Interviu Christina Verchere, CEO OMV Petrom „Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, cu potenţial de a genera o valoare economică de 40 de miliarde de euro”

Proiectul Neptun Deep, de punere în exploatare a rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagră, nu a scăpat de dificultăți și de complicații politice, cea mai recentă dintre acestea fiind situația generată de guvernul Austriei care refuză să-și dea acordul pentru intrarea României în spațiul Schengen. Cu toate acestea, România păstrează șansa de a deveni, începând cu anul 2027, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după ce compania OMV Petrom a luat, în iunie 2023, decizia finală de investiție și va dezvolta proiectul împreună cu partenerul Romgaz. Guvernul de la București și-a declarat sprijinul pentru acest proiect, în întâlnirea cu liderii companiei OMV, chiar dacă șeful guvernului austriac continuă să se opună intrării României în Schengen.

“Este cel mai important proiect energetic, o investiție de circa 4 miliarde de euro, care ne va pune în situația de a deveni un actor energetic la nivel european, exploatând rezerve estimate la minimum 100 de miliarde de metri cubi de gaze – cât tot consumul României pe aproape 10 ani (...) Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep și să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore, așa cum România va continua să-și susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția”, a precizat premierul Ciolacu, la întâlnirea de luni, 18 septembrie, cu Alfred Stern, CEO al grupului OMV.

Ce înseamnă proiectul Neptun Deep pentru economia României și pentru securitatea energetică a regiunii, care sunt dificultățile și perspectivele legate de aceste resurse, explică Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

OMV Petrom și Romgaz au anunţat decizia istorică de dezvoltare a proiectului Neptun Deep, cea mai mare exploatare de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, după mai mulţi ani de obstacole și incertitudini. Pe o scară de la 1 la 10, cât de fezabil este termenul 2027 pentru livrarea primelor cantităţi de gaze?

Neptun Deep este un proiect strategic pentru România și pentru regiune, care poate asigura necesarul de gaze naturale al ţării, consolidând securitatea energetică, susţinând tranziţia energetică și contribuind semnificativ la creșterea economică a României. Alături de partenerul nostru Romgaz, suntem pe deplin angajaţi în atingerea obiectivelor acestui proiect. Data începerii producţiei, 2027, se bazează pe un plan detaliat necesar pentru un proiect de asemenea dimensiuni și suntem încrezători că vom avea această nouă sursă de gaze naturale disponibilă.

Peisajul de securitate la Marea Neagră s-a schimbat dramatic după războiul declanșat împotriva Ucrainei. Care sunt riscurile pe care le luaţi în considerare și pe ce vă bazaţi pentru asigurarea securităţii și protejarea investiţiei la Marea Neagră? OMV Petrom operează în Marea

Neagră de mai bine de 40 de ani și avem lucrări în desfășurare în prezent. Ca operator, luăm toate măsuri-le necesare pentru a efectua operaţiuni în siguranţă, atât în timpul dezvoltării proiectului, dar și în timpul funcţionării efective.

Un fapt foarte important este că proiectul se găsește în apele teritoria-le românești, iar România este o ţară membră NATO. Desigur, monitorizăm cu atenţie situaţia și suntem în dialog continuu cu autorităţile române în această privinţă.

Aţi semnat un contract de 1,6 miliarde de euro cu compania italiană Saipem pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep. De ce Saipem?

Întotdeauna ne selectăm furnizorii printr-un proces de achiziţie competitiv și urmăm procesul de achiziţii publice românești acolo unde este nevoie. În cazul Saipem, contractul a fost atribuit în baza unei licitaţii de achiziţie publică. Licitaţia a fost iniţiată de fostul operator, la aceasta au participat mai mulţi ofertanţi internaţionali. Anunţurile și pașii sunt conform procedurii.

Saipem este un contractor internaţional de rangul 1, cu experienţă vastă în proiecte de gaze naturale în ape de mare adâncime, cu expertiza sub-marină și de suprafaţă. În cadrul contractului, Saipem va furniza servicii de management, proiectare, achiziţii, fabricare, asamblare, transport maritim, instalare, testare și punere în funcţiune pentru instalaţiile maritime din ca-drul proiectului.

