Jimmy Carter boicoteaz─â Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980 png

Jimmy Carter boicoteaz─â Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Andrei Popa

Boicotul Jocurilor Olimpice de la Moscova din anul 1980 are drept cauz─â condamnarea invaziei sovietice din Afghanistan de c─âtre SUA. Reac╚Ťia pre╚Öedintelul american de atunci, Jimmy Carter, a fost una radical─â, acesta cer├ónd retragerea trupelor sovietice ╚Öi mutarea Olimpiadei din URSS.

Debutul tensiunilor la nivel înalt

Pe 28 decembrie 1979, a doua zi dup─â anun┼úul invaziei Afghanistanului, pre┼čedintele american Jimmy Carter a declarat c─â interven┼úia militar─â sovietic─â ├«ncalc─â grav regulile interna┼úionale de conduit─â. Pre┼čedintele nu a dat niciun r─âspuns oficial, dar mass-media a conchis c─â o ripost─â ar fi fost posibil─â, inclusiv prin furnizarea de ajutoare insurgen┼úilor afghani, sprijin sporit Pakistanului, ┼úara vecin─â, comunicate c─âtre zonele musulmane ┼či un demers pentru m─âsuri la ONU.

Pe 29 decembrie, a ap─ârut ┼čtirea conform c─âreia pre┼čedintele Carter avertizase Uniunea Sovietic─â prin intermediul ÔÇ×telefonului ro┼čuÔÇŁ s─â-┼či retrag─â for┼úele din Afghanistan, ├«n caz contrar aceasta urm├ónd s─â suporte consecin┼úe serioase ├«n rela┼úiile cu SUA. Carter spera s─â conving─â restul Lumii s─â critice Uniunea Sovietic─â.

├Äns─â un repro┼č comun la adresa pre┼čedintelui Carter prive┼čte naivitatea ┼či bl├ónde┼úea acestuia ├«n politica extern─â, vizavi de Uniunea Sovietic─â. La o examinare atent─â, pre┼čedintele ┼či-a schimbat atitudinea la sf├ór┼čitul exercit─ârii func╚Ťiei, devenind mai agresiv ├«n politica extern─â. Majoritatea istoricilor consider─â politica extern─â a lui Jimmy Carter drept una caracterizat─â prin sl─âbiciune ┼či ambiguitate. 

afghanistan png png

Momentul politicii externe agresive

Pre┼čedintele Carter a fost acuzat ├«n repetate r├ónduri c─â, ├«n plan extern, se baza excesiv pe consiliul s─âu de securitate, ├«ndeosebi pe consilierul pentru securitatea na┼úional─â Zbigniew Brzezinski. Acesta din urm─â prefera o politic─â extern─â mai strict─â ┼či mai agresiv─â c├ónd venea vorba de rela┼úia cu Uniunea Sovietic─â. Potrivit istoricilor, Brzezinski a fost cel mai influent dintre apropia╚Ťii pre╚Öedintelui. Ambiguitatea politicii externe a lui Carter se datora dorin┼úei de a promova stoparea cursei ├«narm─ârilor ┼či drepturile omului ├«n timp. Acesta era sf─âtuit s─â adopte o abordare mai agresiv─â fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â.

Abia la Olimpiada din 1980, idealurile lui Carter ┼či politica extern─â agresiv─â a lui Brzezinski s-au putut manifesta drept unitare. Propun├ónd boicotul olimpic, pre┼čedintele nu risca un conflict militar, nici nu periclita drepturile omului ┼či totodat─â adopta o politic─â mai agresiv─â fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â. Politica extern─â, axat─â pe drepturile omului ┼či reducerea armamentului, l-au determinat pe Carter s─â caute, ├«n privin╚Ťa invaziei Afghanistanului r─âspunsuri care s─â nu-i pericliteze idealurile.                            

├Än memoriile sale, Carter a dezv─âluit ulterior c─â la acel moment a identificat trei ac┼úiuni adecvate pentru Statele Unite:militar─â, economic─â ┼či politic─â. Pre╚Öedintele a exclus din discu╚Ťie ac╚Ťiunea militar─â. Acesta a considerat c─â SUA putea opta pentru urm─âtoarele planuri de ac┼úiune:ÔÇ×condamnarea global─â, denun┼úarea crimelor sovieticilor ┼či asisten┼úa militar─â acordat─â lupt─âtorilor afghani pentru libertate.ÔÇŁ

Pre┼čedintele era precaut ├«n privin┼úa folosirii for┼úei armate, lu├ónd ├«n calcul posibilitatea r─âzboiului nuclear. Trebuia s─â g─âseasc─â o platform─â pentru a denun┼úa, la nivel global, ac┼úiunile sovietice, f─âr─â a provoca o reac┼úie armat─â.

