Istoria conflictului israelo palestinian jpeg

Istoria conflictului israelo-palestinian

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Alexandru Danilov

Av├ónd r─âd─âcini ├«nc─â din perioada otoman─â, conflictul israelo-palestinian continu─â ┼či p├ón─â acum s─â fie unul dintre cele mai greu de solu┼úionat din lume.

Apari┼úia Israelului ├«n 1948, cu ajutorul grupurilor de lobby evreie┼čti din Congresul SUA, i-a transformat pe palestinieni ├«ntr-o popula┼úie ÔÇ×tolerat─âÔÇŁ. Examin├ónd harta ini┼úial─â a teritoriilor palestiniene, putem observa c─â de-a lungul timpului acestea au ├«nceput s─â se restr├óng─â ca rezultat al ac┼úiunilor militare ┼či  a coloniz─ârilor organizate de statul israelian. Mii de palestinieni au ajuns s─â fie expulza┼úi din propriile lor teritorii sau au fost sili┼úi s─â ia calea exilului ├«n urma unei adev─ârate politici de epurare etnic─â promovat─â de Israel. Atacurile teroriste ale Hamasului sau ale Jihadului Islamic au intensificat opera┼úiunile militare israeliene ├«n teritoriile ocupate palestiniene.

 Hamasul este unul dintre principalii vinova┼úi ai e┼ču─ârii procesului de pace ├«n Palestina. Liderii Hamasului au ajuns s─â se apere ├«n fa┼úa atacurilor Israelului folosind civilii palestinieni pe post de scut uman. O mare parte din statele arabe nu a recunoscut nici p├ón─â acum dreptul la existen┼ú─â a statului israelian ┼či au continuat s─â promoveze o politic─â  agresiv─â fa┼ú─â de Israel, ├«narm├ónd ├«n secret organiza┼úii teroriste palestiniene.

Israelul a luat ├«ns─â ni┼čte m─âsuri de securitate care au provocat indignare ├«n r├óndul organiza┼úiilor de ap─ârare a drepturilor omului. Zidul israelian de securitate care a ├«nceput s─â fie construit ├«n Cisiordania, ├«ncep├ónd cu 2003, a reu┼čit s─â transforme via┼úa palestinienilor ├«ntr-un calvar, silindu-i s─â tr─âiasc─â ca ├«ntr-un adev─ârat ghetou. Cu toate c─â politicienii israelieni ┼či americani continu─â s─â promoveze prin discursuri crearea unui stat palestinian independent, armata israelian─â continu─â s─â bombardeze teritoriile palestiniene, distrug├ónd infrastructura civil─â (centrale electrice, conducte de ap─â, ┼čcoli, spitale ┼či alte obiective civile), l─âs├ónd ├«n urm─â mii de victime ├«n r├óndul civililor palestinieni.

Sionismul ┼či ├«nceputurile conflictului arabo-israelian

Conturat ├«nc─â din secolul al XIX-lea ├«n r├óndul burgheziei evreie┼čti ca mi┼čcare politic─â ┼či religioas─â, sionismul a militat pentru ├«ntemeierea unui stat evreu pe teritoriul Palestinei. Conflictul israelo-palestinian a debutat, ├«n 1920, o dat─â cu violen┼úele interetnice din interiorul Palestinei aflate sub administra┼úia britanic─â. Violen┼úele s-au transformat  treptat ├«ntr-un conflict general o dat─â cu r─âzboiul arabo-israelian din perioada 1947-1949, apoi antisemitismul din Europa a  gr─âbit apari┼úia unui stat evreu independent ├«n 1948.

La baza g├óndirii sioniste st─â argumentul potrivit c─âruia palestinienii nu au constituit niciodat─â un popor. ├Än nuvela lui Theodor Herzl, Altneuland (1902), palestinienii sunt descri┼či ca  fiind ni┼čte arabi mizerabili care tr─âiesc ├«n sate cernite ┼či arat─â ca ni┼čte bandi┼úi. Nuvela lui Herzl va deveni unul din textele de baz─â ale g├óndirii sioniste. Barbarismul palestinienilor contrastez─â, ├«n textele sioniste, cu noble┼úea evreilor europeni care ├«┼či revendic─â dreptul de a st─âp├óni T─âr├ómul F─âg─âduin┼úei, av├ónd  ├«n acela┼či timp ┼či o misiune civilizatoare.

