Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008  Marea prăbușire a sportului românesc  jpeg

Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008. Marea prăbușire a sportului românesc

­čôü Istoria Sportului
Autor: Horia Alexandrescu

Pentru sportul rom├ónesc, Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, reprezint─â punctul cel mai negru, av├ónd ├«n vedere c─â o delega╚Ťie de 163 de persoane se va ├«ntoarce ├«n ╚Ťar─â cu numai 8 medalii (4 de aur, 1 de argint ╚Öi 3 de bronz), bilan╚Ť care a situat sportul rom├ónesc pe locul 17 ├«n clasamentul final pe na╚Ťiuni. Era cel mai slab rezultat olimpic din 1956 ├«ncoace, marc├ónd o pr─âbu╚Öire incredibil─â, dar a╚Öteptat─â,a sportului rom├ónesc, la trecerea a dou─â decenii de democra╚Ťie, ├«n care preocuparea pentru educa╚Ťia fizic─â ╚Öi sportul autohton a tuturor guvern─ârilor perindate pe la Palatul Victoria ├«n acest interval a fost practic egal─â cu zero. Iar acesta avea s─â fie doar ├«nceputul unui veritabil dezastru, care va continua, ├«n acela╚Öi ritm galopant, cu urm─âtoarele dou─â edi╚Ťii ale Jocurilor Olimpice, de la Londra ├«n 2012 ╚Öi Rio de Janeiro 2016.

Au existat, totu╚Öi, ╚Öi alte explica╚Ťii, care pot ├«ncepe cu retragerea de la ╚Öefia Comitetului Olimpic Rom├ón a lui Ion ╚Üiriac, locul s─âu fiind luat de fostul rugbyst Octavian Morariu, ├«n mandatele c─âruia pr─âbu╚Öirea va continua ÔÇô poate ╚Öi pentru c─â, hodoronc-tronc, noul pre╚Öedinte al COR a venit cu modificarea numelui institu╚Ťiei, transformat ├«n Comitetul Olimpic ╚Öi Sportiv Rom├ón. O imens─â gaf─â, ca s─â nu spun chiar prostie, av├ónd ├«n vedere c─â,dincolo de formula pleonastic─â ÔÇ×olimpic ╚Öi sportivÔÇŁ, prin aceast─â manevr─â se tindea c─âtre subordonarea efectiv─â a federa╚Ťiilor olimpice din Ministerul Tineretului ╚Öi Sportului. ├Än plus, poate vi se va p─ârea semnificativ ╚Öi detaliul c─â, la o delega╚Ťie de 163 de persoane, num─ârul efectiv de sportivi a fost de numai 101.

China ├«╚Öi arat─â col╚Ťii ╚Öi for╚Ťa

Pentru g─âzduirea Jocurilor Olimpice din 2008, China a f─âcut eforturi absolut extraordinare,iar prima dovad─â o constituie investi╚Ťiile imense f─âcute ├«n preg─âtirea tuturor bazelor sportive, a satului olimpic ╚Öi a celorlalte utilit─â╚Ťi necesare unei asemenea manifest─âri ÔÇô ele au dep─â╚Öit 45 miliarde de dolari, adic─â mai mult dec├ót ├«ntreaga rezerv─â valutar─â a Rom├óniei din acest moment, care este undeva la 32 de miliarde.Au fost ridicate o sumedenie de construc╚Ťii futuriste, emblematice r─âm├ón├ónd Stadionul Olimpic Na╚Ťional ╚Öi piscina olimpic─â. Spectaculosul stadion a fost supranumit ÔÇ×Cuib de pas─âreÔÇŁ, care m-a dus cu g├óndul la ÔÇ×Cuibul de p─âs─âreleÔÇŁ al lui Cezar Petrescu(sau, poate, la Eminescu, cu ÔÇ×Somnoroase p─âs─âreleÔÇŁ),a c─ârui structur─â sem─âna frapant cu ╚Ťes─âtura unui asemenea cuib.La fel de impresionant a fost ╚Öi ÔÇ×Cubul de ap─âÔÇť care g─âzduia piscina olimpic─â, cu ai s─âi pere┼úi exteriori care p─âreau f─âcu╚Ťi din pic─âturi de ap─â.


Cubul de apa jpg jpeg

ÔÇ×Cubul de ap─âÔÇŁ ┼či, ├«n plan ├«ndep─ârtat, ÔÇ×Cuibul de pas─âreÔÇŁ ÔÇô cele dou─â spa┼úii emblematice ale Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008

F─âr─â discu╚Ťie, China a dorit s─â cople╚Öeasc─â lumea ├«ntreag─â cu construc╚Ťiile olimpice, ├«ntr-un moment ├«n care yuanul chinez amenin╚Ťa direct dolarul american, iar ├«n celebra Pia╚Ť─â Tiananmen italienii de la Ferrari ├«╚Öi aliniaser─â bolizii chiar ├«n fa╚Ťa intr─ârii ├«n Ora╚Öul Interzis.Totul a fost fabulos ╚Öi a meritat din plin sloganul...

ÔÇ×O lume, un visÔÇŁ

La Olimpiada de la Beijing au participat 10.708 sportivi, care au concurat ├«n 302 probe (165 pentru b─ârba┼úi, 127 pentru femei, 10 mixte), ├«n 31 de baze sportive ├«n Beijing ┼či 6 baze sportive ├«n Qingdao, Hong Kong, Tianjin, Shanghai, Shenyang ┼či Qinhuangdao. Cea mai numeroas─â delega┼úie a fost cea a Chinei, 639 de sportivi, urmat─â de SUA ÔÇô 596 sportivi ┼či Rusia ÔÇô 467 sportivi.La aceast─â edi╚Ťia Jocurilor Olimpice au fost acredita┼úi 21.600 jurnali┼čti ,din peste 200 de ┼ú─âri, iar la ceremonia de deschidere au participat numero╚Öi ┼čefi de state ┼či guverne, ├«n frunte cu pre┼čedintele SUA, George W. Bush, pre┼čedintele Fran┼úei, Nicolas Sarkozy, sau primul ministru rus Vladimir Putin, ca ╚Öi Traian B─âsescu, pre╚Öedintele Rom├óniei.

