Islanda medieval├ú ┼či miracolul literar jpeg

Islanda medieval├ú ┼či miracolul literar

Islanda medieval├ú a fost capabil├ú de un adev├úrat miracol ├«n perioada evului mediu. Calitatea literaturii elaborate ├«n secolele XII-XIV este f├úr├ú ├«ndoial├ú exemplar├ú. Profunzimea ┼či bog├ú┼úia acesteia sunt cu adev├úrat remarcabile ┼či incomparabile cu orice alt material artistic european. De altfel miracolul islandez continu├ú ┼či ast├úzi ├«ntr-o ┼úar├ú ├«n care practic nu exist├ú analfabetism ┼či gradul de instruire atinge cote maxime.

Poemele eddice, poezia scaldic├ú, saga sunt expresii ale originalit├ú┼úii spiritului germanic, care atinge un nivel de neegalat ├«n aceast├ú comunitate restr├óns├ú, preocupat├ú de dezvoltarea intelectual├ú ┼či de rafinarea limbii. Cantitativ, nicio literatura medieval├ú nu poate suporta compara┼úia cu cea islandez├ú. Autorul poemului Vol├╝spa, autorul codului de legi Gragas, autorul sag├úi despre arderea lui Njall sunt cu sigurant├ú printre marii ├«nv├ú┼ú├ú┼úi ai vremii.

Ca s├ú nu mai vorbim despre Snorri Sturluson, cel mai ├«nsemnat bondi, unchiul unui conduc├útor t├ón├úr la fel de pasionat de cultur├ú, Sturla Sighvatson. Ce este ┼či mai interesant la ace┼čti intelectuali este c├ú nu neglijeaz├ú nici treburile cotidiene, ci se ├«ndeletnicesc cu de toate, pentru c├ú textul poetic face parte integrant├ú din via┼úa cotidian├ú.

Limba a contribuit considerabil la conturarea minunatei literaturi pe care ne-au l├úsat-o mo┼čtenire islandezii. Poate mai pu┼úin apt├ú pentru lirism, limba germanic├ú septentrional├ú este foarte tehnic├ú, practic├ú, caracteristic├ú ce serve┼čte perfect cre├úrii de poezie scaldic├ú. Fenomenele fonetice precum accentuarea puternic├ú, metafonia, fractura, sincopa sau asimilarea, de┼či ├«i confer├ú o anumit├ú guturalitate ┼či ritm sacadat, demonstreaz├ú totu┼či c├ú islandeza se poate preta la un discurs coerent ┼či muzical, dar mai ales elaborat ┼či soficticat. Nici limba, nici cultura vikingilor nu au fost barbare.

Poezia scalzilor

Poezia scaldic├ú s-a n├úscut pe malul Baltice c├útre secolul al VII-lea, practicat├ú mai ├«nt├ói de norvegieni pentru ca ulterior s├ú devin├ú monopol islandez. O cunoa┼čtem mai ales pentru c├ú ├«n Edda sa ├«n proz├ú, Snorir prezint├ú regulile de compunere a poeziei scaldice. Scaldul era un poet de curte, dar expresia este exagerat├ú pentru c├ú Islanda nu a avut o curte regal├ú ├«nainte de secolul al XII-lea.

Existau c├úpetenii care se ├«nconjurau cu diverse personaje, printre care ┼či scalzii, cei care c├óntau ┼či comemorau ├«nt├ómpl├úri din timpul domniei regilor ├«ntr-o form├ú foarte savant├ú. Scaldul era deci ┼či poet, ┼či istoriograf. Foarte interesant este faptul c├ú poetul avea voie s├ú-┼či dest├úinuie ┼či sentimentele personale prin intermediul rafinatului vers lung aliterat, specific lumii germanice. Maniera ├«n care autorul valorifica subiectul era mai important├ú dec├ót subiectul propriu-zis.