Existen┼úa unui stat evreu str─âvechi pe aceste p─âm├ónturi nu are totu┼či o dovad─â  arheologic─â solidat─â, baz├óndu-se ├«n mare parte pe men┼úiunile din Biblie. ZeÔÇÖev Herzog, profesor de arheologie la Universitatea din Tel Aviv, a creat o adev─ârat─â furtun─â mediatic─â├«n 1999, atunci c├ónd a afirmat c─â nu a g─âsit dovezi arheologice care s─â ateste c─â T─âr├ómul F─âg─âduin┼úei din Biblie a fost de fapt teritoriul unui stat evreu. O carte care a creat o mare controvers─â ├«n Israel a fost cea al lui Shlomo Sand, profesor de istorie la Universitatea din Tel Aviv, intitulat─â When and How Was the Jewish People Invented?. ├Än lucrarea sa, Sand afirm─â faptul c─â evreii ┼či cre┼čtinii din Palestina au fost converti┼úi la Islam odat─â cu cucerirea arab─â. Astfel, autorul neag─â istoria oficial─â a Israelului, care afirm─â c─â evreii de ast─âzi sunt urma┼čii comunit─â┼úii evreie┼čti din Palestina de acum 2000 de ani. Faptul c─â evreii sunt r─âsp├óndi┼úi ├«n foarte multe col┼úuri ale globului este pus de c─âtre Shlomo Sand pe seama convertirii unor popula┼úii de origine non-evreiasc─â la iudaism. ├Än accep┼úiunea lui Sand, a fi evreu nu ┼úine de o apartenen┼ú─â etnic─â, ci de una religioas─â.

Recunoa┼čterea pe plan interna┼úional cu excep┼úia statelor arabe, ├«n 1949, a unui nou stat evreu, a dus la transformarea palestinienilor ├«n ÔÇ×popula┼úie tolerat─âÔÇŁ. Aproape 700.000 de palestinieni au luat calea exilului s-au au fost expulza┼úi o dat─â cu proclamarea Israelului.

De ce SUA sprijină Israelul în chestiunea palestiniană?

Pe plan interna┼úional, SUA ┼či-a manifestat ├«n permanen┼ú─â sprijinul fa┼ú─â de politica israelian─â din Palestina, acord├ónd ajutor financiar ┼či diplomatic guvernului de la Tel Aviv. ├Än nenum─ârate ocazii, SUA au blocat adoptarea unei Rezolu┼úii a Consiliului de Securitate ONU, care s─â condamne ac┼úiunile militare israeliene din F├ó┼čia Gaza ┼či celelalte teritorii locuite de palestinieni. Cet─â┼úenii americani de origine evreiasc─â reprezint─â aproximativ 1, 7%-2, 4% din popula┼úia SUA (├«ntre 5-8 milioane de evrei). Astfel, politicienii americani de origine evreiasc─â au exercitat o influen┼ú─â important─â ├«n Congresul SUA ├«nc─â de la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, iar grupul de lobby evreiesc a reu┼čit de cele mai multe ori s─â-┼či impun─â viziunea at├ót ├«n politica intern─â, c├ót ┼či ├«n cea extern─â.

Mul┼úi evrei au ├«nceput s─â ocupe pozi┼úii de conducere ├«n mi┼čc─ârile muncitore┼čti de la ├«nceputul secolului XX, contribuind la ├«nfiin┼úarea sindicatelor ┼či fiind un factor activ ├«n implementarea politicilor de st├ónga ale Partidului Democrat, ├«ncep├ónd cu 1936. Politica New Deal din aniiÔÇÖ30 ┼či mi┼čc─ârile pentru drepturi civile de la mijllocul anilor ÔÇÖ60 au  beneficiat de o larg─â sus┼úinere ├«n r├óndul comunit─â┼úii evreie┼čti din SUA. ├Än politica interna┼úional─â, o dat─â cu fondarea Israelului ├«n 1948 ┼či recunoa┼čterea sa de c─âtre SUA, Orientul Mijlociu a devenit o zona de interes pentru politica extern─â american─â. ├Än contextul R─âzboiului Rece dintre SUA ┼či URSS, Israelul a fost pilonul principal al implement─ârii politici externe americane ├«n regiune. Dup─â pr─âbu┼čirea URSS, Israelul a continuat s─â fie piesa central─â a strategiei americane din Orientul Mijlociu.

