Interviu istoric! Poziționările președintelui CCR demontează unele fake news din spațiul public pe tema alegerilor
Marian Enache, președintele Curții Consituționale a României a încercat, într-un amplu interviu publicat astăzi în portalul juridice.ro, să explice decizia CCR de invalidare a alegerilor prezidențiale din România și să demonteze unele elemente de fake-news existente de săptămâni bune în spațiul public, folosind un limbaj pe înțelesul publicului larg, care nu este obișnuit cu subtilitățile limbajului juridic de specialitate, care abundă de trimiteri la legi interne și convenții internaționale.
Interviul integral îl regăsiți aici
Fake news: Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale s-ar fi bazat de informații clasificate și nu ar fi fost aduse dovezi sufucente în acest sens
Detalii aici
Realitate: Curtea nu verifică direct și nemijlocit dovezile depuse de contestator, ci dispune ca autoritățile statului să îi transmită informațiile necesare pentru a se asigura că procesul electoral s-a realizat în parametrii legali și constituționali. În schimb, în ipoteza în care Curtea se autosesizează, înseamnă că avem de-a face cu o situație excepțională în care autoritățile statului cu competențe în domeniu semnalează deja existența unor încălcări de o anumită intensitate a legislației electorale. În acest caz, Curtea Constituțională va evalua dacă aceste încălcări au nivelul de gravitate care determină anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României.Astfel, Marian Enache arată că, în evaluarea constituționalității procesului electoral în sensul respectării caracterului corect și liber al alegerilor, Curtea Constituțională hotărăște pe baza informațiilor oficiale pe care autoritățile specializate ale statului le furnizează în mod direct sau pe canale oficiale în spațiul public. Înscrisurile care cuprind aceste informații/date se bucură de prezumția de legalitate și de veridicitate, Curtea neavând competența constituțională de a le înlătura și neavând obligați să pună în discuția competitorilor electorali aceste informații. Cu alte cuvinte, Curtea nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităților publice specializate care au avut incidență în procesul electoral, însă are competența să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României. Particularizând la situația anulării alegerilor prezidenșiale din România, Marian Enache a precizat că CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informațiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului care au fost declasificate.Prin urmare, potrivit lui Marian Enache, hotărârea CCR nu se bazează pe informații clasificate, astfel că, în ceea ce ne privește, paragrafele 59 și 77 ale proiectului de raport al Comisiei de la Veneția (care se referă la imposibilitatea anulării alegerilor pe baza informațiilor clasificate) nu au incidență raportat la hotărârea Curții Constituționale de anulare a procesului electoral. Potrivit acestuia, orice susținere contrară este contrafactuală și lipsită de orice bază reală. În opinia lui Marian Enache, faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Într-un stat de drept, potrivit președintelui CCR, trebuie pornit de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate. În această decizie judecătorii au ținut cont că CCR are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României, de natură să afecteze legalitatea și corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetățeni, Curtea având rolul de a preveni o situație în care un competitor electoral ar putea să depună jurământul în calitate de Președinte al României în urma unui proces electoral viciat.
Fake news: Decizia CCR a anulat dreptul de vot al cetățenilor Realitate: hotărârea CCR nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. În opinia lui Marian Enache, soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. În opinia președintelui CCR, Curtea trebuie să manifeste toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale, numai în acest mod putând fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber și corect. În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității.În mod particularizat, potrivit lui Marian Enache, Curtea a constatat că, în procedura de alegere a Președintelui României, au fost afectate, prin conduita unuia dintre candidați, două drepturi fundamentale, corelative, și anume dreptul de vot și dreptul de a fi ales, ceea ce a demonstrat că în desfășurarea alegerilor nu au fost respectate exigențele constituționale care stau la însăși baza organizării statului democratic. O procedură de alegeri viciată în aspectele sale esențiale – și aici mă refer permanent la condiția corectitudinii alegerilor, a „alegerilor curate”, cum se mai spune în mod curent – nu poate fi considerată parțial validă. Aceste încălcări sunt iremediabile și afectează procedura în ansamblul său.