În plus, contractul implică testarea și punerea în funcţiune, pentru staţia de măsurare a gazelor naturale, și secţiunile de lângă ţărm și de pe uscat ale conductei de producţie gaze, care vor fi construite de alţi contractori.

Ce înseamnă, din punctul de vedere al infrastructurii, dezvoltarea acestui proiect?

Proiectul include dezvoltarea a două zăcăminte de gaze naturale: Domino și Pelican Sud. Domino, zăcământul principal, este situat în ape cu adâncimi de 1.000 de metri, în timp ce Pelican Sud este mai puţin adânc, situat în ape cu adâncime de 120 de metri. Cele două zăcăminte vor fi conectate la o platformă în zona de apă de mică adâncime.

Zăcământul Domino va produce din șase sonde, conectate la două sisteme de producţie submarine. Pelican Sud va produce din patru sonde, printr-un sistem de producţie submarin. Sistemele de producţie submarine sunt conectate prin conducte și conectoare ombilicale la platforma de apă de mică adâncime prin conducte flexibile. Aceste conducte colectoare sunt încălzite electric continuu direct, tehnologie destul de nouă în industrie, care asigură fiabilitatea și reducerea costurilor de operare.

Platforma de apă de mică adânci-me va fi fără echipaj și va reprezenta locul unde va avea loc procesarea gazelor naturale. Platforma va genera propria energie electrică și va funcţiona la cele mai înalte standarde de siguranţă și protecţie a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, printr-un „digital twin“ (copie digitală). Aceasta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu, prin eficientizarea consumului de energie electrică și reducerea emisiilor.

Gazul natural descoperit este de calitate foarte înaltă și, prin urmare, necesită foarte puţină prelucrare. Gazul va fi uscat sau deshidratat spre a fi conform cu specificaţiile de vânzare a gaze-lor naturale, apoi va fi transportat printr-o conductă de 160 de kilometri până la ţărm, unde va trece printr-o staţie de măsurare și va intra în reţeaua naţională de transport a gazelor la Tuzla.

Prin ce este diferit Neptun Deep de exploatarea actuală de hidrocarburi pe care o aveţi în Marea Neagră?

În primul rând, așa cum am menţionat, Marea Neagră nu e un teritoriu nou pentru noi. OMV Petrom are peste patru decenii de experienţă ca operator offshore și, în prezent, aproximativ un sfert din producţia noastră de gaze naturale provine din zăcămintele offshore din ape de mică adâncime. Însă având în vedere perioada îndelungată de producţie, aceste zăcăminte sunt în declin, așadar producem puţine gaze naturale din ele. Este o situaţie similară cu cea a zăcămintelor onshore.

Ceea ce este diferit în cazul Neptun Deep este că reprezintă primul proiect în ape de mare adâncime în zona românească a Mării Negre, cu unele activităţi în ape cu adâncimea de peste 1.000 de metri. Așadar, a fost nevoie să ne completăm capabilităţile interne cu noi membri ai echipei, cu experienţă internaţională în proiecte de apă adâncă. Avem acum o echipă internaţională extrem de capabilă, din punct de vedere tehnic, și diversă, care va lucra la diferitele etape ale construcţiei și instalării echipamentelor.

Care sunt marile provocări ale dezvoltării proiectului Neptun Deep?

Probabil, Neptun Deep este unul dintre cele mai mari și complexe proiecte de infrastructură din România la acest moment. Realizarea lui presupune multiple proiecte care se derulează în paralel – de la obţinerea autorizaţiilor și avizelor necesare la contractarea furnizorilor și până la execuţia efectivă. Toate sunt necesare pentru a ne atinge obiectivele propuse. Totodată, trebuie să avem un management strict al costurilor, în condiţiile în care investiţiile necesare pentru dezvoltare sunt de până la 4 miliarde de euro.

Organizaţiile de mediu, precum Greenpeace România, contestă proiectul și afirmă că decizia de începere a investiţiei este „catastrofală pentru biodiversitate, mediu și litoralul românesc“. Cum răspundeţi?

Planul proiectului Neptun Deep ia în considerare orice posibil impact asupra mediului și comunităţilor locale. Ca parte a dezvoltării, vom efectua evaluări de mediu și ale vieţii marine și, acolo unde este necesar, vom pune în aplicare măsuri de atenuare. Gazoductul care vine de pe platformă va fi îngropat în întregime. Când ajunge la mal, conducta va trece printr-un tunel de traversare fără nicio perturbare a plajei. Pe toată durata proiectului, o echipă dedicată de specialiști și biologi marini va monitoriza permanent impactul asupra mediului marin. Operăm în siguranţă în Marea Neagră de mulţi ani și sunt încrezătoare că avem capabilităţile de a continua în același mod.