Mai mul┼úi anali┼čti ai rela┼úiei SUA-Israel, a┼ča cum este Michael Barnett de la Universitate George Washington, consider─â c─â sprijinul ini┼úial al SUA pentru Israel a venit mai mult din calcule strategice dec├ót din alte ra┼úiuni. Barnett ├«┼či completeaz─â aprecierea afirm├ónd c─â dup─â R─âzboiul de ┼×ase Zile din 1967, rela┼úia diplomatic─â americano-israelian─â a fost una furtunoas─â. ┼óin├ónd cont c─â URSS beneficia de o mare influen┼ú─â ├«n r├óndul statelor arabe, Israelul a fost pentru SUA unealta perfect─â pentru a restabili echilibrul de putere ├«n regiune. Statul evreu a devenit cel mai important membru al blocului anti-sovietic din regiune. Sprijinul american pentru guvernul de la Tel Aviv nu a fost doar diplomatic, ci de asemenea ┼či unul militar. SUA a ajutat Israelul s─â se ├«nzestreze cu cele mai importante arme, permi┼ú├óndu-i accesul la cele mai importante cercet─âri din industria de ap─ârare american─â. Actualmente, armata Israelului  este considerat─â a fi una dintre cele mai puternice armate din lume din punct de vedere al  tehnologiilor militare dezvoltate.

SUA au  fost interesate de men┼úinerea unei stabilit─â┼úi regionale ├«n Orientul Mijlociu ┼či pentru a putea ┼úine sub control pre┼úul mondial al petrolului. Chiar dac─â SUA ┼či-au asumat ┼či rolul de mediator ├«n  conflictul israelo-palestinian, promi┼ú├ónd s─â ia ├«n considerare cerin┼úele ambelor tabere, totul s-a rezumat la semnarea unor acorduri de pace f─âr─â substan┼ú─â, deoarece Israelul nu a fost silit ├«n nici un fel s─â renun┼úe ├«n a mai ├«nfiin┼úa colonii evreie┼čti ├«n teritoriile palestiniene. Acordurile de la Oslo semnate ├«ntre Israel ┼či Organiza┼úia pentru Eliberarea Palestinei ├«n anul 1993 au ajuns s─â nu mai fie respectate. ├Än ceea ce prive┼čte politica discriminatorie dus─â de Israel ├«n teritoriile locuite de palestinieni, politicienii americani  s-au ferit s─â critice deschis Tel Avivul. A┼ča a procedat ┼či pre┼čedintele Obama, care s-a rezumat ├«n a critica timid ├«nfiin┼úarea de noi colonii evreie┼čti ├«n Cisiordania, locul unde ├«┼či exercit─â autoritatea de facto guvernul laic al Autorit─â┼úii Na┼úionale Palestiniene.

Conform sondajelor de opinie, Israelul beneficiaz─â de asemenea de o mare popularitate ┼či ├«n r├óndul votan┼úilor americani, care ├«nc─â din anii ÔÇÖ80 au manifestat o simpatie mult mai mare pentru evrei dac├ót pentru palestinieni. Acest val de simpatie din partea americanilor nu a putut fi ignorat de politicienii americani. Tendin┼úa s-a accentuat dup─â atentatele teroriste din 2001, ├«n care au fost implica┼úi terori┼čti arabi. Americanii apreciaz─â faptul c─â ├«ntre SUA ┼či Israel exist─â valori comune.

├Än ceea ce prive┼čte grupurile de lobby evreie┼čti, cel mai influent din Congres este American Israel Public Affairs Committee(AIPAC).

