Istoria exploatării gazelor din Marea Neagră

România are o istorie de peste 160 de ani în producția și rafinarea țițeiului. A fost printre primele țări producătoare din lume și unul dintre cei mai mari producători la începutul secolului XX. Acum, după mai bine de un secol și jumătate de producție, majoritatea zăcămintelor au devenit mature. Totuși, descoperirile recente de gaze naturale din apele de mare adâncime ale Mării Negre indică un potențial semnificativ și o imensă oportunitate pentru România.

Gloria: prima platformă românească de foraj marin

Explorarea pentru hidrocarburi a platformei continentale românești a Mării Negre a demarat în anul 1969, odată cu efectuarea primelor lucrări de prospecțiune seismică, gravimetrică și magnetometrică. În 1972, România a început construirea primei platforme de foraj marin, intitulată Gloria, în Șantierul Naval Galați, sub supravegherea Offshore Co. din Statele Unite ale Americii.

În mai 1976, lucrările în Șantierul Naval Galați s-au încheiat, s-au contractat remorchere și Gloria a plecat pe Dunăre spre Constanța; a intrat în port la 26 mai și a acostat pe chei, în dana 34. La 19 august, platforma a fost transportată în larg, pe structura Ovidiu, unde a ajuns în data de 21 august 1976. Ovidiu era una dintre cele aproximativ 16 structuri geologice potențiale cu acumulări de hidrocarburi, după cum notează inginerul Ion Vlad, la vremea respectivă șef proiect Terminal Midia și Amenajare platforma Gloria.

Platforma Gloria și petrolierul Buștenari

Sucursala Petromar Constanța

Petromar Constanța este sucursala societății PETROM S.A., membru OMV Group care desfășoară activitățile de explorare și producție pentru hidrocarburi, pe platforma continentală românească a Mării Negre. Petromar este o sucursală complexă, care integrează activitățile de explorare și producție cu servicii de foraj și cu alte tipuri de servicii specifice activității petroliere pe mare (mecanice, geologice, navale etc.).

7 mai 1987: începutul producției românești offshore

Începând cu anul 1976, Petromar a demarat activitatea de explorare, prin lucrări de foraj, cu platforma Gloria, iar prima sondă, Ovidiu 1, a atins adâncimea finală de 5006 m, cea mai mare adâncime forată până acum în Marea Neagră (capacitatea maximă a instalației era proiectată pentru 6000 m).

În 1980 s-a înregistrat primul succes, cu sonda Lebăda 8, în zăcământul Lebăda Est, iar în 1984 a fost instalată prima conductă magistrală între Platforma Centrală și terminalul de pe țărm. Data de 7 mai 1987 marchează începutul producției românești offshore, din zăcământul Lebăda Est. Cea de-a doua conductă magistrală a fost instalată în anul 1996.

Până în 2005

Lucrările de explorare și exploatare efectuate până în anul 2005 s-au concretizat prin descoperirea a 4 structuri comerciale (Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe și Pescăruș), având cantonate, la niveluri stratigrafice diferite, 8 zăcăminte de hidrocarburi, dintre care 7 de țiței și unul de gaze.

Centrala Midia

Tot până în 2005, pe platforma continentală românească a Mării Negre se săpaseră 137 de sonde (peste 360.000 m săpați), dintre care 83 de sonde de explorare (peste 225.000 m săpați) și 54 de sonde de exploatare pentru hidrocarburi (peste 135.000 m săpați). Din cele 83 de sonde de cercetare, 12 au fost utilizate ulterior în procesul de exploatare.

Descoperirile

Dar istoria a continuat ‒ și continuă. În iunie 2007 s-a descoperit a cincea structură cu sonda 4: zăcământul Delta. A urmat, în ianuarie 2012, a șasea descoperire, în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Perimetrul are o suprafață de 7.500 kmp și se află la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. În cadrul campaniei de foraj 2011-2012, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime, Domino 1, a adus și prima descoperire de gaze naturale. În cadrul celei de-a doua campanii de foraj, 2014-2015, au fost săpate șapte sonde, inclusiv Pelican Sud 1, care a dus la descoperirea zăcământului Pelican Sud.

În iulie 2014 s-a descoperit o nouă structură offshore, cu sonda Marina 1, în blocul Istria. În anul 2019, platforma de foraj Gloria a fost retrasă de pe locația zăcământului Sinoe, unde se afla de la momentul descoperirii zăcământului, în 1988.

Activitatea de extracție

Activitatea de extracție a început, așadar, în anul 1987, odată cu punerea în producție a zăcământului de țiței Lebăda Est prin 6 sonde de exploatare și a continuat să se dezvolte până în prezent. Exploatarea zăcămintelor este realizată prin intermediul unei infrastructuri specifice, alcătuită din:

Platforma Fixă Centrală de Producție (PFCP), care realizează colectarea, tratarea și pomparea țițeiului brut, a gazelor asociate și a gazelor libere de la secțiile de producție spre Terminalul Midia.
Mai multe Platforme Fixe Suport-Sonde (PFSS) și Platforme Grup-Social-Utilități (PGSU), cu autonomie în procesul de exploatare.
Sistemul de conducte submarine, cu o lungime totală de 297 km, pentru transportul hidrocarburilor și al apei de injecție între PFSS și PFCP sau între PFCP și Terminalul Midia, situat pe uscat.
Terminalul Midia: terminalul de pe uscat conectat la cele două conducte submarine (conducta de țiței și conducta de gaze) pornite de la Platforma Centrală realizează colectarea, separarea, tratarea și livrarea întregii cantități de țiței produse pe mare. În cadrul acestei secții se realizează și prelucrarea gazelor, gaze primite din conducta submarină aferentă.