Ce faceţi pentru reducerea riscurilor legate de mediu, atât în faza de construcţie a infrastructurii, cât și după începerea exploatării? În afara acestor măsuri, aveţi proiecte care pot ajuta pe termen lung ecosistemele marine afectate?

Pe toată durata construcţiei, și ulterior, vor exista programe de monitorizare și înlăturare a posibilelor efecte ale operaţiunilor asupra mediului marin. Studiile efectuate de institutele de cercetare certificate de Ministerul Mediului au relevat că impactul asupra mediului marin este minim.

Vă bazaţi pe o producţie de 8 miliarde de metri cubi pe an, timp de 10 ani. Pot fi rezerve mai mari decât aceste estimări?

Începând cu anul 2008, activităţile de explorare în perimetrul Neptun Deep au inclus două campanii de achiziţie seismică 3D și două programe de foraj de explorare. În cadrul campaniei de foraj 2011-2012, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime, Domino-1, a adus și prima descoperire de gaze naturale. În cadrul celei de-a doua campanii de foraj, 2014-2015, au fost săpate șapte sonde, inclusiv Pelican Sud-1, care a dus la descoperirea zăcământului Pelican Sud.

Așadar, pot spune că înţelegem particularităţile acestui perimetru și avem analize care susţin un platou al producţiei de 140.000 bep pe zi. Acesta este estimat să dureze 10 ani, după care va scădea treptat în următorii opt ani.

Per total, pe durata exploatării, se estimează că Neptun Deep va furniza circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, permiţând astfel României să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Prin ce mecanism vor fi vândute aceste cantităţi de gaz și cine va fi beneficiarul final?

Sunt două aspecte de menţionat referitor la comercializarea acestor volume de gaze naturale.

Primul e faptul că vom împărţi cu partenerul nostru, Romgaz, volumul de gaze naturale produs pe baza participaţiei noastre, deci 50-50%. Fiecare partener va fi responsabil de comercializarea gazului propriu în mod independent.

Al doilea aspect ţine de volumul anticipat de a fi produs. Ca indicaţie a dimensiunii proiectului: producţia estimată este echivalentă cu cererea anuală curentă de gaze naturale a ~4,3 milioane de gospodării, multiplicată de ~30 de ori.

Datorită proximităţii, România este o piaţă atractivă. Având în vedere că piaţa de gaze funcţionează la scară europeană, explorăm activ toate opţiunile disponibile în Uniunea Europeană și ne bucură să vedem că, în ultimii ani, au crescut semnificativ capacităţile de interconectare cu ţările vecine. Acestea sunt toate importatoare nete de gaze naturale, ceea ce ne oferă, de asemenea, siguranţa că vom putea accesa pieţe atractive pentru producţia de gaze naturale a Neptun Deep.

Care vor fi avantajele pentru economia României în urma acestei exploatări? Cât va câștiga direct statul român?

Neptun Deep este un proiect strategic nu doar pentru noi, ci și pentru România.

Împreună cu Romgaz, vom investi până la 4 miliarde de euro în acest proiect, care va contribui la securitatea pe termen lung a aprovizionării cu energie a României.

Mai mult, la platou, gazele din Neptun Deep vor dubla producţia actuală și, cum spuneam, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, contribuind astfel la securitatea energetică a Uniunii Europene.

Proiectul vine cu beneficii economice semnificative pentru România. Pe baza unui studiu independent privind impactul economic al acestui proiect în economia românească, Neptun Deep are potenţialul de a aduce la bugetul de stat circa 20 de miliarde de euro venituri și de a genera o valoare economică de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Ţinând cont de tranziţia energetică care urmărește renunţarea la combustibilul fosil, la ce va putea fi folosit acest gaz suplimentar?