4 medalii de aur pentru olimpicii români

Laurea╚Ťii delega╚Ťiei noastre, care merit─â aplauze ╚Öi toat─â pre╚Ťuirea iubitorilor de sport, au confirmat prin performan╚Ťele lor tradi╚Ťiile unor discipline olimpice statornicite de mul╚Ťi ani. Vorbim despre gimnastica feminin─â, prin Sandra Izba╚Öa, de schiful feminin, prin dublul de aur Viorica Susanu-Georgeta Andrunache, ╚Öi de atletism, prin Constantina Di╚Ť─â-Tomescu. Lor li s-a al─âturat, ├«n premier─â absolut─â, judo-ul, gra╚Ťie Alinei Dumitru. Chiar ╚Öi a╚Öast├ónd lucrurile, dac─â privim comparativ aceste rezultate cu cele de la Atena, din 2004, vom observa imediat c─â inclusiv ├«n sporturile de tradi╚Ťie ne-am pr─âbu╚Öit realmente.

La gimnastic─â, Sandra Izaba╚Öa (titlul olimpic la sol) nu a reu╚Öit dec├ót s─â salveze aparen╚Ťele, pentru c─â fa╚Ť─â de cele 7 medalii de la J.O. de la Atena, dintre care 4 de aur, lucrurile sunt de-a dreptul ╚Öocante. Sandra r─âm├óne, ├«ns─â, ca ╚Öi C─ât─âlina Ponor, o mare gimnast─â ╚Öi o demn─â continuatoare a tradi╚Ťiilor inaugurate de Nadia Com─âneci. Iar victoria ei de la Beijing a avut un emo╚Ťionant post-scriptum, pe care l-a dezv─âluit c├ó╚Ťiva ani mai t├órziu, scriind pe Facebook:

ÔÇ×Era 17 august 2008. Venisem la National Indoor Stadium de la ora 13:00 ┼či-am a┼čteptat mai bine de ┼čapte ore pentru a intra pe covorul fermecat. Recunosc, niciodat─â nu m─â uit la execu┼úiile adversarelor. A venit ┼či r├óndul meu, iar ritmul melodiei, unul polonez, a cucerit ├«ntreaga sal─â. Am avut emo┼úii constructive ├«naintea exerci┼úiului! Un minut ┼či 30 de secunde ├«ncheiat ├«n uralele celor prezen┼úi ├«n sal─â ┼či nota 15,650, cea mai mare dat─â la sol la Beijing! Evident ┼či medalia de aur! V─â spun un secret, dup─â ce-am ajuns ├«n Satul Olimpic nici n-am mai scos medalia din rucsac... ┼×tiam c─â din acel moment e doar a mea. Era prima mea medalie olimpic─â!ÔÇŁ...


╚śi pentru Pu╚Öa Di╚Ť─â-Tomescu era tot prima medalie (olimpic─â de aur), dar venea, incredibil,la v├órsta de aproape 39 de ani, dup─â un titlu mondial de semimaraton ╚Öi alte c├óteva celebre curse de maraton c├ó╚Ötigate ├«n lume. Atleta gorjean─â ÔÇô legitimat─â la Dinamo Bucure╚Öti, dar stabilit─â ├«n SUA ÔÇô va salva la r├óndul ei imaginea atletismului rom├ónesc, ajuns departe de anii de glorie ai Iolandei Bala╚Ö, Vioric─âi Viscopoleanu, Liei Manoliu,Maricic─âi Puic─â ╚Öi celorlalte nume de excep╚Ťie care ne-au d─âruit at├ótea mari momente de satisfac╚Ťie.

Despre Viorica Susanu ╚Öi Georgeta Andrunache am mai scris ├«n acest lung serial, dar ╚Öi victoria lor de la Beijing, ├«n proba de 2 rame, a salvat onoarea flotei de schifiste, care defilase la Atena ├«n fruntecu multipla campioan─â Elisabeta Lip─â. C├ó╚Ötig├ónd atunci ╚Öi cursa de 8+1,├«n vreme ce la Beijing ÔÇ×optulÔÇŁa luat doar medaliile de bronz.

Aurul Alinei Dumitru, la judo, categoria 48 kg, fusese cucerit deja ├«n semifinale, c├ónd excep╚Ťionala noastr─â judoka reu╚Öise s─â o ├«nving─â pe marea favorit─â a categoriei, japoneza Ryoko Tani, dubl─â campioan─â olimpic─â! Cum va face, de altfel, ╚Öi ├«n final─â, cu cubaneza Yanet Bermoy.

Ar mai fi de ad─âugat aici argintul dob├óndit de Ana Maria Br├ónz─â la spad─â, bronzul lui Mihai Covaliu la spad─â b─âie╚Ťi ╚Öi bronzul echipei feminine de gimnastic─â, medalii care au completat, at├ót c├ót au putut, cel mai slab bilan╚Ť olimpic rom├ónesc, de la 1956 ├«ncoace. Dar ceea ce urmeaz─â va fi ╚Öi mai ╚Öi!


Georgeta Andrunache si Viorica Susanu jpg jpeg
Constantina Dita Tomescu jpg jpeg
Ana Maria Branza jpg jpeg
Alina Dumitru jpg jpeg

Vezi aici Galerie foto!