A┼ča cum apreciaz─â cunoscu┼úii speciali┼čtii ├«n rela┼úii interna┼úionale, John Mearsheimer ┼či Stephen Walt, ├«n lucrarea The Israel Lobby and American Foreign Policy, AIPAC ┼či alia┼úii s─âi au ajuns s─â ├«mping─â SUA s─â ac┼úioneze chiar contrar intereselor sale strategice, atunci c├ónd vine vorba de sus┼úinerea Israelului.

Via┼úa din ÔÇťghetoul  palestinianÔÇŁ

O dat─â cu proclamarea statului evreu, palestinienii au ajuns s─â tr─âiasc─â pe teritorii care de-a lungul anilor s-au restr├óns din ce ├«n ce mai mult din cauza ├«nfiin┼ú─ârii de noi colonii evreie┼čti. Datorit─â spa┼úiului de locuit retr├óns, asez─ârile palestiniene au ajuns s─â capete treptat aspectul unor imense ghetouri. Pe 30 august 2003, de-a lungul limitelor Cisiordaniei aflate sub controlul de facto al Autorit─â┼úii Palestiene, a ├«nceput s─â fie construit un zid de securitate israelian, ca r─âspuns la valul de atentate teroriste palestiniene organizate  pe teritoriul Israelului, cunoscute ┼či sub numele de ÔÇ×Intifada a II-aÔÇŁ. ├Än mediile palestiniene acest zid de izolare este numit ÔÇ×zidul apartheiduluiÔÇŁ. Zidul are ├«n componen┼ú─â ┼či sisteme de alarm─â electrice.

2 162 jpg jpeg

Observatorii palestinieni raporteaz─â faptul c─â acesta a ├«ngr─âdit libertatea de mi┼čcare a palestinienilor, mai ales pentru cei care au locuri de munc─â ├«n teritoriul israelian. Au fost semnalate de asemenea ┼či o serie de abuzuri s─âv├ór┼čite de solda┼úii evrei la punctele de control din Cisiordania. Israelul d─â replica celor care aduc aceste acuza┼úii solda┼úilor evrei, afirm├ónd faptul c─â modul lor de comportare este permanent ┼úinut sub supraveghere de observatori, iar orice abateri de la regulile de conduit─â sunt sanc┼úionate corespunz─âtor. Marele neajuns este c─â ace┼čti observatori nu reu┼česc s─â fie tot timpul prezen┼úi la toate punctele de control.

În ciuda faptului că zidul construit în Cisiordania a fost declarat ilegal de către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, prin decizia din iulie 2004, Israelul a refuzat să se conformeze deciziei, motivând că astfel se apără împotriva bandelor de jefuitori palestinieni.

O alt─â m─âsur─â controversat─â luat─â de Israel este ┼či anularea dreptului de ┼čedere ├«n teritoriile ocupate pentru palestinienii care de┼úin un pa┼čaport str─âin. Palestinienii consider─â c─â o astfel de m─âsur─â nu face altceva dac├ót s─â izoleze comunitatea palestinian─â.

Israelul este acuzat de c─âtre Autoritatea Palestinian─â ┼či pentru faptul c─â bombardeaz─â, ├«n timpul ac┼úunilor sale militare ├«n F├ó┼čia Gaza, infrastructura civil─â (re┼úeaua de ap─â, centralele electrice) transform├ónd via┼úa cotidian─â a palestinienilor ├«ntr-un calvar. Sub pretextul unor gre┼čeli s─âv├ór┼čite de armata israelian─â(a┼ča-numitele pagube colaterale) au ajuns s─â fie bombardate ┼čcoli ┼či spitale.

Ca rezultat al construirii ÔÇ×zidului din CisiordaniaÔÇŁ, circula┼úia m─ârfurilor ┼či a persoanelor a devenit un co┼čmar logistic cu mari costuri de ├«nt├órziere. Zidul de securitate israelian are 75 de puncte de control permanente la care se adaug─â ├«nc─â 150 de puncte de control mobile. ├Än mai mult de 400 de locuri, drumurille din Cisiordania sunt blocate de obstacole. La astfel de puncte de control, alimentele se degradeaz─â p├ón─â ce sunt aduse ├«n pie┼úe, bolnavii mor datorit─â ├«nt├órzierilor cauzate de aglomera┼úia de la punctul de trecere, copiii palestinieni nu mai reu┼česc s─â ajung─â ├«n timp la ┼čcoal─â, iar palestinienii ajung s─â-┼či piard─â locurile de munc─â. ├Än plus, foarte mul┼úi palestinieni nici nu ajung s─â beneficieze de permise de trecere.