Acuza╚Ťii ╚Öi propagand─â

├Äntr-o conferin┼ú─â de pres─â din 4 ianuarie 1980, pre┼čedintele ┼či-a anun┼úat pozi┼úia ├«n privin┼úa Jocurilor Olimpice de Var─â de la Moscova c─â participarea sportivilor ╚Öi deplasarea spectatorilor la Olimpiad─â ar fi periclitate de ne├«ncetarea agresiunii sovietice din Afghanistan.

Folosirea primei Olimpiade moderne de la Moscova drept platformă pentru denunţarea Uniunii Sovietice nu prezenta niciun risc de ripostă. Dacă restul lumii s-ar fi aliniat cu Statele

Unite, ar fi o lovitur─â monumental─â dat─â Olimpiadei sovietice. Aceasta reprezenta un eveniment public major ┼či ├«ndeaproape relatat, o platform─â prin care fiecare parte ├«┼či putea prezenta propria propagand─â. Aceast─â oportunitate nu a fost pierdut─â de Uniunea Sovietic─â.

Din momentul ├«n care Uniunea Sovietic─â a fost acceptat─â la Olimpiad─â, ├«n 1952, a devenit clar c─â URSS a v─âzut ├«n sport o unealt─â perfect─â de propagand─â ┼či o oportunitate de a ob┼úine aprobare interna┼úional─â. De fapt, Uniunea Sovietic─â promovase aceast─â idee despre sport ├«nc─â de la intrarea sa ├«n mi┼čcarea olimpic─â.

Dup─â constituirea Uniunii Sovietice, ├«n 1922, sovieticii nu au participat la nicio Olimpiad─â p├ón─â ├«n 1952, data edi┼úiei JO de var─â de la Helsinki, Finlanda. Potrivit ideologiei marxist-leniniste ÔÇ×recreerea ┼či antrenarea corpului ├«ng─âduie muncitorilor s─â fie productivi ┼či s─ân─âto┼či, dezvolt├ónd totodat─â caracterul moral ┼či responsabilitatea social─â a acestoraÔÇŁ.

├Än consecin┼ú─â, sportul era destinat maselor, iar primii lideri sociali┼čti au considerat Jocurile Olimpice drept o demonstra┼úie a puterii burgheziei. Sportivii sovietici trebuiau s─â ├«nving─â pentru a reflecta coform propagandei ÔÇ×izb├ónzile construc┼úiei socialismuluiÔÇŁ.  ├Änfr├óngerea era considerat─â o ÔÇ×recunoa╚Ötere a suprema╚Ťiei burghezieiÔÇŁ percep┼úie a reflect─ârii vie┼úii sovietice ├«n sport. Aceast─â percep╚Ťie nu a sc─âpat aten╚Ťiei unora dintre membrii ai Comitetului Interna╚Ťional Olimpic (CIO), a care ┼či-au exprimat public ├«ngrijorarea c─â Olimpiada de la Moscova va fi folosit─â ca o modalitate de a justifica invazia din Afghanistan.

Un ÔÇ×stric─âtor de bucuriiÔÇŁ

├Äntr-o scrisoare c─âtre Robert Kane, pre┼čedintele Comitetului Olimpic al SUA, pre┼čedintele Carter afirma c─â Rusia trebuie s─â pl─âteasc─â un pre╚Ť economic ╚Öi politic considerabil pentru invazia Afghanistanului. Acesta considera de asemenea faptul c─â Jocurile Olimpice sunt private de URSS ca un aspect al politicii guvernamentale sovietice, asemeni invaziei.

Oficialii sovietici exprimaser─â acela┼či lucru. Drept r─âspuns la amenin┼úarea cu boicotul Statelor Unite, ace╚Ötia au declarat c─â acordarea Jocurilor Olimpice de Var─â ora╚Öului Moscova dovedea ÔÇ×recunoa┼čterea general─â a importan┼úei istorice ┼či corectitudinii planului politic extern al Uniunii Sovietice ├«n lupta pentru paceÔÇŁ.

