Învingătorul hotărăște: erou sau trădător jpeg

Învingătorul hotărăște: erou sau trădător

Cine ar fi ├«ndr─âznit p├ón─â ├«n 1990 s─â vorbeasc─â despre cei din Divizia Tudor Vladimirescu ├«n termeni de tr─âd─âtori de ╚Ťar─â? Tot p├ón─â ├«n 1990, cine l-ar fi considerat pe generalul Ioan Mihai Pacepa erou anticeau╚Öist? Nu doar ├«n istoria rom├ónilor s-a ├«nt├ómplat aceast─â radical─â r─âsturnare de percep╚Ťie. Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«nving─âtorul sau regimul politic aflat la putere au lipit etichete cu ÔÇ×cei buniÔÇŁ sau ÔÇ×cei r─âiÔÇŁ, dup─â bunul plac ╚Öi interes.

Comunismul, printre multele sale crime, a f─âcut-o ╚Öi pe aceea de a perverti, de a macula no╚Ťiunile de bine ╚Öi de r─âu. ├Änainte vreme, lucrurile erau ├«ndeob╚Öte clare: tr─âd─âtorul era tr─âd─âtor, iar eroul, erou. Logica ╚Öi morala marxist-leninist─â au reu╚Öit s─â inverseze valorile: tr─âd─âtorul poate fi considerat erou dac─â a p─âr─âsit capitalismul, fascismul, burghezia ╚Öi a trecut de partea clasei muncitoare, a comuni╚Ötilor, a URSS. Invers, eroul revolu╚Ťiei poate deveni peste noapte tr─âd─âtorul ei, dac─â toanele dictatorului bol╚Öevic o cer. Pr─âbu╚Öirea ├«n 1990 a utopiei comuniste nu a restabilit ├«n mod conving─âtor balan╚Ťa moral─â dintre bine ╚Öi r─âu: nu toat─â lumea ├«i prive╚Öte drept eroi pe cei ce au defectat din lag─ârul socialist ╚Öi nici nu-i accept─â drept tr─âd─âtori pe cei ce au parcurs drumul invers, ├«n urm─â cu 50 de ani. Cu alte cuvinte, legile ╚Öi morala au avut ╚Öi au doar un rol de circumstan╚Ť─â, fiind la cheremul intereselor ├«nving─âtorului.  

Toate acestea s-au ├«nt├ómplat din cauza cumplitei ├«ncle╚Öt─âri ideologice dintre totalitarism ╚Öi democra╚Ťie ├«n cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, continuate cu aceea╚Öi ├«nver╚Öunare pe timpul R─âzboiului Rece. Aici consider─âm c─â trebuie f─âcut─â o distinc╚Ťie moral─â ╚Öi etic─â ├«ntre cei care au tr─âdat pentru a lupta ├«n tab─âra nazist─â sau sovietic─â ╚Öi tr─âd─âtorii ├«n sens invers, adic─â cei ce au p─âr─âsit lag─ârul hitlerist sau socialist ├«n favoarea unor puteri democrat-liberale. Nu ne vom referi ├«n aceste r├ónduri la cei a c─âror ╚Ťar─â a fost ocupat─â prin for╚Ť─â (cehii de nem╚Ťi ├«n ÔÇÖ38-ÔÇÖ39, polonezii de nem╚Ťi ╚Öi sovietici ├«n septembrie 1939) ╚Öi s-au refugiat ├«n Occident sau cei care, ocupa╚Ťi fiind, au acceptat colaborarea activ─â cu ocupantul (francezii, belgienii, olandezii, norvegienii, cu nazi╚Ötii). Va fi vorba doar despre militarii sub jur─âm├ónt, care, ├«n prizonierat fiind sau dezert├ónd, au trecut de partea inamicului. Indiferent de situa╚Ťie, tr─âd─âtorii au fost exploata╚Ťi din plin (├«n sens diferit, desigur) at├ót de propaganda statului care i-a primit (ca exemple pozitive), c├ót ╚Öi de cea a statului pe care l-au p─âr─âsit (ca exemple negative). Lucrurile s-au petrecut ├«n felul urm─âtor.

