi special pentru calit─â╚Ťile lor, care ├«ndeplinea misiuni atipice ├«n raport cu imaginea pe care o avem ├«n general despre r─âzboinicii spartani ╚Öi virtu╚Ťile lor.

clipboard01a 0 jpg jpeg

Foto 1:secretul succesului militar al spartanilor stătea, în mare parte, în disciplina pe care o aveau pe câmpul de luptă, aceasta fiind dobândită după un program draconic de pregătire

 Ora╚Öul Sparta se afla pe valea r├óului Eurotas, ├«nconjurat de mun╚Ťii Taygetos la vest ╚Öi de Parnon la est, fiind doar unul dintre ora╚Öele regiunii pe care grecii antici o numeau Laconia. De╚Öi istoria timpurie a Spartei nu este prea clar─â, p├ón─â la finalul secolului VIII, cea mai mare parte a ora╚Öelor din Laconia ajunseser─â sub autoritatea Spartei. Locuitorii acestor ora╚Öe erau numi╚Ťi perioikoi(perieci). Aceste comunit─â╚Ťi r─âm├óneau autonome, ├«ns─â nu aveau nici o putere de decizie ├«n privin╚Ťa afacerilor externe, care erau decise de cet─â╚Ťenii Spartei ÔÇô spartia╚Ťii ÔÇô ╚Öi, de╚Öi locuitorii statului purtau acela╚Öi nume, doar spartia╚Ťii puteau de╚Ťine demnit─â╚Ťi publice sau func╚Ťii de decizie. Alte comunit─â╚Ťi ╚Öi-au pierdut independen╚Ťa ╚Öi au devenit hilo╚Ťi sau sclavi ai spartia╚Ťilor. Spartanii au devenit o societate sclavagist─â, iar hilo╚Ťii produceau bunurile care le permiteau spartanilor s─â se preg─âteasc─â din punct de vedere militar ├«n permanen╚Ť─â. ├Äns─â, av├ónd ├«n vedere superioritatea lor numeric─â, pericolul unei revolte a hilo╚Ťilor, care s─â amenin╚Ťe ├«ns─â╚Öi existen╚Ťa statului spartan, era permanent.

Preg─âtirea militar─â ├«ncepea pentru t├ón─ârul spartan de la v├órsta de cinci ani, c├ónd devenea paidion(b─âiat), moment ├«n care era luat de acas─â ╚Öi ├«ncepea s─â tr─âiasc─â ├«n bar─âci. Era ├«nrolat ├«ntr-o ÔÇŁhait─âÔÇŁ ╚Öi ├«ncurajat s─â intre ├«n ├«ntreceri cu alte astfel de haite, ├«n diverse sporturi. Totodat─â, aceasta era perioada ├«n care ├«nv─â╚Ťa s─â scrie ╚Öi s─â citeasc─â, iar la v├órsta de zece ani, ├«ncepea s─â participe la competi╚Ťii de muzic─â, dans ╚Öi atletism.

clipboard02h jpg jpeg

Foto 2:imaginea hollywoodiană a momentului în care tânărul spartan pleca de acasă, pentru a începe programul de pregătire militară

Dup─â ce ├«mplinea 12 ani, b─âiatul deveneameirakion(adolescent). Preg─âtirea sa fizic─â era accentuat─â, i se tundea p─ârul foarte scurt, umbla descul╚Ť, pentru a-╚Öi c─âli picioarele, i se lua tunica ╚Öi nu mai purta dec├ót o pelerin─â foarte sub╚Ťire, pentru a se preg─âti s─â reziste celor mai dure condi╚Ťii climaterice. Adolescentul avea parte de o diet─â minimal─â, dar avea voie s─â ╚Öi-o suplimenteze prin furt, iar dac─â era prins, avea s─â fie aspru pedepsit, nu pentru c─â a furat, ci tocmai pentru c─â a fost prins. C├ónd ajungea la 18 ani, adolescentul deveneaeiren(cet─â╚Ťean adult). ├Än primul an, el avea s─â serveasc─â ├«n calitate de instructor pentru ceilal╚Ťi adolescen╚Ťi ├«n cre╚Ötere. V├órsta la care un spartan avea voie s─â locuiasc─â acas─â, al─âturi de so╚Ťia sa, nu  este foarte clar─â, dar se ╚Ötie c─â nu avea voie s─â p─âtrund─â ├«n pia╚Ťa public─â pentru a conversa cu ceilal╚Ťi adul╚Ťi p├ón─â la v├órsta de 30 de ani, iar ├«n aceast─â perioad─â, to╚Ťi cet─â╚Ťenii spartani erau eligibili pentru a fi ├«nrola╚Ťi ├«n cadrul serviciului secret, numit Krypteia.