Pre┼čedintele SUA a subliniat c─â boicotul avea drept scop trimiterea mesajului simbolic c─â politica extern─â sovietic─â, ├«n special ├«n cazul invaziei Afghanistanului, nu erau acceptate de comunitatea interna┼úional─â. Carter a considerat c─â retragerea din cadrul Olimpiadei de la Moscova din cauza agresiunii militare din Afghanistan, ar aduce protestul mondial la cuno┼čtin┼úa poporului rus.

Carter dorea s─â creeze efectul demonstrativ al neaccept─ârii nu doar ├«n r├óndul comunit─â┼úii interna┼úionale ci ┼či al cet─â┼úenilor sovietici care, sub c├órmuirea sovietic─â, nu beneficiau de pres─â liber─â. Perspectiva unei revolte na┼úionale ar fi putut determina Uniunea Sovietic─â s─â se retrag─â din Afghanistan. Pre┼čedintele Carter ┼či o mare parte a mass-mediei mondiale ┼čtia de existen┼úa unei presiuni pentru un boicot olimpic mondial.

Cu toate acestea, guvernul sovietic a avut grij─â ca niciun material despre boicot s─â nu ajung─â ├«n mass-media sovietic─â. Cet─â┼úenii URSS nu ┼čtiau de ce SUA ├«ncercau s─â le boicoteze Jocurile Olimpice. Reportajele premerg─âtoare Olimpiadei din mass-media moscovit─â ├«l denun┼úau pe pre┼čedintele Carter drept ÔÇ×un stric─âtor de bucurii hot─âr├ót s─â re├«nvie R─âzboiul Rece pentru a putea fi realesÔÇŁ.  

Ideea folosirii Olimpiadei de la Moscova drept instrument politic a dat na┼čtere multor opinii din ambele tabere ale dezbaterii boicotului. Arabia Saudit─â a anun┼úat, prin comitetul s─âu olimpic, c─â ├«┼či retrage sportivii de la Olimpiad─â ca r─âspuns la invadarea Aghanistanului.

Oponen┼úii boicotului au argumentat c─â Olimpiada se sprijin─â pe idealul p─âcii ┼či c─â politica nu trebuie s─â se amestece ├«n Jocurile Olimpice. Gimnastul american Peter Kormann a denun┼úat boicotul, declar├ónd:ÔÇťcompeti┼úiile interna┼úionale au fost ├«ntotdeauna un mijloc de a crea rela┼úii de prietenie. Nu cred c─â boicotarea va fi c├ótu┼či de pu┼úin benefic─â. Ba chiar ar putea agrava lucrurile. Din dou─â lucruri rele nu faci unul bun.ÔÇŁ

Doctrina Carter

Oric├ót de ├«ncins─â era dezbaterea Jocurilor Olimpice, pre┼čedintele Carter ├«nc─â trebuia s─â ia o decizie ├«n privin┼úa altor posibile sanc┼úiuni. ├Än cele din urm─â, acesta nu a evitat public amenin┼úarea cu ac┼úiunea militar─â. Una dintre cele mai mari amenin┼ú─âri pe care le-a v─âzut ├«n invazia Afghanistanului a fost instalarea unei hegemonii a Uniunii Sovietice ├«n Golful Persic. ├Än discursul privind Starea Na┼úiunii din 23 ianuarie 1980, pre┼čedintele Carter ┼či-a anun┼úat ÔÇ×Doctrina CarterÔÇŁ, care prevedea c─â SUA vor folosi for┼úa militar─â dac─â este necesar pentru a-┼či ap─âra interesele na┼úionale ├«n Golful Persic.

├Än opinia pre┼čedintelui Carter, exercitarea presiunii interna┼úionale va sili URSS s─â-┼či ├«ntrerup─â insurgen┼úa. Astfel, a decis c─â boicotul Olimpiadei de la Moscova va fi unul din cele mai puternice instrumente politice ale sale.

Boicotul urm─ârea s─â conving─â majoritatea alia┼úilor occidentali ┼či ┼ú─ârile lumii a treia  care sus┼úineau SUA s─â boicoteze Olimpiada, l─âs├ónd competi┼úia s─â se def─â┼čoare doar ├«ntre ┼ú─ârile blocului estic comunist. Ideea boicotului olimpic se putea ├«n┼úelege din r─âspunsul oficial al Biroului Politic al Uniunii Sovietice, care sus┼úinea c─â decizia CIO ca Moscova s─â fie ora┼čul organizator ÔÇťera o dovad─â conving─âtoare a importan┼úei istorice ┼či corectitudinii planului de politic─â extern─â a ┼ú─ârii noastre, a contribu┼úiilor enorme ale Uniunii Sovietice ├«n lupta pentru pace.ÔÇŁ Pre┼čedintele Carter a considerat c─â participarea la Jocurile Olimpice va ajuta propaganda sovietic─â ┼či va crea aparen┼úa c─â SUA sprijin─â politica extern─â ┼či modul comunist de via┼ú─â al URSS.