Avem de-a face cu o poezie ├«n strofe sau visa, fiecare cu opt versuri. Conform prezentei sau absentei refrenului poezia se nume┼čte drapasau flokkr. O apreciere deosebit├ú are improviza┼úia, lausavisa. Fiecare vers con┼úine de regul├ú ┼čase silabe, dintre care trei sunt accentuate. Versurile sunt legate dou├ú c├óte dou├ú printr-o alitera┼úie consonantic├ú sau vocalic├ú.

Principiul alitera┼úiei se pare c├ú era la ├«nceput o specialitate germanic├ú, reg├úsindu-l ├«n alegerea prenumelui nou-n├úscutului sau ├«n formulele din textele de legi. ├Än fiecare vers exist├ú o rim├ú interioar├ú (inrim) care se realizeaz├ú prin penultima silab├ú, mereu accentuat├ú. Fiecare semistrof├ú (visuhelmingr) are o unitate de sens, constituie un bloc sintactic complet. A doua reia ideea din prima, dar cu anumite varia┼úii. Prin urmare, acest tip de poezie se remarc├ú prin existen┼úa mai multor porcedee de accentuare, vocabular ┼či sintax├ú. Din modul de combinare a aliteratiilor, accentu├úrilor ┼či rezolu┼úiilor (alternarea dintre silabele lungi ┼či cele scurte) rezult├ú nu mai pu┼úin de 100 de metri posibili...

├Än materie de vocabular, principala tr├ús├útur├ú o reprezint├ú interzicerea denumirii lucrurilor ┼či fiin┼úelor cu numele lor, posibil o reminiscen┼ú├ú a tabuurilor verbale sau doar un rafinament lexical.

skald clear jpg jpeg

Termenii direc┼úi pot fi substitu┼úi prin sinonime sau perifraze. Sinonimele (heiti) presupun ├«nlocuirea cuv├óntului cu un termen tehnic (de pild├ú targaÔÇô scut mic ├«n loc de scut) sau o metonimie (lindÔÇô tei ├«n loc de scut). Pentru fiecare realitate exist├ú o sumedenie de epitete. Marea poate fi ÔÇŁ├«ntinderea etern├úÔÇŁ, ÔÇŁvalulÔÇŁ, ÔÇŁl├úca┼čul anghileiÔÇŁ, ÔÇŁa┼čezarea lichid├úÔÇŁ. Circumlocu┼úiunile, perifrazele (kenningar), seminific├ónd mod de cunoa┼čtere, cuprind ├«n genere doi termeni lega┼úi prin prepozi┼úie:zeul=st├úp├ónul de s├úli, r├úzboinicul=arborele de b├út├úlie. Scopul metaforelor este de a produce asocieri ├«ntre registrul vizat ┼či alt registru, exprim├óndu-se astfel mai multe lucruri deodat├ú. Mesajul se ├«mbog├ú┼úe┼čte substantial. Kenningar┼či heitise pot ├«mbina ├«n multe feluri, cre├ónd ansambluri complexe.

De pild├ú, scladul Hallfredr Stingheritorul ├«l denume┼čte pe r├úzbonic astfel:ÔÇŁcel care potole┼čte foamea r├óndunicii vacarmului, sclipire a animalului lui HeitiÔÇŁ, unde r├óndunica vacarmului este corbul, animalul lui Heiti corabia, iar sclipirea scutul.  Cuv├óntul care trebuie dedus nu are voie s├ú apar├ú ├«n compozi┼úia locu┼úiunii. No┼úiunea la care se face referire se deduce prin aproxim├úri succesive. Kenningar┼či heitifac apel la ├«ntreaga mitografie str├úveche, aici este punctul de plecare care ├«nlesne┼čte ├«n┼úelesurile.