Rom├óni contra rom├óni. Diviziile ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ ┼či ÔÇ×Horea, Clo┼čca ┼či Cri┼čanÔÇŁ 

Dup─â dezastrele suferite de Germania ╚Öi alia╚Ťii s─âi ├«n b─ât─âliile de la Stalingrad, ├«n ianuarie 1943, ╚Öi apoi la Kursk, ├«n august 1943, spre toamn─â num─ârul prizonierilor rom├óni ├«n URSS era de circa 200.000. Asupra acestora s-a desf─â╚Öurat o intens─â campanie de propagand─â, asociat─â cu presiuni de tot felul, de c─âtre ofi╚Ťerii rom├óni Nicolae Cambrea, 1900-1976 (viitor general comunist ╚Öi unchiul de care era foarte m├óndru regizorul Sergiu Nicolaescu), Dumitru Petrescu (comunist ilegalist), Iacob Teclu, Mircea Haupt, sub coordonarea cominternistei Ana Pauker (1893-1960), pentru a se ├«nscrie ├«ntr-o divizie de voluntari care s─â lupte sub comand─â sovietic─â pentru r─âsturnarea regimului Antonescu ╚Öi ├«mpotriva Germaniei hitleriste. Promisiunea eliber─ârii ╚Öi a retroced─ârii Ardealului pierdut prin Dictatul de la Viena, dar nu ╚Öi a Basarabiei ╚Öi Bucovinei r─âpite prin ultimatumurile sovietice din iunie 1940, a fost unul dintre argumentele folosite de propagandi╚Ötii rom├óni prosovietici, pe l├óng─â evidenta amenin╚Ťare a pieirii prin foamete ╚Öi mizerie a solda╚Ťilor prizonieri ├«n lag─âre.

Acest demers asupra prizonierilor rom├óni nu a fost singular ├«n politica stalinist─â. Anterior, prin metode asem─ân─âtoare, sovieticii reu╚Öiser─â s─â ├«nfiin╚Ťeze, ├«n ianuarie 1942, un batalion (ulterior brigad─â) cehoslovac, condus de locotenent colonelul Ludvik Svoboda (viitor general ╚Öi ministru al ap─âr─ârii ├«n regimul comunist), unitate dotat─â ╚Öi ├«ntre╚Ťinut─â de URSS. Apoi, la 9 mai 1943, Stalin a ├«nfiin╚Ťat Divizia polonez─â ÔÇ×Tadeusz KosciuszkoÔÇŁ, comandat─â de colonelul Zygmunt Berling, care, c─âz├ónd prizonier la ocuparea Poloniei ├«n septembrie 1939, ├«╚Öi manifestase disponibilitatea colabor─ârii cu sovieticii. A╚Öa cum afirm─â ╚Öi istoricul militar Florin ╚śperlea, cadrele militare din aceste unit─â╚Ťi aveau s─â fie, ├«ntocmai precum ├«n cazul rom├ónesc, baza viitoarelor armate populare ├«ndoctrinate ╚Öi ideologizate, instrumente docile de presiune politic─â la dispozi╚Ťia noilor regimuri comuniste din ╚Ť─ârile respective.