Exist─â foarte pu╚Ťine surse primare care s─â ofere materiale explicite care s─â ajute la identificarea Krypteia ╚Öi a misiunilor pe care le aveau membrii s─âi. ├Än ciuda lipsei acestor dovezi directe, cei mai mul╚Ťi dintre istorici nu au pus sub semnul ├«ntreb─ârii existen╚Ťa acestei institu╚Ťii. Etimologia termenului este derivat─â de la kryptos, care ├«nseamn─â ÔÇŁascunsÔÇŁ sau ÔÇŁsecretÔÇŁ. Astfel, nici nu se pot a╚Ötepta prea multe dovezi din perioada antic─â, din moment ce natura subiectului este una clandestin─â.

clipboard01t jpg jpeg

Foto 3:Tinerii Spartani ├«n Preg─âtire ÔÇô pictura din jurul anului 1860 a lui Edgar Degas, aflat─â ├«n prezent la Galeriile Na╚Ťionale din Londra

Plato este cel care prezint─â primele dovezi despre Krypteia. El descrie antrenamentele specifice ale tinerilor spartani, apoi men╚Ťioneaz─â Krypteia ca fiind nivelul superior al acestuia.[3] Baz├óndu-ne exclusiv pe afirma╚Ťiile lui Plato, exist─â senza╚Ťia c─â Krypteia era doar o form─â de antrenament dur al spartanilor. Natura sa era ├«n esen╚Ť─â cea a unui program de supravie╚Ťuire, menit s─â obi╚Önuiasc─â solda╚Ťii cu condi╚Ťiile dure ╚Öi opera╚Ťiunile clandestine.

Singurul autor care mai men╚Ťioneaz─â ├«n mod direct Krypteia este Plutarh. ├Än lucrarea sa dedicat─â lui Lycurgus, Plutarch scrie c─â ÔÇŁperiodic, supraveghetorii tinerilor ├«i trimiteau ├«n zonele rurale, ├«n direc╚Ťii diferite pe cei ce p─âreau a fi cei mai inteligen╚Ťi;ace╚Ötia erau echipa╚Ťi cu pumnale ╚Öi ra╚Ťii de baz─â, dar nimic altceva. Pe timpul zilei, ei se ├«mpr─â╚Ötiau ├«n zone izolate, pentru a se ascunde ╚Öi a se odihni. Pe timp de noapte, ei ajungeau ├«n apropierea drumurilor, unde ucideau orice hilot pe care-l prindeau. Frecvent, ei mai ajungeau ╚Öi pe c├ómpuri, unde ├«i ucideau pe hilo╚Ťii care ie╚Öeau ├«n eviden╚Ť─â pentru for╚Ťa lor fizic─â...Aristotel mai face men╚Ťiunea c─â imediat dup─â ce preluau func╚Ťia, eforii declarau r─âzboi hilo╚Ťilor, astfel ├«nc├ót ace╚Ötia puteau fi uci╚Öi f─âr─â problemeÔÇŁ.[4]