Dup─â cum afirm─â Banca Mondial─â, toate aceste restric┼úii la libera circula┼úie a m─ârfurilor ┼či persoanelor este principala cauz─â a sufoc─ârii economiei palestiniene ┼či, ├«n consecin┼ú─â, a nivelului de trai sc─âzut. A┼ča cum se declara ├«ntr-un raport ONU, un sfert de milion de palestinieni au ajuns s─â fie izola┼úi at├ót fa┼ú─â de Israel c├ót ┼či ├«n interiorul Cisiordaniei, ├«n propriile lor ghetouri.

Problema palestinian─â din perspectiva Israelului

Occupied Palestinian Territories 0 jpg jpeg

Statul israelian nu este ├«ns─â singurul vinovat al actualei situa┼úii din Palestina. Agresivitatea statelor arabe ┼či manipularea opiniei publice palestiniene de c─âtre organiza┼úiile teroriste arabe  au contribuit  la amplificarea conflictului israelo-palestinian.

Israelul ┼či-a afirmat ├«n nenum─ârate r├ónduri disponibilitatea de a negocia cu liderii palestinieni, pentru formarea unui stat palestinian independent, dar atacurile teroriste venite din teritoriile palestiniene au blocat orice demers. Rela┼úiile cu statele arabe din jur sunt ├«n continuare ├«nghe┼úate ┼či asta datorit─â faptului c─â existen┼úa statului Israel continu─â s─â nu fie recunoscut─â la nivel interna┼úional de c─âtre acestea. Imediat dup─â apari┼úia Israelului ca stat, o alian╚Ť─â militar─â a statelor arabe a lansat un r─âzboi de anihilare ├«mpotriva sa. Din tab─âra arab─â, doar Egiptul ┼či Iordanul au fost de acord s─â recunoasc─â la nivel oficial  existen┼úa statului Israel. Coali┼úia statelor arabe a fost de asemenea vinovat─â de declan┼čarea R─âzboiului de ┼×ase Zile (1967) ┼či a R─âzboiului de Yom Kippur (1972).  Unele state arabe, precum Iranul s-au implicat activ ├«n finan┼úarea ┼či antrenarea mi┼čc─ârilor teroriste ce ├«┼či desf─â┼čoara activitatea ├«n Israel (Hamas, Jihadul Islamic, Hezbollah). Situa┼úia politic─â din teritoriile palestiniene s-a complicat ┼či mai mult dup─â victoria Hamasului ├«n alegerile legislative ┼či preziden┼úiale din 2006. Fatah, gruparea politic─â palestinian─â organizat─â de Yasser Arafat, a ajuns s─â fie ┼úinta atacurilor Hamasului pentru acaparea puterii depline ├«n Palestina. ├Än contextul Prim─âverii Arabe, Hamasul a reu┼čit s─â ├«ncheie noi ├«n┼úelegeri cu guvernele arabe, extinz├óndu-┼či traficul cu arme ├«n F├ó┼čia Gaza. Folosindu-se de re┼úele de caritate, Hamasul a ajuns s─â transfome cl─âdiri publice palestiniene ├«n ┼úinte poten┼úiale pentru armata israelian─â, care s-a angajat ├«n ac┼úiuni militare menite s─â distrug─â infrastructura folosit─â de brig─âzile militare ale Hamasului.

O alt─â chestiune important─â ├«n reluarea negocierilor de pace israelo-palestiniene a fost desfiin┼úarea coloniilor evreie┼čti ap─ârute ├«n teritoriile palestiniene. Conform planului de dezangajarela care a aderat, Israelul a fost de acord s─â demoleze aceste colonii din F├ó┼čia Gaza, considerate ilegale de comunitatea interna┼úional─â. R─âm├ón ├«n continuare coloniile evreie┼čti din Cisiordania, care sunt deocamdat─â ├«n extindere. Israelul a decis s─â construiasc─â ├«ncep├ónd cu 2014 alte 14000 de colonii evreie┼čti.  Au fost distruse ├«n acela┼či timp ┼či 500 de case palestiniene, inclusiv cele ale satului Khirbit Makhoul.