055b7923fe9afe7142a24720692484321c5 jpg jpeg

Din 1951 ╚Öi p├ón─â ├«n 1959, ziua de 2 octombrie a fost s─ârb─âtorit─â anual ├«n Republica Popular─â Rom├ón─â drept Ziua For╚Ťelor Armate, av├ónd semnifica╚Ťia c─â pe 2 octombrie 1943 Stalin aprobase ├«nfiin╚Ťarea pe teritoriul URSS a Diviziei 1 Voluntari ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ. Aceast─â unitate devenise obiectul unui adev─ârat cult al admira╚Ťiei ╚Öi prestigiului comunist, fiind folosit─â drept argument propagandistic pentru a dovedi fr─â╚Ťia de arme rom├óno-sovietic─â, eroismul luptelor anti-hitleriste, superioritatea moral─â ╚Öi ideologic─â a armatei populare fa╚Ť─â de corupta fost─â armat─â regal─â, ata╚Öamentul indisolubil al armatei fa╚Ť─â de popor. La momentul respectiv, din 1943 ╚Öi p├ón─â ├«n 1945, membrii diviziei ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ, aflate sub comand─â sovietic─â (a Frontului II Ucrainean), erau considera╚Ťi ├«n toat─â Rom├ónia, at├ót din punct de vedere juridic (potrivit Codului Justi╚Ťiei Militare din 1939 aflat ├«n vigoare), c├ót ╚Öi moral, tr─âd─âtori de neam, ╚Ťar─â ╚Öi tron, care, odat─â captura╚Ťi, trebuiau a fi deferi╚Ťi imediat Cur╚Ťii Mar╚Ťiale ╚Öi plutonului de execu╚Ťie. Acela╚Öi lucru era valabil ╚Öi pentru cea de-a doua divizie de voluntari rom├óni, ÔÇ×Horea, Clo╚Öca ╚Öi Cri╚ÖanÔÇŁ, ├«nfiin╚Ťat─â pe 12 aprilie 1945 tot ├«n URSS, ╚Öi pus─â sub comanda colonelului Mihai Lasc─âr, 1889-1959 (decorat de Hitler cu Frunze de Stejar la Crucea de Cavaler a Crucii de Fier ├«n b─ât─âlia de la Stalingrad, dar luat prizonier ├«n noiembrie 1942 de Armata Ro╚Öie), viitor ministru comunist al for╚Ťelor armate. Chiar ╚Öi denumirea onorific─â a acelor dou─â unit─â╚Ťi avea puternice rezonan╚Ťe propagandistice, personajele istorice Tudor Vladimirescu, Horea, Clo╚Öca ╚Öi Cri╚Öan (a fost avut ├«n vedere ╚Öi numele lui Avram Iancu) trimi╚Ť├ónd la ideea de revolt─â social─â a norodului cel asuprit ╚Öi exploatat.

Din cele 200.000 de prizonieri rom├óni ├«n URSS, doar o mic─â parte, circa 12.000, au acceptat tr─âdarea. Dintre ace╚Ötia, aproximativ 90% au fost solda╚Ťi ╚Öi grada╚Ťi, sovieticii trebuind s─â instruiasc─â ├«n doar dou─â luni, la Centrul din Riazani, ╚Öi s─â avanseze rapid la gradul de sublocotenent sau locotenent de infanterie, artilerie, transmisiuni circa cinci sute de subofi╚Ťeri pentru a acoperi nevoile imediate de comand─â ale diviziei. Cea mai mare parte a corpului de ofi╚Ťeri rom├óni c─âzu╚Ťi prizonieri, fie din considerente morale sau nivel de educa╚Ťie, fie pentru c─â ├«n╚Ťelegeau cu adev─ârat ce ├«nseamn─â tr─âdarea, nu au acceptat s─â treac─â de partea inamicului (ÔÇ×s─â v├ónd─â s├ónge de frate pe un blid de terciÔÇŁ, cum spunea sublocotenentul supravie╚Ťuitor Mateianu), chiar dac─â prin aceasta ╚Ötiau c─â ├«╚Öi primejduiau serios via╚Ťa. S-au creat astfel ├«n lag─ârele de prizonieri dou─â tabere du╚Ömane, cei care-╚Öi ├«ncheiaser─â ultima lupt─â cu sine ╚Öi semnaser─â angajamentul de ├«nrolare ╚Öapirografiat fiind muta╚Ťi ├«n bar─âcile de voluntari ╚Öi ceilal╚Ťi, majoritatea, ÔÇ×bandi╚Ťii fasci╚ÖtiÔÇŁ, fiind meni╚Ťi a putrezi ├«n Siberia. Acei rom├óni care au cutreierat ├«n noiembrie 1943 lag─ârele de prizonieri, prezid├ónd adun─âri de stimulare a ├«nrol─ârilor, au fost Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Roman, Petre Boil─â, Nicolae Cambrea, Mircea Haupt, Dumitru Petrescu, Iacob Teclu, care vor ocupa pozi╚Ťii importante ├«n viitoarea nomenclatur─â comunist─â de la Bucure╚Öti.