Poezia scaldic├ú nu este anonim├ú, contrar regulii aplicate la saga. ├Än Norvegia, locul s├úu de na┼čtere, tr├úie┼čte ├«n secolul al IX-lea primul scald cunoscut, Bragi Boddason, autor al Ragnarsdrapa. Dar islandezii dob├óndesc repede suprema┼úia ├«n domeniu. Unul dintre primii, erou de saga, Egill, fiul lui Grimr cel Plesuv, scrie multe opere, printre care impresionanta Sonatorrek, ├«n care depl├ónge moartea fiilor s├úi, pe care  este con┼čtient c├ú prin art├ú ├«i va imortaliza.

Poezia scaldic├ú nu este numai de sorginte p├úg├ón├ú, uneori ea apare ├«mbibat├ú cu multe elemente cre┼čtine. Cele dou├ú culturi se pot combina ├«n poeme precum Geisli a lui Einarr Skulason, care vorbe┼čte despre sf├óntul Olafr, sau Lilja, poem ├«nchinat fecioarei de c├útre c├úlug├úrul Eysteinn Asgrimsson. Dup├ú cum am mai men┼úionat, ├«nainte de toate conteaz├ú factura complex├ú a poeziei, nu tematica.

Eddele

Eddaeste ┼či ea o alt├ú parte a miracolului islandez. ├Än 1643 episcopul Brynjolfur Sveinsoon descoper├ú manuscrisul unuia dintre cele mai renumite texte, Edda, pe care i-l ofer├ú regelui. Manuscrisul con┼úinea 30 de poeme, fiind o copie dup├ú un original mai vechi, deci dat├ónd dinainte de secolul al XIII-lea. Cuv├óntul Edda poate proveni din latinescul edereÔÇô a compune poezie, sau poate face referire la Oddi, un important centru cultural al insulei.

Culegerea con┼úine texte gnomice, ca de pild├ú Vafthrudnismal, ├«n care Odin pune la ├«ncercarea cuno┼čtin┼úele unui uria╚Ö;texte narative, precum Hymiskvida, unde Thor ├«ncearc├ú s├ú prind├ú ┼čarpele din Midgard);texte magice ca Hyndluljod, unde Freya ├«┼či dezv├úluie genealogia;texte mitologice ca Grimnismal, ce relateaz├ú despre cum a dob├óndit Odin acces la tainele supreme;texte eroice precum Sigurdarkvida, con┼úin├ónd aventurile lui Sigurd;texte satirice de genul Lokasenna, unde Loki joac├ú feste zeilor. Dintre toate poemele dou├ú sunt cele care atrag aten┼úia ├«n mod special:Havamal, expun├ónd etica vikingilor, ┼či Vol├╝spa, ocup├óndu-se de cosmogonie.

Poemele acoper├ú ca zon├ú cultural├ú ├«ntreg spa┼úiul germanic, ba chiar dep├ú┼čind-o uneori. Poezia se ├«mparte ├«n mai multe genuri:malÔÇô zise;ljodÔÇô poeme;kvidaÔÇô poeme narative;s├ÂngrÔÇô c├óntece, fiecare definit de un anumit tip de versifica┼úie. ├Än HavamalOdin enun┼ú├ú un set ├«ntreg de precepte etice care ar trebui s├ú serveasc├ú drrept ghid comportamental. Zeul face ┼či aluzii filozofice sau morale, expun├ónd ┼či modul ├«n care a ajuns la cunoa┼čtere. Prezint├ú ┼či 18 ├«nv├ú┼ú├úturi ezoterice prin care omul poate dep├ú┼či obstacolele.

250px Edda jpg jpeg

Spre deosebire de imaginea brutal├ú ┼či extrem de mar┼úail├ú a vikingilor, textul contureaz├ú o altfel de mentalitate:├«ndeamn├ú la pruden┼ú├ú, modera┼úie, responsabilitate, ospitalitate, camaraderie, respect, elogiaz├ú ├«ndeosebi armonia ┼či cultul reputa┼úiei.