Formarea unei coali┼úii de guvernare ├«ntre Fatah ┼či Hamas, ├«n vederea organiz─ârii unor noi alegeri, l-a determinat pe premierul israelian, Beniamin Netanyahu, s─â afirme c─â pre┼čedintele palestinian Mahmoud  Abbas este pus ├«n fa┼úa unei alegeri decisive:pacea cu Israelul sau pacea cu Hamasul, o organiza┼úie terorist─â care urm─âre┼čte distrugerea Israelul. Premierul Netanyahu a decis ├«n cele din urm─â s─â introduc─â sanc┼úiuni economice ├«mpotriva palestinienilor ┼či a suspendat construc┼úia de case destinate palestinienilor din Zona C a Cisiordaniei.

Pentru Israel, semnarea Acordurilor de la Oslo (1993) a constituit o speran┼ú─â ├«n ceea ce prive┼čte instalarea unei p─âci durabile ├«ntre israelieni ┼či palestinieni. Violen┼úele palestiniene care au continuat ┼či dup─â semnarea Acordurilor de la Oslo au reprezentat o dezam─âgire pentru diploma┼úia israelian─â care a considerat c─â a f─âcut nenum─ârate concesii Autorit─â┼úii Palestiniene (Israelul a acceptat s─â acorde 95% din teritoriul solicitat de liderii palestinieni). Cea de a doua Intifad─â (revolt─â palestinian─â) a fost cea care a pus cap─ât negocierilor israelo-palestiniene menite s─â g─âseasc─â o solu┼úie pa┼čnic─â. De atunci, Israelul a fost nevoit s─â intervin─â militar ├«n teritoriile palestiniene de fiecare dat─â c├ónd Hamasul sau alte organiza┼úii teroriste au lansat atacuri asupra teritoriului s─âu.

Contribu┼úia Hamasului ┼či al Jihadului Islamic ├«n  agravarea conflictului din Palestina

E┼čecul de a pune ├«n aplicare un plan de pace pe termen lung  i-a determinat pe mul┼úi palestinieni s─â sprijine organiza┼úiile cu caracter terorist:Hamas ┼či Jihadul Islamic. Aceste organiza┼úii au ajuns s─â fie catalogate teroriste de c─âtre Israel, SUA, Canada, UE, Iordan, Egipt ┼či Japonia.

Rusia, Iranul ┼či China sunt principalele state care nu au dorit s─â clasifice aceste grup─âri drept teroriste, numindu-le mi┼čc─âri de rezisten┼ú─â. Valul de atacuri sinuciga┼če ┼či de asasinate din Israel puse la cale de Hamas ┼či Jihadul Islamic, ├«ncep├ónd cu mijlocul anilor ÔÇÖ90, este motivul principal pentru care aceste organiza┼úii au ajuns s─â fie catalogate drept teroriste. Asasinarea premierului israelian, I╚Ťhak Rabin, de c─âtre un extremist evreu ┼či valurile de atentate ale Hamasului ┼či Jihadului Islamic au fost cele care au dus la compromiterea  negocierilor de pace israelo-palestiniene.

Faptul c─â au fost ├«nregistrate numeroase victime ├«n r├óndul popula┼úiei civile palestiniene este pus de israelieni pe seama faptului c─â organiza┼úiile teroriste palestiniene se infiltreaz─â ├«n r├óndul civililor palestinieni.  

Tirurile de rachete ale Hamasului asupra teritoriului israelian  au ajuns s─â fie principalul motiv pentru care Israelul lanseaz─â frecvent opera┼úiuni militare ├«n F├ó┼čia Gaza. Represaliile organizate de armata israelian─â sunt ├«ns─â complet dispropor┼úionate. Atunci c├ónd se intervine ├«mpotriva unor organiza┼úii teroriste, ┼úintele nu pot fi niciodat─â determinate cu precizie.  Astfel, o rachet─â israelian─â care vizeaz─â un obiectiv folosit de Hamas love┼čte ├«n cele din urm─â un bloc de locuin┼úe, l─âs├ónd ├«n urm─â o adev─ârat─â dram─â uman─â.