037b6aea7af56564f32a22ce27f25936b82 jpg jpeg

Pentru adormirea con╚Ötiin╚Ťelor b├óntuite de nu pu╚Ťine co╚Ömaruri ale celor care semnaser─â ├«nrolarea, la 4 februarie 1944, patriarhul Rusiei a hirotonisit trei preo╚Ťi dintre prizonierii rom├óni cu studii teologice, a c─âror misiune a fost sfin╚Ťirea drapelelor de lupt─â ale diviziei, dezlegarea de vechiul jur─âm├ónt fa╚Ť─â de rege ╚Öi oficierea depunerii unui nou jur─âm├ónt de lupt─â ├«mpotriva Germaniei hitleriste ╚Öi a fascismului, dar ╚Öi pentru prietenia trainic─â dintre Rom├ónia ╚Öi URSS ╚Öi fr─â╚Ťia de arme cu Armata Ro╚Öie; totul, sub perfida invocare a divinit─â╚Ťii de c─âtre ateea URSS. ├Ändoctrinarea ╚Öi sus╚Ťinerea moralului destul de tulbure al voluntarilor s-au realizat nu numai prin ╚Öedin╚Ťe propagandistice regulate, ci ╚Öi prin ziarul ÔÇ×Graiul liberÔÇŁ, editat de colonelul Mihai Maltopol dup─â modelul ÔÇ×Graiului nouÔÇŁ al Armatei Ro╚Öii.

 Dup─â c─âderea regimului comunist, unul dintre membrii diviziei, ajuns general de brigad─â jurist, se justifica, afirm├ónd c─â, dec├ót s─â r─âm├ón─â pasiv ├«n lag─âr, unde ÔÇ×o ducea de bine, de r─âu, ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi satisf─âc─âtorÔÇŁ, a preferat ÔÇ×├«ntr-un moment foarte greu pentru ╚Ťar─â, s─â moar─â pe c├ómpul de lupt─â al─âturi de armata rom├ón─â dec├ót s─â piar─â ├«nfometat ├«n gulagurile URSSÔÇŁ. ├Än realitate, doar am├ónarea ofensivei sovietice din prim─âvara anului 1944 ╚Öi lovitura de stat de la 23 august 1944, prin care Rom├ónia a ├«ntors armele de partea alia╚Ťilor, au f─âcut ca Divizia ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ ╚Öi sora ei ÔÇ×Horia, Clo╚Öca ╚Öi Cri╚ÖanÔÇŁ s─â nu fie aruncate ├«n lupt─â ├«mpotriva ╚Öi nu al─âturi de armata rom├ón─â.

Tr─âdarea juridic─â vs. tr─âdarea moral─â 

Aspectele juridice ╚Öi morale ale tr─âd─ârii membrilor Diviziei ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ au fost ocultate pe timpul regimului comunist (la fel ca ╚Öi luptele armatei rom├óne pe Frontul de Est ├«mpotriva URSS). ├Än schimb, propaganda comunist─â a eviden╚Ťiat luptele s├óngeroase ╚Öi pierderile importante suferite de divizie ├«n luptele pentru eliberarea Debre╚Ťinului ╚Öi a Oradei, din toamna anului 1944, ceea ce le-a asigurat o aur─â eroic─â supravie╚Ťuitorilor. De╚Öi nu pu╚Ťini ofi╚Ťeri ai diviziei fuseser─â decora┼úi cu ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ pentru acte de eroism ├«n lupt─â, aceste distinc╚Ťii au fost trecute sub t─âcere deoarece fuseser─â acordate prin Decret regal, fiind ├«n schimb men╚Ťionate doar cele sovietice. Un titlu de cavaler al ordinului ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ nu putea convie╚Ťui ideologic cu cel de ÔÇ×Erou al muncii socialisteÔÇŁ.