Vol├╝spa, adic├ú prezicerile vizionarei, ofer├ú cea mai complet├ú imagine asupra credin┼úelor cosmogonice ┼či escatologice ale omului germanic, descriind in detaliu istoria mitic├ú a lumii, pornind de la crearea uria┼čilor, zeilor ┼či oamenilor ┼či merg├ónd p├ón├ú la distrugerea apocaliptic├ú urmat├ú de regenerarea universal├ú. Unele dintre poeme sunt pangermanice, altele doar scandinave, cu ob├ór┼čia chiar ├«n Islanda.

Datele la care au fost compuse textele se pot ├«ntinde din secolul al IX-lea (Hamdismal) p├ón├ú ├«n secolul al XII-lea (Thrymskvida). Versificatia este ceva mai simpl├ú dec├ót la poemele scaldice. Se disting poemele mitologice ┼či cele eroice. Primele cuprind imagini grandioase, un climat magic, o permanent├ú tentativ├ú a descifr├úrii tainelor, tem├ú care devanseaz├ú partea epic├ú. ├Än ceea ce le prive┼čte pe cele eroice, nu avem acte de bravur├ú, eroul ├«┼či are eroismul dob├óndit de la bun ├«nceput, nu e nevoie s├ú-l demonstreze. Personajele se afl├ú ├«ntr-o stare perpetu├ú de mi┼čcare, sunt foarte dinamice.

Nici fantasticul nu joac├ú un rol determinant, pentruu c├ú ├«n ciuda ajutorurilor magice, eroii nu-┼či dep├ú┼česc limitele umane. Idealul promovat de Eddaeste confruntarea just├ú a omului cu destinul s├úu, este crearea unui echilibru de for┼úe. Pe scurt, poemele ne surprind prin mozaicul de mituri, simboluri ┼či imagini, dispuse ├«ntr-un cadru artistic elaborat menit s├ú reconstituie mentalul germanic.

Eddapoetului Snorri (1178-1214) sau Eddarecent├ú este foarte diferit├ú de cea veche. Odata cu afirmarea cre┼čtinismului ┼čtiin┼úa scaldic├ú era pe cale s├ú se piard├ú, tocmai de aceea scaldul Snorri relizeaz├ú un expozeu al celor mai importante elemente care constituie mo┼čtenirea p├úg├ón├ú. Totodat├ú el reuse┼čte s├ú elaboreze o poetic├ú prin descrierea regulilor artistice care trebuiau urmate ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s├ú se poat├ú compune literatur├ú nordic├ú autentic├ú.

├Än prima parte a lucr├úrii, Hattatal, Snorri expune cei 101 metri prin care se poate realiza poezie scaldic├ú. Apoi urmeaz├ú Gylfaginning, ├«n care un rege fantastic cade victim├ú unei vedenii care ├«l poart├ú ├«ntr-o veritabil├ú c├úl├útorie mitologic├ú ├«n care va afla adev├úruri supreme. Este un text reprezentativ pentru genul saga datorit├ú narativit├ú┼úii sale, dar multe pove┼čti sunt autentice ┼či se bazeaz├ú pe tradi┼úiile autohtone, prin urmare se poate reconstitui pornind de la el cosmogonia ┼či panteonul germanic. A treia parte, Skaldskaparmal, elucideaz├ú un mare num├úr de epitete, pentru ca ├«n┼úelesul poeziei s├ú fie facilitat.

Saga

M├úiestria islandezilor nu se m├úrgine┼čte la poezia scaldic├ú ┼či la edde. Afla┼úi ├«n c├úutarea r├úd├úcinilor, islandezii au tenta┼úia istoriei. Literatura islandez├ú ├«ncepe prin povestiri cu caracter istoric, ca de pild├ú ÔÇŁCartea islandezilorÔÇŁ a preotului Ari Thorgilsson C├úrturarul. Ari manifest├ú reflexe ale istoricului modern, pentru c├ú dateaz├ú evenimente, nume┼čte surse, le confrunt├ú ┼či redacteaz├ú concis ┼či rapid. Apare cur├ónd ┼či genul c├úr┼úilor de colonizare, care au drept scop stabilirea legitimit├ú┼úii la ├«mp├úr┼úirea p├úm├ónturilor. Pasiunea pentru istorie deriv├ú ┼či din concep┼úia conform c├úreia genealogia ┼či cultul familiei sunt determinante ├«n definirea unui om. Predilec┼úia pentru istoria regal├ú poate deriva din tema regelui sacru, component├ú important├ú a vechii religii germanice.