Disputa cu Comitetul Olimpic American

├Än mod ironic, cu doi ani ├«nainte, Statele Unite respinseser─â un apel similar la boicotarea acelora┼či Jocuri Olimpice de la Moscova. Unele grupuri au cerut Statelor Unite s─â boicoteze Olimpiada din 1980 ├«n semn de protest fa┼ú─â de tratamentul aplicat diziden┼úilor de c─âtre sovietici. ├Än acea vreme, pre┼čedintele Carter a spus c─â decizia revenea Comitetului Olimpic al SUA ┼či c─â, personal, spera ca sportivii americani vor participa. Doi ani mai t├órziu, acesta nu a mai l─âsat Comitetul Olimpic s─â decid─â asupra boicotului, asigur├óndu-se cu t─ârie c─â acesta se va conforma dorin┼úelor sale.

Pre┼čedintele Carter considera c─â doar dou─â r─âspunsuri acceptabile puteau face eficient boicotul olimpic. Primul r─âspuns era conformarea rapid─â a Comitetului Olimpic american fa┼ú─â de dorin┼úele preziden┼úiale. Scopul era de a ├«nf─â┼úi┼ča o solidaritate american─â total─â cu dorin┼úele sale. ├Än cazul ├«n care Comitetul Olimpic american nu manifesta nicio ezitare ├«n a urma ordinele pre┼čedintelui, Uniunea Sovietic─â nu putea sus┼úine c─â pre┼čedintele nu avea sprijin total pentru boicotul olimpic ├«n propria lui ┼úar─â.

Al doilea r─âspuns era aprobarea boicotului olimpic de c─âtre alia┼úii occidentali.  Rolf Pauls, ambasador RFG ├«n SUA a propus o reuniune a NATO ca posibil r─âspuns la interven┼úia militar─â sovietic─â ├«n Afghanistan, ├«ns─â nu a beneficiat de sprijin. Turcia, Pakistan ┼či Marea Britanie au ar─âtat ÔÇ×expresii moderate de interesÔÇŁ, ├«n timp ce Fran┼úa a refuzat r─âspicat boicotul.

Apelul la greșelile trecutului

Pre┼čedintele Carter a ├«nceput s─â foloseasc─â rela┼úiile istorice pentru a convinge alte ┼ú─âri precum ┼či Comitetul Olimpic american c─â boicotul era cea mai bun─â op┼úiune. Olimpiada din 1980 a ├«nceput s─â fie comparat─â cu edi┼úia din 1936 de la Berlin, numit─â ┼či ÔÇťOlimpiada nazist─âÔÇŁ. ├Än 1936, propunerea americanilor evrei de boicotare a Jocurilor Olimpice fusese respins─â de pre┼čedintele Comitetul Olimpic al SUA.

Atrocit─â┼úile comise ├«n timpul Holocaustului erau necunoscute majorit─â┼úii americanilor. Dup─â ce au devenit cunoscute detaliile evenimentelor din Germania nazist─â, americanii au regretat participarea la Olimpiad─â. ├Än martie 1980, Carter a subliniat c─â asemenea gre┼čeli nu trebuie repetate.

Mutarea Olimpiadei  v─âzut─â ca solu╚Ťie

├Än ├«ncercarea de a convinge CIO ┼či Comitetul Olimpic al SUA s─â mute sau s─â anuleze Olimpiada, pre┼čedintele Carter a propus ca CIO s─â desemneze o loca┼úie olimpic─â permanent─â ├«n Grecia. Astfel, acesta considera c─â pe viitor ar disp─ârea orice competi┼úie politic─â ├«ntre na┼úiuni pentru organizarea Jocurilor, care nu ar mai fi folosite ├«n scopuri politice. Oficialii americani au trimis apoi mesaje la peste 100 de ┼čefi de state, ├«ndemn├ónd alte na┼úiuni s─â sprijine mutarea Olimpiadei ├«n Grecia.