Pentru c─â ├«nving─âtorul ├«ntr-un r─âzboi ├«╚Öi impune ├«ntotdeauna dreptatea ┼či punctele de vedere, prin Legea 320 din 26 aprilie 1945, o parte dintre militarii diviziei ÔÇ×Tudor Vladimirescu-Debre╚ŤinÔÇŁ au fost reintegra╚Ťi ├«n armata rom├ón─â, p├ón─â atunci ei figur├ónd ├«n eviden╚Ťele Armatei Ro╚Öii, amintitul Cod al Justi╚Ťiei Militare fiind deci caduc. ├Änving─âtorul ├«╚Öi impunea, deci, propria lege. Comuni╚Ötii aveau nevoie de acei militari, gata ├«ndoctrina╚Ťi, pentru a-i trimite ca ofi╚Ťeri politici pe l├óng─â unit─â╚Ťile Armatelor 1 ╚Öi 4 ce luptau pe Frontul de Vest. Ulterior, ├«n august 1945, tot prin lege emis─â de comuni╚Ötii afla╚Ťi la putere, ambele divizii au fost reintegrate ├«n compunerea armatei rom├óne cu p─âstrarea denumirilor.

Unul dintre ultimele acte marcante ale Diviziei ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ ÔÇô ╚Öi care a confirmat ÔÇ×investi╚ŤiaÔÇŁ sovietic─â ÔÇô s-a consumat pe 30 decembrie 1947: abdicarea Regelui Mihai nu s-a f─âcut doar sub ╚Öantajul uciderii a o mie de studen╚Ťi ╚Öi sub amenin╚Ťarea pistolului lui Petru Groza ╚Öi Gheorghe Gheorghiu-Dej, ci ╚Öi sub presiunea unit─â╚Ťilor credincioasei divizii comuniste, dispuse ├«n jurul Palatului Elisabeta ╚Öi ├«n punctele strategice ale Capitalei.

057671f8ff3e6c9b665f711c75a801c04b1 jpg jpeg

Ultimul supravie╚Ťuitor demnitar al Diviziei ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ, care, ├«n 1942, atunci c├ónd a c─âzut prizonier ├«n URSS, era doar sergent TR, dar care a ajuns apoi general cu patru stele, confirm├ónd ╚Öi dup─â 1990 remarcabilele sale calit─â╚Ťi de cameleon ╚Öi oportunist politic, este controversatul Marin Dragnea, pre╚Öedinte al Asocia╚Ťiei Na╚Ťionale a Veteranilor de R─âzboi. Nu cunosc ╚Öi nici nu am auzit de vreun fost membru al Diviziei ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ care, dup─â 1990, s─â fi exprimat oarece regrete sau remu╚Öc─âri, s─â-╚Öi fi recunoscut sau asumat tr─âdarea. Dimpotriv─â.

Istoricul Florin ╚śperlea este cel care, ├«nc─â din 2005, a semnat ├«n revista ÔÇ×Spirit Militar ModernÔÇŁ o pertinent─â compara╚Ťie ├«ntre statutul juridic ╚Öi cel moral de tr─âd─âtori, pe de o parte, a celor din Divizia ÔÇ×Tudor VladimirescuÔÇŁ ╚Öi, pe de alta, a celor care au f─âcut parte din dou─â-trei regimente ce au format a╚Öa-numita ÔÇ×Armat─â Na╚Ťional─â de EliberareÔÇŁ. Aceasta fusese constituit─â ├«n noiembrie 1944 sub comanda generalului Platon Chirnoag─â, ministru de r─âzboi ├«n Guvernul legionar condus de Horia Sima la Viena, dup─â ce generalul c─âzuse prizonier al germanilor ├«n octombrie 1944, ├«n ├«ncercuirea de la Szolnok, ├«n Ungaria. ├Äntr-adev─âr, ╚Öi unii, ╚Öi al╚Ťii erau ├«n aceea╚Öi m─âsur─â tr─âd─âtori ╚Öi pasibili de pedeapsa cu moartea din punct de vedere juridic, al Codului Justi╚Ťiei Militare. ╚śi unii, ╚Öi al╚Ťii ridicaser─â arma al─âturi de o putere cu care Rom├ónia se afla ├«n r─âzboi la momentul respectiv, URSS ├«n octombrie 1943 ╚Öi Germania nazist─â ├«n noiembrie 1944. Dac─â Florin ╚śperlea recunoa╚Öte ÔÇ×caracterul subiectiv ╚Öi unilateral al judec─â╚Ťilor moraleÔÇŁ ╚Öi admite c─â ar fi aproape ÔÇ×fictivÔÇŁ ca un judec─âtor s─â se plaseze ├«n locul ╚Öi condi╚Ťiile tr─âd─âtorului ├«n cauz─â, noi ridic─âm ├«ntrebarea: cum altfel mai putem face deosebirea, dec├ót din punct de vedere al justi╚Ťiei morale, ├«ntre cei ce au ales s─â moar─â chinui╚Ťi ├«n Gulag-ul sovietic ╚Öi apoi ├«n cel rom├ónesc ╚Öi cei ce au ales s─â treac─â de partea ├«nving─âtorului, cu toate avantajele de rigoare?