În concluzie, tocmai campania de dezinformare și acțiunile de pe social media de promovare falsă a lui Călin Georgescu sunt cele care au afectat dreptul constituțional de vot.Fake news: Proiectul de Raport al Comisiei de la Venetia din 27 ianuarie ar viza criticarea deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențialeRealitate: Marian Enache arată că, în primul rând, Comisia de la Veneția este un organism consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din persoane numite de guvernele statelor membre ale Consiliului Europei, neintrând în sfera de competență a Comisiei de la Veneția examinarea cauzelor pe care le-au soluționat instanțele naționale.Cu privire la proiectul de raport referențiat, Marian Enache susține că trebuie observat că acesta menționează explicit competența curților constituționale de a invalida ex officio alegerile în situații excepționale – ceea ce este corect din perspectiva promovării și apărării statului de drept – însă, în mod regretabil, eșuează în a face distincția necesară între alegerile prezidențiale și alte tipuri de alegeri. Cu titlu de exemplu, proiectul de raport invocă în mod eronat Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – care se referă numai la alegerile parlamentare – atunci când analizează problema alegerilor prezidențiale, pentru că protocol respective nu vizează astfel de alegeri. În același timp, potrivit lui Marian Enache, Curtea Constituțională are obligația și responsabilitatea constituțională să urmărească modul de desfășurare a alegerilor prezidențiale - caracterul liber și corect al acestora. Hotărârile Curții Constituționale nu sunt îndreptate împotriva cuiva sau în favoarea vreunui candidat, ele fiind adoptate în interpretarea și aplicarea Constituției. Potrivit lui Marian Enache, orice operațiune electorală din cadrul alegerilor prezidențiale poate fi supusă controlului Curții, iar actele Biroului Electoral Central pot fi contestate la Curte. Acest aspect este în concordanță cu proiectul de raport al Comisiei de la Veneția (paragraful 21), care, în cazul anulării alegerilor, stabilește că această competență poate aparține fie unui organ administrativ, cu condiția ca actele sale să poată fi contestate în fața curții supreme, a curții constituționale sau a unor curți specializate în materie electorală, fie curții constituționale în calitate de primă și ultimă instanță – exact cum este cazul României.Potrivit lui Marian Enache, dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează.Se poate observa că, în anul 2016, Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, utilizând un standard foarte strict în privința aplicării regulilor și principiilor electorale. Deși nu a fost constatată nicio dovadă care să ateste că numărarea voturilor ar fi fost manipulată, deci nu au fost identificate fraude în procesul electoral, instanța constituțională din Austria a stabilit că neregulile care au vizat modul de gestionare și numărare a buletinelor de vot prin corespondență ar fi putut afecta aproape 78.000 de voturi din cele 117 circumscripții electorale în condițiile în care diferența dintre cei doi candidați era de circa 31.000 de voturi. Potrivit lui Marian Enache, proiectul de raport a propagat în spațiul public ideea eronată potrivit căreia Comisia de la Veneția este un judecător electoral supranațional. Or, în realitate, acest proiect de raport este un demers documentar consultativ, cu caracter de recomandare și cu adresabilitate generală, care nu vizează situația concretă din România și, evident, nici nu pune în cauză hotărârile CCR. În plus, acesta recunoaște că standardele internaționale nu impun și nu interzic, de principiu, sesizarea din oficiu a curților constituționale în materie electorală .Marian Enache sublinieaza că înțelegerea întregului proiect de raport trebuie realizată în mod unitar și în cheia directă a necesității stabilirii de către statele membre ale Consiliului Europei a unor reguli de natură legislativă pentru desfășurarea campaniilor electorale în sfera mijloacelor social-media, întrucât este neîndoielnic că, spre deosebire de canalele tradiționale ale campaniei electorale, care sunt reglementate strict atât din punctul de vedere al libertății de exprimare, cât și din punctul de vedere al corectitudinii și transparenței financiare, în condițiile în care mijloacele noului val de social-media reprezintă încă o „terra incognita” pentru guvernele statelor, care impune preocuparea legislatorilor de a reglementa sistematic și corespunzător acest domeniu. În opinia sa, stabilirea unor reguli juridice cu privire la funcționarea platformelor digitale de social-media și transparentizarea algoritmilor utilizați devin imperative pentru legiuitor în vederea protecției dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, ca elemente intrinseci ale democrației constituționale, față de potențialele ingerințe și manipulări dolosive ale procesului electoral ca atare.Potrivit lui Marian Enache, acest proiect de raport este un mesaj de conștientizare la adresa legislatorilor naționali, care trebuie să identifice și să normativizeze desfășurarea campaniei electorale, ținând seama de riscurile și particularitățile social-media, desfășurate online sau pe orice fel de platforme digitale, care pot fi sponsorizate și susținute financiar, în mod fraudulos, de subiecți de drept din interiorul sau din afara granițelor statului care pot fi dificil de identificat. În opinia sa, aceste reglementări, atât la nivel european, cât și la nivel național, reprezintă o urgență pentru interesul public și se impun cu stringență a fi adoptate.