Ce este saga? Este o expunere ├«n proz├ú a faptelor unui personaj care merit├ú s├ú r├úm├ón├ú ├«n memoria umanit├ú┼úii, cu accent ┼či pe genealogia, str├úmo┼čii s├úi, de unde caracterul istoric pronun┼úat. Nu este nici basm, nici legend├ú, nici text poetic. Cea mai potrivit├ú compara┼úie ar fi cea cu romanul istoric. Nu putem nega valoare istoric├ú a acestor scrieri, mai ales din cauz├ú c├ú aduc o contribu┼úie semnificativ├ú la descifrarea unor evenimente ┼či mentalit├ú┼úi, ele nu pot fi considerate cronici autentice.

Bragi by Wahlbom jpg jpeg

Saga este mai mult un mod de a spune dec├ót un gen propriu-zis, deoarece cuprinde o arie larg├ú de referin┼úe:de la regi la Fecioara Maria, de la evrei la galezi, de la istorie la legend├ú. Tradi┼úia oral├ú nu serve┼čte dec├ót drept catalizator al pove┼čtilor, nu este ├«ns├ú fundamentul s├úu. Am fi tenta┼úi s├ú spunem c├ú saga a evoluat pe cale oral├ú datorit├ú detaliilor, genealogiilor, dialogurilor, scenelor vii.

Totu┼či, multe saga nu con┼úin strofe scaldice, nu se preocup├ú de genealogie, ci se preocup├ú de un domeniu nefamilial, unele neglijeaz├ú aspectele juridice, prin urmare oralitatea pare a fi mai degrab├ú un artificiu stilistic. Saga este un tip de literatur├ú scris├ú, influen┼úat├ú mai ales de genul historiae ┼či vitae, deci lucr├úri istoriografice ┼či hagiografice, cu prec├údere cele aduse odat├ú cu cre┼čtinismul. Se remarc├ú a┼čadar principiul intertextualit├ú┼úii, de unde ┼či anonimatul scriitorilor de saga. M├ún├ústirile islandeze au fost cu sigurant├ú marile centre de difuzare a acestor texte. Compozi┼úia stilistic├ú relev├ú importan┼úa ├«nl├ún┼úuirii faptelor, cauzelor ┼či consecin┼úelor, precum ┼či urm├úrirea constant├ú a unui anume scop. Nimic nu este l├úsat la voia ├«nt├ómpl├úrii, totul este calculat.

├Än func┼úie de subiect exist├ú mai multe tipuri de saga, care se dezvolt├ú simultan ├«ncep├ónd din secolul al XII-lea. Saga regale (konungars├Âgur) ├«i trateaz├ú pe marii regi norvegieni, cele mai importante f├úc├ónd parte din ansamblul Heimskringla(Orbita lumii) scris├ú de Snorri, care cuprinde istoria de la originile mitice (Inglingasaga) p├ón├ú la Magnus Erlingsson. Saga lui Olaf cel Sf├ónt domin├ú ansamblul prin nu mai pu┼úin de ┼čase povestiri. Snorri are marele merit de a fi creat fiin┼úe vii, active, ├«ntr-un  univers la fel de colorat care scoate ├«n eviden┼ú├ú natura uman├ú. Saga islandezilor (islendingas├Âgur) sunt cele mai citite:saga lui Egill, fiul lui Grimr cel Pla┼čuv;saga lui Snorri, godi-ul;saga lui Grettir cel Puternic;saga oamenilor din Valea Somonului, saga despre arderea lui Njall. Ace┼čti eroi tr├úiesc ├«n secolul al X-lea ┼či se remarc├ú prin talentul sau ├«ndeletnicirea r├úzboinic├ú.