Odat─â cu Lycurgus, Krypteia a evoluat de la o form─â de antrenament, a╚Öa cum o prezint─â Plato, la o institu╚Ťie concentrat─â mai degrab─â pe uciderea hilo╚Ťilor. Conform lui Plutarh, membrii erau ale╚Öi pentru inteligen╚Ťa lor ╚Öi erau echipa╚Ťi sumar, de unde deducem c─â ingeniozitatea ├«n aceste condi╚Ťii era considerat─â o virtute. ├Än timpul zilei, membrii r─âm├óneau ascun╚Öi ╚Öi ├«╚Öi ├«ndeplineau misiunile numai pe timp de noapte. Raidurile nocturne erau importante din moment ce ele reprezentau o deviere de la norm─â, lupta ├«ntre hopli╚Ťi fiind limitat─â la orele zilei. Uneori, alegerea victimelor era aleatorie, iar alteori se f─âcea anume pentru a elimina hilo╚Ťii considera╚Ťi cei mai periculo╚Öi. Plutarh sus╚Ťine c─â eforii declarau r─âzboi hilo╚Ťilor ├«n momentul ├«n care ├«╚Öi preluau func╚Ťiile. Din moment ce eforii erau ale╚Öi anual, r─âzboiul deschis ├«mpotriva popula╚Ťiei de hilo╚Ťi era declarat ├«n fiecare an. Prin declararea r─âzboiului, statul spartan permitea membrilor Krypteia s─â ucid─â hilo╚Ťi. ├Än termeni strict legali, uciderea unui hilot ├«n momentul ├«n care statul se afla ├«n stare de r─âzboi cu ei, nu era considerat─â o crim─â, ├«n ciuda problemelor etice evidente. Mai mult, ├«ntr-o societate conservatoare, unde devotamentul fa╚Ť─â de stat era mai important dec├ót orice alt─â virtute, uciderea unui hilot nu numai c─â era considerat─â a fi etic─â, dar era ╚Öi un serviciu adus statului. Refuzul sau neputin╚Ťa de a ucide un hilot ar fi ├«nsemnat sustragerea individului de la responsabilit─â╚Ťile pe care le avea fa╚Ť─â de Sparta.

Plutarh mai men╚Ťioneaz─â Krypteia ╚Öi ├«n Cleomenes:ÔÇŁs-a dovedit a fi un general admirabil ├«n momentele periculoase... dar a fost cople╚Öit de calit─â╚Ťile superioare ale armurii inamicilor ╚Öi de greutatea falangei lor... Antigonus a ordonat ilirilor ╚Öi acarnienilor s─âi s─â ocoloeasc─â pe o c─ârare secret─â pentru a ├«nv─âlui ╚Öi cel─âlalt flanc... ╚Öi apoi ╚Öi-a condus restul for╚Ťelor ├«n lupt─â;iar c├ónd Cleomenes, din punctul s─âu de observa╚Ťie, nu a mai v─âzut ilirii ╚Öi acarnienii, el s-a temut c─â Antigonus ├«i folose╚Öte pentru un astfel de scop. Astfel, el l-a chemat pe Demoteles, comandantul contingentului secret ╚Öi i-a ordonat s─â cerceteze cum stau lucrurile ├«n spatele ╚Öi ├«n flancurile forma╚Ťiei saleÔÇŁ.[5]

 Acest extras din Cleomenesarat─â aplica╚Ťiile militare ale Krypteia, pe care istoricii le-au ignorat adesea. Cleomenes se confrunta cu un inamic al c─ârui general a reu╚Öit s─â ascund─â dou─â unit─â╚Ťi pentru a face o manevr─â de flancare pe o c─ârare secret─â. Pus ├«ntr-o asemenea situa╚Ťie, Cleomenes a apelat la Demoteles, comandantul Krypteia, ordon├óndu-i acestuia s─â ├«ntreprind─â o misiune de recunoa╚Ötere.