Ru╚Öi contra ru╚Öi 

Dac─â soarta a vrut ca rom├ónii s─â nu ajung─â s─â se lupte ├«ntre ei ├«n cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, nu aceea╚Öi ╚Öans─â au avut-o ru╚Öii. Tr─âd─âtorii protagoni╚Öti ai acestei lupte fratricide au fost generalii Andrei Andreievici Vlasov (1900-1946) ╚Öi Bronislav Vladislavovici Kaminski (1899-1944). Spre deosebire de cazul rom├ónilor, cei doi comandan╚Ťi ru╚Öi, ├«mpreun─â cu cei din subordinea lor care trecuser─â ╚Öi luptaser─â de partea nazi╚Ötilor, au fost ╚Öi sunt considera╚Ťi, ├«n Federa╚Ťia Rus─â, la fel ca ╚Öi ├«n URSS, nimic altceva dec├ót tr─âd─âtori. De╚Öi au tr─âdat ÔÇ×├«n sens inversÔÇŁ, multe din ├«mprejur─ârile ╚Öi reac╚Ťiile celor doi ru╚Öi sunt similare cu cele ale rom├ónilor. Ru╚Öii ├«ns─â s-au ar─âtat dispu╚Öi s─â tr─âdeze a doua oar─â, unii dintre ei revenind ├«n tab─âra sovietic─â, pe m─âsur─â ce devenea evident─â pierderea r─âzboiului de c─âtre germani.

Cazul Vlasov 

Generalul Vlasov a avut ├«n copil─ârie o educa╚Ťie religioas─â la un seminar ortodox din Imperiul ╚Üarist, dar ├«n 1919 a trecut de partea Revolu╚Ťiei bol╚Öevice disting├óndu-se ├«n cadrul Armatei Ro╚Öii. La sf├ór╚Öitul lui 1941, ÔÇ×PravdaÔÇŁ i-a publicat fotografia ca unul dintre remarcabilii generali ap─âr─âtori ai Moscovei, dar ├«n iunie 1942 a fost luat prizonier de nem╚Ťi. Chiar dac─â, ├«nc─â din primele zile de prizonierat, Vlasov a afirmat c─â ├«l considera pe Stalin drept cel mai mare du╚Öman al poporului rus, mul╚Ťi istorici sovietici apreciaz─â comportamentul ╚Öi deciziile sale pro-naziste drept un rezultat al oportunismului ╚Öi al fricii de pedeapsa lui Stalin pentru faptul de a fi pierdut ultima sa b─ât─âlie.