Israelul nu a ┼úinut niciodat─â cont de faptul c─â ac┼úiunile sale ├«n teritoriile palestiniene las─â ├«n urm─â o grav─â criz─â umanitar─â. O astfel de atitudine de indiferen┼ú─â a Israelul nu face altceva dec├ót s─â sporeasc─â popularitatea acestor organiza┼úii teroriste ├«n  r├óndul  palestinienilor, care ajung s─â le considere mi┼čc─âri de eliberare. ├Än schimb, Autoritatea Palestinian─â nu a recunoscut niciodat─â legitimitatea Hamasului.

 Un conflict interetnic perpetuu

Conflictul israelo-palestinian rămâne unul dintre cele mai dificile conflicte din lume. Nu s-a determinat dacă este oportună delimitarea actualului teritoriu în două state diferite. Cert este faptul că existenţa unui singur stat în Palestina nu poate fi o soluţie viabilă.

Dup─â cum declara Michael Newmann ├«n lucrarea sa, The Case against Israel, primul pas ├«n crearea  unui stat palestinian independent este retragerea tuturor coloni┼čtilor evrei din teritoriile palestiniene ocupate. Pentru a atinge acest deziderat este ├«n primul r├ónd necesar ca Israelul s─â se retrag─â pe grani┼úele existente dinaintea declan┼č─ârii R─âzboiului de ┼×ase Zile din 1967. O dilem─â este ┼či ce fel de suveranitate va avea un eventual stat palestinian asupra teritoriul s─âu, deoarece ├«n mod cert SUA ┼či Israelul nu sunt dispuse s─â accepte existen┼úa unei armate palestiniene care s─â apere grani┼úele din F├ó┼čia Gaza ┼či Cisiordania. Iranul, prin influen┼úa pe care o are asupra Hamasului, poate instiga, dup─â aprecierile strategilor americani ┼či evrei, un conflict de grani┼ú─â israelo-palestinian.

Israelul declară că este dispus să accepte existenţa unui stat palestinian independent, dar în schimb continuă să menţină sub ocupaţie întreaga Palestină istorică. Comunitatea internaţională nu face altceva decât să accepte această stare de fapt.

Motivul pentru care Israelul ├«ncearc─â s─â ├«mpiedice existen┼úa unui stat independent ├«n Cisiordania este legat ┼či de aprovizionarea cu ap─â. Dac─â renun┼ú─â la Cisiordania, Israelul va pierde controlul izvoarelor montane de aici, care ├«n prezent asigur─â o mare parte a necesarului de ap─â a statului evreu. ├Än acest scenariu, Israelul va fi nevoit s─â cumpere apa de la palestinieni, o situa┼úie deloc fericit─â. Un stat palestinian s─âr─âcit ┼či lipsit de legitimitate ├«n fa┼úa propriilor cet─â┼úeni e pu┼úin probabil s─â asigure o aprovizionare cu ap─â corespunz─âtoare pentru Israel. De fapt ┼či Israelul, dup─â cum raporteaz─â Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii, nu asigur─â la ora actual─â nici m─âcar necesarul minim de ap─â pentru popula┼úia palestinian─â, prefer├ónd s─â fac─â rezerve pentru propria popula┼úie.

Pentru Israel, teritoriile palestiniene continuă să fie poligonul de încercare pentru noile tehnologii militare israeliene. Atâta timp cât Israelul va fi un stat etnic, ocupaţia militară din teritoriile palestiniene se va consolida, iar politicile de epurare etnică se vor intensifica pentru a preveni apariţia unei puternice influenţe politice palestiniene.

Bibliografie

Jonathan Cook, Disappearing Palestine:Israel's experiments in human despair, Ed. Zed Books, Londra, 2008.

James L. Gelvin, The Israel-Palestine Conflict:One Hundred Years of War, Ed.Cambridge University Press, Cambridge, 2014.