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană

Punerea în valoare a resurselor strategice din Marea Neagră a intrat într-o nouă etapă după anunțul făcut de companiile OMV Petrom și Romgaz privind decizia de a dezvolta Neptun Deep, cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din zona economică exclusivă a României în Marea Neagră.

OMV Petrom și Romgaz estimează că volumul de investiții necesar pentru dezvoltarea proiectului se va ridica la 4 miliarde de euro, iar primele cantități de gaz vor fi livrate în 2027. Perimetrul Neptun Deep, în care se află două zăcăminte comerciale, Domino și Pelican Sud, urmează să furnizeze în total aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce va face ca România să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, conform comunicatului celor două companii. În acest proiect, OMV Petrom este operatorul, cele două companii având o participație egală, de 50%.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „Prin decizia finală de investiție pentru proiectul Neptun Deep, deschidem un nou capitol pentru sectorul energetic românesc. Împreună cu partenerul nostru, Romgaz, intrăm în faza de dezvoltare a primului proiect offshore de mare adâncime din România. Proiectul va contribui la creșterea economică a României și va consolida securitatea energetică a țării. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția este echivalentă cu cererea anuală curentă de gaze naturale a aproape 4,3 milioane de gospodării multiplicată de circa 30 de ori. De asemenea, este un pas major pentru strategia noastră 2030 prin care susținem tranziția energetică în România și în regiune”.

Răzvan Popescu, director general Romgaz: „Neptun Deep este un proiect strategic pentru România și pentru regiune din perspectiva asigurării necesarului de gaze naturale și a tranziției energetice a țării. Începând cu 2027 vom avea o nouă sursă de gaze naturale, care are potențialul de a crește semnificativ producția de gaze naturale a țării. Suntem mândri să fim parte a unui proiect inovator, care va aduce beneficii semnificative pe termen lung”.

Ce va însemna investiţia

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor.

Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Aceasta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanţei de mediu, prin eficientizarea consumului energetic și reducerea emisiilor.

Ce este Neptun Deep

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 kmpși se află la o distanţă de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerată în 2008 și a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

OMV Petrom

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 de benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.

OMV Petrom este o companie în care acționarii români dețin peste 42% din acțiuni (din care statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,7%, iar 21,7% sunt deținute de fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de investitori individuali și alte entități românești). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 6,4% sunt deținute de alți investitori străini. Din totalul acțiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori din Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 39 miliarde de euro, reprezentând taxe, impozite și dividende plătite în perioada 2005-2022. În aceeași perioadă, compania a investit aproximativ 17 miliarde de euro. În anul 2022, impozitele plătite de OMV Petrom au asigurat 7% din veniturile fiscale ale României.

Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilității corporatiste. În perioada 2007-2022, compania a alocat circa 120 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.

Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom și-a anunțat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice privind riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice. OMV Petrom raportează anual progresul realizat în ceea ce privește implementarea acestor recomandări.

ROMGAZ

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București (BVB) și a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român, cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării și producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani, în anul 1909.

ROMGAZ face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale și operații speciale la sonde și asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. În 2013, Romgaz și-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător și furnizor de energie electrică.

La data de 1 august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al ROMGAZ BLACK SEA LIMITED (înființată ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited), ca urmare a finalizării tranzacției de achiziție și transferului tuturor acțiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

România câștigă la Haga

Delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive a României în Marea Neagră a fost un proces dificil, care s-a întins pe parcursul multor ani, din a doua jumătate a secolului trecut până în 2009, când s-a pronunțat Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

În urma încheierii celui de Al Doilea Război Mondial și a Tratatului de Pace de la Paris, Insula Șerpilor a rămas României. Însă importanța extraordinară a acestei stânci nu a scăpat atenției URSS, care, printr-un protocol de precizare a frontierei dintre România și URSS semnat în 1948, obține încorporarea insulei în teritoriul Uniunii Sovietice, contrar Tratatului de la Paris.

Timp de 20 de ani, între 1967 și 1987, au avut loc zece runde de negocieri între România și URSS pentru delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

Negocierile se reiau, un deceniu mai târziu, în 1998, între România și Ucraina. Zece runde de negocieri nu au dus la niciun rezultat, dar, în urma prevederilor din Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina și ale Tratatului de delimitare a frontierei dintre cele două state, România sesizează Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Agentul României la Curtea de la Haga, Bogdan Aurescu, semnează Cererea de sesizare a CIJ în septembrie 2004.

Diferendul a privit delimitarea spațiilor maritime ale celor două părți, a platoului continental și a zonelor economice exclusive, suprafața în litigiu fiind de 12.200 de kilometri pătrați.

Curtea s-a pronunțat în februarie 2009, decizia fiind favorabilă României. Instanța internațională a trasat o linie de delimitare, în urma căreia cea mai mare parte, aproape 80% din suprafața în dispută, reprezentând 9.700 de kilometri pătrați, a fost obținută de România, platou continental și zonă economică exclusivă.

În urma acestei decizii istorice, România a rămas în posesia rezervelor de hidrocarburi cunoscute și prezumate din subsolul Mării Negre. Operațiunile de exploatare a rezervelor existente și descoperirea unor noi depozite cu valoare comercială ridicată puteau continua, dar drumul nu a fost nici scurt, nici uşor.

Grupaj realizat cu sprijinul OMV Petrom. Textul a fost publicat în numărul 258 al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 14 iulie - 14 august, și în format digital pe platforma paydemic.