Hitler nu a avut niciodat─â ├«ncredere ├«n tr─âd─âtori ╚Öi cu at├ót mai pu╚Ťin ├«n Vlasov, drept pentru care, doar silit de dezastrele Wehrmachtului ╚Öi la insisten╚Ťele lui Himmler, a acceptat, ├«n septembrie 1944, ├«nfiin╚Ťarea Armatei de Eliberare a Rusiei sub conducerea acestuia. P├ón─â atunci ├«ns─â, Vlasov a fost intens exploatat propagandistic de c─âtre Goebbels, care i-a permis s─â ╚Ťin─â discursuri anti-sovietice de recrutare ├«n lag─ârele de prizonieri ru╚Öi, s─â scrie proclama╚Ťii anti-staliniste pe flutura╚Öi disemina╚Ťi asupra trupelor sovietice ╚Öi chiar a emis un fel de ecusoane cu inexistenta Armat─â de Eliberare a Rusiei. Dup─â aprobarea lui Hitler, Vlasov a ├«nfiin╚Ťat la Praga, pe 14 noiembrie 1944, Comitetul de Eliberare a Popoarelor din Rusia, ce dirija politic For╚Ťele armate. Acestea erau formate din voluntari ru╚Öi numi╚Ťi Hiwi, de la Hilfwillinger (ÔÇ×dornici de a ajutaÔÇŁ). Num─ârul lor la mijlocul anului 1943 a fost estimat la c├óteva sute de mii, dar germanii nu au avut niciodat─â, pe bun─â dreptate, prea mult─â ├«ncredere ├«n voin╚Ťa lor combativ─â. Majoritatea lor erau fo╚Öti prizonieri ru╚Öi care acceptaser─â trecerea de partea germanilor pentru a sc─âpa din lag─ârele unde germanii le aplicau un regim de exterminare.

Unit─â╚Ťile acestor for╚Ťe armate de eliberare a Rusiei au luptat efectiv contra celor ale Armatei Ro╚Öii pe Oder, la 11 aprilie 1945, ╚Öi, fiind cople╚Öite numeric de sovietici, au fost obligate s─â se retrag─â. Alte batalioane ruse╚Öti au fost trimise de germani pe Frontul de Vest, ├«n Belgia, Fran╚Ťa, Italia, Finlanda. ├Än timpul revoltei din Praga, izbucnit─â pe 5 mai 1945, dup─â o oarecare ezitare, Vlasov a tr─âdat din nou, de data aceasta pe nem╚Ťi, unit─â╚Ťile sale ├«ntorc├ónd armele de partea lupt─âtorilor din Rezisten╚Ťa ceh─â ├«mpotriva unit─â╚Ťilor SS, sper├ónd ├«ntr-o clemen╚Ť─â din partea ├«nving─âtorilor americani sau sovietici. N-a avut parte nici de una, nici de alta, deoarece americanii l-au repatriat for╚Ťat al─âturi de al╚Ťi colaboratori ai nazi╚Ötilor, iar sovieticii, dup─â un an de temni╚Ť─â la Liublianka, l-au judecat ╚Öi sp├ónzurat pe 1 august 1946.

Chiar dac─â, ├«n 2001, organiza╚Ťia rus─â ÔÇ×Pentru Credin╚Ť─â ╚Öi PatrieÔÇŁ a ├«ncercat, f─âr─â succes, un recurs de reabilitare a generalului Andrei Vlasov, r─âspunsul procuraturii ruse a fost ferm: legea reabilit─ârii victimelor represiunilor politice nu se aplic─â ├«n cazul lui Vlasov, care a fost absolvit doar de acuza╚Ťie de propagand─â anti-sovietic─â.

Cazul Kaminski 

La fel ca Vlasov, Bronislav Kaminski a avut parte de o educa╚Ťie superioar─â ├«n Imperiul ╚Üarist, dar apoi a luptat de partea Armatei Ro╚Öii ├«n R─âzboiul civil din Rusia (1918-1922). A c─âzut victim─â epur─ârilor staliniste ├«n 1937, fiind ├«ntemni╚Ťat p├ón─â ├«n 1941, c├ónd a fost eliberat ╚Öi trimis cu domiciliu for╚Ťat ├«n regiunea Lokot. Dup─â cucerirea teritoriului de c─âtre germani s-a apropiat de administra╚Ťia german─â, devenind un lider al mili╚Ťiei autohtone subordonat─â germanilor, care avea drept misiune lupta ├«mpotriva partizanilor sovietici. ├Än 1942, Kaminski ajunsese ╚Öeful admistra╚Ťiei autonome locale, cu propriile sale ziare, tribunale, ├«ncuraj├ónd ini╚Ťiativa privat─â ╚Öi desfiin╚Ť├ónd ├«n sate colhozurile sovietice.