Pre┼čedintele CIO, Lordul Killian a r─âspuns c─â mutarea Olimpiadei nu era posibil─â. El a anun┼úat c─â ÔÇ×CIO are obliga┼úia jurdic─â de a organiza Jocurile la Moscova ┼či c─â nu se pune problema mut─ârii acestora.ÔÇŁ

Pre┼čedintele Carter nu mai avea alt─â solu┼úie ├«n rezolvarea situa┼úiei Olimpiadei dec├ót s─â-┼či continue eforturile de a crea un boicot interna┼úional. Ideea mut─ârii permanenete a Jocurilor ├«n Grecia era controversat─â. Neav├ónd alternative, pre┼čedintele urma s─â foloseasc─â boicotul ca instrument al condamn─ârii politice a URSS de c─âtre SUA. Carter s-a dedicat unei intense campanii interne pentru a convinge sau a for┼úa Comitetul Olimpic american s─â accepte boicotul olimpic.

Impunerea boicotului

boicot harta 0 png png

Comitetul Olimpic american a ezitat s─â adere oficial la boicot, sus┼úin├ónd c─â numero┼či sportivi ├«┼či dedicaser─â via┼úa particip─ârii la aceste jocuri ┼či c─â respingerea acestei ┼čanse ar marca o mare tragedie. Sportivii americani au sus┼úinut c─â participarea lor la Olimpiada sovieticilor ar transmite un mesaj chiar mai important.

Dup─â discursul lui Carter din martie 1980, sportivii care au luat parte la acesta au fost sonda┼úi pentru a-┼či exprima opinia pro sau contra boicotului. Astfel, 44 din 97 de sportivi s-au opus boicotului. Doar 29 au fost favorabili boicotului, iar 24 s-au ab┼úinut.

Pre┼čedintele Carter nu mai ├«ncerca s─â conving─â Comitetului Olimpic american, oficializ├ónd boicotul iar pe 21 martie, dup─â ce a declarat c─â nu poate vorbi ├«n numele sportivilor altor ┼ú─âri, pre┼čedintele Carter anun┼úa c─â sportivii americani nu vor participa la Olimpiad─â.

Administra┼úia Carter a avertizat Comitetul Olimpic c─â pre┼čedintele va folosi orice mijloace pentru a ├«mpiedica echipele s─â se deplaseze la Moscova. ├Än ajunul conven┼úiei Comitetului Olimpic american din 12 aprilie 1980, pre┼čedintele Carter i-a avertizat din nou:ÔÇťDac─â vor fi necesare m─âsuri legale, voi lua aceste m─âsuri.ÔÇŁ

Succes sau eșec?

Comitetul Olimpic american a trebuit s─â se conformeze ┼či s─â accepte c─â SUA nu vor participa la Olimpiada de Var─â din 1980. Pe 14 aprilie comitetul director al CO american a votat ├«n favoarea boicotului, cu 1604 voturi pro ╚Öi 797 contra.

Pe l├óng─â interzicerea particip─ârii sportivilor americani la Olimpiada din 1980, pre┼čedintele Carter a cerut, de asemenea, unui num─âr de 30 de companii americane s─â renun┼úe voluntar la exporturile de 20-30 milioane de dolari aferente jocurilor. Pre┼čedintele Carter a semnat apoi un embargo pe exportul produselor aferente olimpiadei, afect├ónd companii precum Levi-Strauss, Pepsi-Cola ┼či NBC-TV. Administra┼úia Carter a f─âcut tot posibilul pentru a face Olimpiada din 1980 c├ót mai pu┼úin profitabil─â ┼či c├ót mai nesemnificativ─â.

Pe plan intern, boicotul olimpic ar putea fi v─âzut drept un succes. Niciun american nu a participat la Olimpiada din 1980, iar SUA au reu┼čit s─â submineze succesul Olimpiadei sovietice.

Pe plan interna┼úional, succesul sau e┼čecul boicotului american r─âm├óne neclar, ├«ns─â, ├«n cele din urm─â, anvergura boicotului olimpic a fost probabil ceva mai mic─â dec├ót sperase pre┼čedintele Carter.

      BIBLIOGRAFIE

1.      Herbert D. Rosenbaum, Alexej Ugrinsky-ÔÇ×Jimmy Carter. Foreign Policy and post-presidential yearsÔÇŁ, Editura Greenwood Press, Westport, Connecticut, 1994

2.      Shane R. Shaun-ÔÇ×The Olympic Cold WarÔÇŁ, tez─â prezentat─â la Universitatea de Stat din San Diego, 2010