La OMV Petrom, vedem gazele naturale ca un factor-cheie pentru tranziţie energetică de succes, un combustibil de tranziţie către o economie fără emisii de carbon. Cu multiple oportunităţi de utilizare, de la încălzire și electricitate până la mobilitate și producţia de hidrogen, gazul natural este o soluţie de reducere a emisiilor de carbon ale României prin trecerea de la cărbune la gaz și de a sprijini ţara în atingerea obiectivelor de mediu.

Mixul de generare a energiei este de așteptat să se schimbe, determinat de o scădere a utilizării cărbunelui și de o creștere a capacităţilor eoliene, solare și de biomasă. Electricitatea pe bază de gaze naturale va fi importantă în acest mix, jucând un rol critic în atenuarea volatilităţii capacităţilor regenerabile.

Va asigura exploatarea din Marea Neagră independenţa României faţă de importul de gaze?

Producţia din Neptun Deep va transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar acest fapt va susţine independenţa energetică a României și îi va permite să devină exportator net în regiune.

România este importator net de gaze de mulţi ani. Și, în contextul scăderii producţiei interne de gaze, fără Neptun Deep, estimăm că gaze-le naturale importate, ca procent din consumul total al României, s-ar ridi-ca la aproximativ 50% până în 2030. Ne așteptăm ca și cererea internă de gaze naturale să crească până în 2030, determinată în principal de viitoarele noi capacităţi de generare a energiei electrice pe bază de gaze naturale, dar și de creșterea treptată a cererii din partea gospodăriilor. În același timp, anticipăm că va scădea treptat cererea industrială, datorită îmbunătăţirii eﬁcienţei energetice.

Anul trecut, în contextul preţurilor mari la energie, compania OMV Petrom a avut un proﬁt record, de peste 10 miliarde de lei. Cum s-a împărţit acest proﬁt?

Profitul înregistrat anul trecut a fost obţinut într-un context fără precedent. Vorbim despre rezultate ce au fost înregistrate pe fondul creșterii cotaţiilor pe bursele internaţionale de ţiţei și produse petroliere, în contextul crizei de pe piaţa energiei, accentuată de conﬂ ictul din Ucraina.

În condiţiile în care profitul companiei s-a ridicat la 10 miliarde de lei, contribuţia la bugetul de stat prin taxe și dividende a fost de circa 20 miliarde de lei.

Proﬁtabilitatea unei companii este esenţială pentru capacitatea acesteia de a investi. Astfel, pentru anul 2023, planiﬁ căm investiţii de 6 miliarde de lei, echivalentul a 60% din proﬁ tul net înregistrat în 2022. De asemenea, am anunţat distribuirea de dividende record – cumulat dividende de bază și dividende speciale.

Tranziţia energetică către o economie cu emisii scăzute nu se poate face peste noapte, este un proces.

Anul acesta, pentru primul se-mestru, profitul a scăzut cu 80%. Poate afecta acest lucru investiţiile anunţate de companie?

Această scădere este de la nivelul record înregistrat în prima jumătate a anului 2022. Rezultatul nostru operaţional din primul semestru al anului 2023 reflectă efectul reviziilor majore din Raﬁnăria Petrobrazi și centrala electrică Brazi, dar și preţuri mai mici la electricitate și gaze naturale care converg spre nivelurile de dinainte de criză.

Am continuat însă să ne concentrăm pe priorităţile noastre strategice și investiţiile totale în această perioadă au fost de 2,4 miliarde de lei, mai mari cu 70% faţă de primul semestru al anului trecut.

Mai mult, pentru întregul an 2023 ne menţinem estimarea pentru in-vestiţii de aproximativ 6 miliarde de lei. Acestea vor ﬁ dedicate în principal proiectului Neptun Deep, dar și proiectelor cu emisii reduse sau zero de carbon, precum și pentru revizia raﬁnăriei Petrobrazi și a altor proiecte legate de aceasta.

Care este perspectiva producţiei de hidrocarburi a OMV Petrom, în afară de Neptun Deep, în contextul declinului semnificativ al rezervelor aﬂ ate în exploatare?

În primul rând, trebuie menţionat că acest proiect va aduce o schimbare semniﬁcativă în portofoliul nostru de hidrocarburi. Până în 2030, producţia noastră de gaze naturale va ﬁ mai mult decât dublă, în comparaţie cu nivelurile actuale, cu gazele naturale atingând pondere de 70% din producţia noastră totală de hidrocarburi.