Adun├ónd prizonieri ru╚Öi afla╚Ťi ├«n lag─ârul din apropiere, uniforme germane uzate ╚Öi tehnic─â sovietic─â capturat─â ╚Öi reparat─â, Kaminski ╚Öi-a ├«nchegat o brigad─â lupt─âtoare, care, ├«n 1943, avea circa dou─âsprezece mii de oameni. La fel ca ├«n cazul armatei lui Vlasov, germanii nu au avut prea mult─â ├«ncredere ├«n oamenii din brigada lui Kaminski, mai ales dup─â ├«nfr├óngerea suferit─â ├«n b─ât─âlia de tancuri de la Kursk, atunci c├ónd mul╚Ťi dintre fo╚Ötii solda╚Ťi ai Armatei Ro╚Öii, sim╚Ťind c─â se ├«ntorc sor╚Ťii r─âzboiului, au ├«nceput s─â se ├«ntoarc─â ├«n tab─âra sovietic─â, trec├ónd la puternicele batalioane de partizani ce operau ├«n zon─â.

1092723d092b63885e0d7c260cc007e8b9d jpg jpeg

Datorit─â sprijinului lui Himmler, brigada lui Kaminski a fost absorbit─â ├«n iunie 1944 ├«n cadrul Waffen SS. Tot Himmler a fost acela care l-a trimis pe Kaminski ╚Öi brigada lui pentru a contribui la ├«n─âbu╚Öirea insurec╚Ťiei anti-naziste izbucnite pe 1 august 1944 la Var╚Öovia. Kaminski ╚Öi oamenii s─âi s-au remarcat prin cruzimi, masacre ╚Öi mai ales prin jafurile ├«n beneficiu personal (f─âr─â a preda bunurile jefuite Reichfuhrerului SS Himmler, a╚Öa cum se obi╚Önuia). Nu sunt clare ├«mprejur─ârile mor╚Ťii lui Kaminski, ├«n august 1944: executat ├«ntr-o ambuscad─â de partizanii polonezi sau executat din ordinul lui Himmler pentru c─â ar fi furat propriet─â╚Ťile Reich-ului. Cet─â╚Ťenii sovietici de diferite na╚Ťionalit─â╚Ťi, nu doar ru╚Öi, sub comanda lui Andrei Vlasov sau Bronislav Kaminski, reprezint─â doar o parte din cele c├óteva sute de mii care au luptat al─âturi de Wehrmacht ├«mpotriva Armatei Ro╚Öii, ├«n diferite structuri militare, printre care Corpul rus din Serbia, Armata Na╚Ťional─â Popular─â Rus─â din Belarus, Brigada Gruzin─â, mai multe unit─â╚Ťi de cazaci sau ceceni, conduse sau inspirate ├«n multe cazuri de fo╚Öti ofi╚Ťeri ÔÇ×albiÔÇŁ din timpul R─âzboiului civil. Atunci, ├«n timpul r─âzboiului, mai apoi pe timpul lui Stalin (├«mpotriva c─âruia s-au ridicat majoritatea dezertorilor ru╚Öi) ╚Öi a succesorilor acestuia, dar ╚Öi dup─â 1990, ├«n Federa╚Ťia Rus─â nu au existat nuan╚Ťe ╚Öi interpret─âri asupra statutului acelor oameni ÔÇô altul dec├ót acela de tr─âd─âtori de patrie.

Dac─â Hitler ar fi c├ó╚Ötigat r─âzboiul, atunci probabil c─â Vlasov ╚Öi Kaminski ar fi fost declara╚Ťi eroi ai eliber─ârii Rusiei ╚Öi ar fi ajuns mini╚Ötri ├«n guvernul rus.