            Plutarh descrie b─ât─âlia de la Sellasia, din Laconia.[6] Din p─âcate, b─ât─âlia are loc ├«n apropiere de Sparta. Dac─â avea loc mai departe, aveam o confirmare clar─â c─â Krypteia era prezent─â ├«n armata spartan─â aflat─â ├«n campanie. Nu putem fi siguri c─â Krypteia, ca unitate, c─âl─âtora cu armata spartan─â, ├«ns─â acest lucru este destul de plauzibil. Ei ar fi avut o func╚Ťie foarte practic─â ├«n cadrul armatei, datorit─â antrenamentului lor specific ╚Öi neconven╚Ťional ╚Öi a modului de operare independent ╚Öi clandestin. Dac─â ipoteza este corect─â, comandan╚Ťii spartani ar fi avut la dispozi╚Ťie o unitate de elit─â, capabil─â s─â ├«ndeplineasc─â diverse misiuni speciale.[7]

            Mai exist─â o surs─â care men╚Ťioneaz─â ├«n mod implicit Krypteia, respectiv Tucidide, care scrie ├«n Istoria R─âzboiului Peloponeziacc─â:ÔÇŁ├«ntr-adev─âr, num─ârul ╚Öi ├«nc─âp─â╚Ť├ónarea lor i-a convins pe spartani s─â ia m─âsurile la care m─â voi referi acum, politica lor permanent─â fiind guvernat─â de necesitatea de a lua m─âsuri ├«mpotriva lor. Hilo╚Ťii au fost invita╚Ťi printr-o proclama╚Ťie s─â-i aleag─â din r├óndurile lor pe cei care pretind c─â s-au afirmat cel mai mult ├«mpotriva inamicului, astfel ├«nc├ót ei s─â fie elibera╚Ťi;scopul fiind de a-i testa ╚Öi de a-i scoate ├«n eviden╚Ť─â pe primii care ╚Öi-ar c─âuta libertatea, ace╚Ötia fiind ╚Öi cei mai predispu╚Öi la revolt─â. Au fost selecta╚Ťi 2000, care au ├«nceput s─â se bucure pentru libertatea nou dob├óndit─â. Totu╚Öi, spartanii au f─âcut ca ace╚Ötia s─â dispar─â ╚Öi nimeni nu a ╚Ötiut cum a pierit fiecare dintre eiÔÇŁ.[8]

            Interpretarea acestui pasaj s-a f─âcut ├«n diverse forme, dar este plauzibil ca, dac─â evenimentele s-au petrecut a╚Öa cum descrie Tucidide, Krypteia ar fi jucat rolul de executor al hilo╚Ťilor. Dac─â exista vreo situa╚Ťie ├«n care Sparta avea nevoie de asasini pricepu╚Ťi ├«n opera╚Ťiuni clandestine, Krypteia era f─âr─â ├«ndoial─â cea mai bun─â op╚Ťiune pentru a le ├«ndeplini, mai ales datorit─â diferen╚Ťelor dintre metodele sale ╚Öi stilul de lupt─â al hopli╚Ťilor.

            Unii istorici sus╚Ťin c─â Krypteia era o form─â primitiv─â de poli╚Ťie secret─â. O for╚Ť─â de poli╚Ťie este cea care protejeaz─â drepturile cet─â╚Ťenilor statului ╚Öi men╚Ťine ordinea social─â. Totu╚Öi, o for╚Ť─â de poli╚Ťie nu are nevoie de o declara╚Ťie de r─âzboi ╚Öi nici nu opereaz─â ├«ntr-o stare de r─âzboi. Prin aceast─â declara╚Ťie de r─âzboi, membrii Krypteia pot fi considera╚Ťi combatan╚Ťi militari ╚Öi nu o for╚Ť─â de poli╚Ťie. Dac─â eforii nu declarau r─âzboi hilo╚Ťilor, Krypteia putea fi asociat─â cu o for╚Ť─â de poli╚Ťie secret─â, compus─â din asasini. Totu╚Öi, pentru c─â operau sub regulile r─âzboiului, membrii Krypteia erau solda╚Ťi, de╚Öi nu unii conven╚Ťionali.