Fake news: CCR a sancționat unul din candidați pentru libertatea de exprimareRealitate: Marian Enache punctează că atât Constituția României cât și jurisprudența CCR garantează libertatea de exprimare în mod deplin, dar nu în termeni absoluți, al oricărui cetățean al României, libertatea de exprimare autolimitându-se de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale.Marian Enache susține că CCR ține seama de hotărârile judecătorești anterioare de condamnare în ilicitul penal care îi privesc pe candidați, dar aceasta nu este o condiție exclusivă într-un litigiu constituțional, întrucât Curtea realizează, în sfera constituționalității, o evaluare proprie a cauzei deduse judecății sale. Deci, chiar în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare, instanța constituțională poate constata neîndeplinirea de către candidat a condițiilor constituționale de eligibilitate, care sunt distincte de cele de legalitate propriu-zisă.Fake news: Hotărârea de anulare a alegerilor nu a fost o hotărâre justă/corectă, deoarece au fost validate rezultatele din turul întâi de scrutin și, la câteva zile după aceea, au fost anulate alegerile în integralitatea lorRealitate: după primul tur al alegerilor prezidențiale CCR a fost sesizată, conform legii pentru alegerea Președintelui României, cu două cereri de anulare a alegerilor, formulate de doi candidați. Una a fost resăpinsă pentru că nu a fost formulată în termen. În urma examinării celei de a doua a fost dispus cu unanimitate de voturi că, raportat la ansamblul aspectelor contestate, buletinele de vot trebuie renumărate pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, asigurând, astfel, necesara transparență în stabilirea rezultatului procesului electoral.Ca atare, Marian Enache a susținut că în fața cererii formulate de un candidat la alegerile prezidențiale, în limitele și în termenul stabilit de lege, Curtea a dispus renumărarea buletinelor de vot. Întrucât, în urma renumărării buletinelor de vot din țară, CCR a observat că argumentele invocate de contestatar nu au fost justificate, singura soluție posibilă și obligatorie la acel moment, ținând seama și de termenul în care trebuie pronunțată hotărârea, era validarea rezultatelor primului tur de scrutin în conformitate cu art. 146 lit. f) teza a doua din Constituție. Potrivit lui Marian Enache, ulterior validării au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în ședința CSAT. În lumina acestor documente și a realităților înscrise în acestea, la care au avut acces toți cetățenii și toate instituțiile acestei țări, Curtea și-a activat competența constituțională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituție și a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în temeiul prevederilor constituționale.Așadar, Curtea nu și-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Instituția revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituțională, și posibilitatea unei erate este exclusă, erata vizând doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. Fqke news: Declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, potrivit cărora alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor săi continentali” și „dacă o democrație poate fi distrusă cu câteva sute mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost suficient de puternică de la bun început” critică, indirect, decizia CCR de anulare a alegerilorRealitate: Potrivit lui Marian Enache, J D Vance face referire la faptul că anularea procesului electoral a fost consecința existenței unei societăți democratice slabe și nu afirmă că, în pronunțarea unei asemenea decizii, Curtea Constituțională a României și-ar fi încălcat competențele sale. Marian Enache susține că mesajul este transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor și a valorilor fundamentale împărtășite la nivel internațional. În acest context, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori centrale ale democrației votului, la care trebuie să concure statul, cetățenii alegători, precum și candidații. Atingerea acestor exigențe se poate realiza numai prin promovarea unui dialog real, fără păreri preconcepute. Problema anulării procesului electoral nu este o chestiune în sine a Curții Constituționale, ci a întregii societăți, pentru că ea este un indicator al modului în care funcționează democrația societății. Prin hotărârile sale, Curtea Constituțională a tras un semnal de alarmă în acest sens, prin activarea „codului roșu”, dar nu a rezolvat pe fond problema stării democrației românești, deoarece cunoașterea premiselor pentru producerea acestor efecte trebuie să reprezinte o preocupare și o responsabilitate ale întregii conștiințe sociale, nu numai ale instituțiilor statului. În opinia lui Marian Enache, în acest sens se pronunță și oficialitățile internaționale, care ne „avertizează”, pe bună dreptate, că anularea unui proces electoral este cauzată și de faptul că nu avem o democrație și instituții puternice și consolidate care să nu permită intruziuni în sistemul politic și constituțional al țării. În urma acestor constatări pertinente, per a contrario sunt necesare atât o conștientizare la nivelul societății a riscurilor și vulnerabilităților existente, cât și măsuri și decizii eficiente ale instituțiilor specializate pentru apărarea statului de drept și a democrației funcționale, corespunzător exigențelor care rezultă din statutul României de stat membru în cadrul structurilor euroatlantice.Potrivit lui Marian Enache, unul dintre principiile fundamentale ale dreptului internațional este cel al suveranității statului și al respectului datorat acesteia, iar sistemul electoral și organizarea alegerilor reprezintă, prin excelență, un domeniu rezervat statului și o condiție a suveranității acestuia. Constituția stabilește că suveranitatea aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Un proces electoral deturnat de la finalitatea sa democratică, prin proliferarea unor dezinformări la scară națională, a condus la împiedicarea statului, a autorităților publice