Textele sunt destul de dure, asez├ónd omul sub semnul destinului implacabil. Atmosfera este relativ tragic├ú, dar mai intervine uneori ┼či umorul. Se amestec├ú banalul cu extraordinarul. Mai avem saga ale contemporanilor (samtidars├Âgur), dintre care men┼úion├úm saga ale episcopilor, ale unor regi (Sverrir) sau cea mai cunoscut├ú, Sturlunga saga, care ├«i descrie pe descenden┼úii lui Sturla Thordason, lucrare cu accente de filosofie politic├ú. Dar preocuparea pentru istorie nu era singura care ghida autorii.

Ace┼čtia povesteau ┼či de dragul de a distra publicul, de pl├úcere, aspect evident mai ales ├«n saga legendare (fornaldars├Âgur), ca de exemplu cele cu referire la Sigurd sau cele legate de eroi precum Oddr sau Thidrik, dar ┼či pove┼čti mai anecdotice despre varegii din garda bizantin├ú. Mai r├úm├ón saga cavalerilor (riddaras├Âgur), adapt├úri ale c├óntecelor cavalere┼čti franceze, ale romanelor mesei rotunde sau romanelor lui Chretien de Troyes. Un loc aparte ├«l ocup├ú Tristrams saga ok Is├Ândar, versiunea norvegian├ú a fratelui Robert.

Dincolo de orice tematic├ú, ceea ce define┼čte saga este stilul. Text narativ prin excelen┼ú├ú, el poate c├úp├úta accente profund dramatice, care nuan┼úeaz├ú epicitatea ┼či eroismul, fapt ce denot├ú m├úre┼úia ┼či intensitatea genului. Narativitatea se exprim├ú prin dinamism, realism ┼či concizie. Nu se ├«ncearc├ú for┼úarea tragicului, ci introducerea lui ├«n cotidian. Sunt repudiate elementele afective, descrierile de peisaje, portretele. Personajele se definesc prin acte, fapte. Valorile de ac┼úiune primeaz├ú.

Saga par gr├úbite, nu con┼úin digresiuni, se folosesc tehnici de ├«mbinare ┼či ├«nl├ún┼úuire a evenimentelor astfel ├«nc├ót s├ú se creeze un context coerent. Laconismul ├«┼či aduce ┼či el aportul la iluzia istoricita┼úii, dar aceste texte r├úm├ón ├«n primul r├ónd o dovad├ú de m├úiestrie artistic├ú. Eroul din saga tr├úiete ├«n triada destin-onoare-r├úzbunare. Existen┼úa sa nu este gratuit├ú, ea st├ú sub semnul puterilor fatidice, care ├«l ├«nzestreaz├ú ┼či cu capacitatea de reu┼čit├ú. Dac├ú este lezat, este obligat s├ú restaureze sacrul din fiinta sa.

P├ón├ú la urm├ú, scopul perosnajului este s├ú se cunoasc├ú, s├ú se accepte ┼či s├ú ├«┼či asume condi┼úia. El ├«┼či vede destinul ┼či este con┼čtient c├ú nu poate ie┼či din el, asumare care ├«i justific├ú de altfel eroismul. Prin toate aceste caracteristici, saga reprezint├ú cea mai relevant├ú expresie a ceea ce putem numi miracolul literar islandez.

Referinte:

Regis Boyer, ÔÇŁIslanda medieval├úÔÇŁ, Bucure┼čti, 2002;

Regis Boyer, ÔÇŁLa poesie scaldiqueÔÇŁ, Paris, 1992;

Regis Boyer, ÔÇŁLes sagas islandaisesÔÇŁ, Paris, 1978.