            Krypteia era astfel o for╚Ť─â de elit─â, format─â din solda╚Ťi cu echipament u╚Öor, trimis─â s─â se lupte cu hilo╚Ťii, folosind metode neconven╚Ťionale. Ei atacau ├«n orice moment al zilei, ├«n timp ce hopli╚Ťii puteau lupta numai pe lumin─â. Aveau un echipament redus la strictul necesar, ceea ce ├«i obliga s─â-╚Öi procure singuri proviziile prin alte metode. Membrii Krypteia se dispersau ├«n zonele rurale, cel mai probabil ├«n echipe mici. Mai mult, ei atacau ╚Ťinte dup─â oportunit─â╚Ťi, dup─â care se ascundeau, folosindu-se de avantajele terenului accidentat, ceea ce face ca metodele folosite s─â se potriveasc─â perfect cu cele ale trupelor de gheril─â.

            De asemenea, este posibil ca armata spartan─â s─â preia expertiza c├ó╚Ötigat─â de Krypteia ├«n lupta cu hilo╚Ťii, ├«n momentul ├«n care membrii acesteia ├«nso╚Ťeau armata ├«n campanie. Leondias a selectat 300 de spartani pentru b─ât─âlia de la Termopile ╚Öi este posibil ca mul╚Ťi dintre ace╚Ötia s─â fi fost membri ai Krypteia. Cel mai probabil, oamenii ale╚Öi de Leonidas erau hippeis, un corp de elit─â format din 300 de oameni. Hippeisar fi ├«nceput ca un deta╚Öament al armatei spartane, dar mai t├órziu au ajuns s─â formeze prima linie a falangei, ├«n momentul ├«n care Sparta a ├«nceput s─â experimenteze probleme demografice. Exist─â foarte pu╚Ťine dovezi care ar putea lega hippeisde Krypteia, totu╚Öi pare logic ca unitatea de elit─â a spartanilor din acele vremuri s─â-╚Öi recruteze membrii din cadrul elitei sistemului educa╚Ťional. Din moment ce hippeisbeneficiau de o experien╚Ť─â avansat─â prin tacticile Krypteia, probabil c─â ace╚Ötia ac╚Ťionau similar unei unit─â╚Ťi de trupe speciale, ├«n momentul ├«n care reprezentau un deta╚Öament al armatei spartane. De asemenea, Cleomenes a chemat comandantul Krypteia pentru a-l ├«ns─ârcina cu o misiune de recunoa╚Ötere. Cu aceste exemple, este plauzibil─â teoria c─â Krypteia suplimenta armata spartan─â cu cuno╚Ötin╚Ťele lor ├«n tactici de gheril─â, lupta pe teren accidentat ╚Öi arta spionajului ╚Öi a camufl─ârii.

 

Note

  [1] Plutarh, Vie╚Ťi Paralele, Lycurgus, 22.2
[2] Aristotel, Politica, 2.6.22
[3] Plato, Legile, 1.633b
[4] Plutarh, op.cit, 28.
[5] Plutarh, Vie╚Ťi Paralele, Cleomenes, 28
[6] Ibidem. , 27
[7] Russell, Frank Santi, Information Gathering  in Classical Greece, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1999, p.120.
[8] Tucidide, R─âzboiul Peloponeziac, 4.80

 Bibliografie


Aristotel ÔÇô Politica apud http://classics.mit.edu/Aristotle/politics.html
Plato ÔÇô Legile apud http://classics.mit.edu/Plato/laws.html
Plutarh ÔÇô Vie╚Ťi Paralele, Lycurgus apud http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/ Texts/Plutarch/Lives/Lycurgus*.html
Plutarh ÔÇô Vie╚Ťi Paralele, Cleomenes apud http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/ Texts/Plutarch/Lives/Cleomenes*.html
Tucidide ÔÇô Istoria R─âzboiului Peloponeziac apud http://classics.mit.edu/Thucydides/ pelopwar.html
Russell, Frank Santi ÔÇô Information Gathering in Classical Greece , University of Michigan Press, Ann Harbor, 1999

 Surse Ilustra╚Ťii

Foto 1-http://www.300spartanwarriors.com/images/944_Warner_Bros._Frank_Miller_300_-_300SpartanWarriors.jpg

Foto 2-http://thegreekbanner.weebly.com/blog/a-spartan-never-turns-back

Foto 3-http://laphamsquarterly.org/youth/art/youth-young-spartans