În continuare, vizăm creșterea regională în zona Mării Negre, unde competenţele noastre tehnice și experienţa reprezintă un avantaj competitiv și unde putem beneﬁ cia de sinergii cu operaţiunile noastre existente.

În ceea ce privește alte oportunităţi în Marea Neagră, așa cum am anunţat în Strategia noastră 2030, avem activităţi de explorare în blocul Han Asparuh din Bulgaria, în care OMV Petrom deţine o cotă de 43%.

Ce înseamnă tranziţia către energie curată, agenda 2030, pentru o companie axată pe livrarea de combustibili fosili? Cum va ﬁ afectată compania?

Fiind o companie de energie, credem că este rolul nostru să continuăm să asigurăm accesul la energie și în viitor.

Ambiţia noastră este ca, până în 2050, operaţiunile OMV Petrom vor ﬁ neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon, astfel contribuind la ţintele de decarbonizare ale României. În același timp, căutam soluţii pentru a ne susţine clienţii în procesul de decarbonizare a activităţilor lor.

Sunt trei direcţii cheie pe care ne concentrăm: decarbonizarea operaţiunilor noastre actuale, extinderea afacerii cu gaze cu emisii reduse de carbon și urmărirea de noi oportunităţi cu emisii reduse și zero de carbon.

În primul rând, operaţiunile noastre actuale: până în 2030, ne propunem o reducere de aproximativ 30% a emisiilor noastre absolute faţă de 2019. Vă voi da câteva exemple despre cum facem acest lucru. Am instalat panouri fotovoltaice în 150 de staţii de alimentare – aceste panouri asigură până la 25% din necesarul de electricitate al staţiei. În activitatea noastră de explorare și producţie, am construit centrale electrice pe gaze, care asigură în prezent aproximativ 75% din necesarul de energie electrică al afacerii. Investim în modernizarea rafinăriei și în pregătirea acesteia pentru producţia de biocombustibili avansaţi și hidrogen. Anul trecut, Petrobrazi a devenit prima rafinărie din România certificată pentru a produce combustibil durabil pentru aviaţie și ulei vegetal hidrotratat.

În al doilea rând, extinderea afacerii cu gaze naturale. Urmând această direcţie, vom reduce intensita-tea de carbon a operaţiunilor noastre, asigurând în același timp un produs care este esenţial pentru o tranziţie energetică de succes. Neptun Deep va contribui semnificativ la obiectivul nostru de reducere cu 30% a intensităţii carbonului până în 2030, susţinând în același timp securitatea aprovizionării, creșterea economică și tranziţia energetică a ţării.

Energia din gaze naturale este fundamentală pentru echilibrarea noilor capacităţi regenerabile de generare de electricitate. În condiţii de secetă, când nu bate vântul sau nu avem suficient soare, centralele pe gaze naturale ne pot furniza energia electrică de care avem nevoie.

În al treilea rând, lucrăm la dezvoltarea unui portofoliu mai verde și mai diversificat prin investiţii în biocombustibili, mobilitate alternativă, producţie de electricitate din surse regenerabile și noi tehnologii.

Vom investi aproximativ 3,7 miliarde de euro pentru proiecte cu emisii scăzute și zero de carbon. În urma acestor investiţii, estimăm că până în 2030 vom avea o capacitate instalată de fotovoltaice de peste 1 GW, o proporţie semnificativă de biocombustibili, inclusiv combustibil sustenabil pentru aviaţie și biodiesel, o reţea de peste 500 de puncte de încărcare cu carburanţi alternativi etc.

Când vine vorba de urmărirea oportunităţilor cu emisii scăzute și zero, există două elemente care pot accelera acest proces: parteneriatele și fondurile UE. Parteneriatul nostru cu CE Oltenia, cu care vom construi parcuri fotovoltaice de aproximativ 450 MW, este relevant în acest sens. În ceea ce privește mobilitatea electrică, avem deja 150 de puncte de reîncărcare instalate în reţeaua noastră regională. În plus, am semnat, de curând, un contract pentru fonduri UE care va sprijini instalarea a aproximativ 400 de staţii de reîncărcare rapidă și ultrarapidă – dintre acestea 328 în România.

Tranziţia energetică către o economie cu emisii scăzute și zero nu poate avea loc peste noapte, este un proces. Oamenii încă au nevoie de combustibili convenţionali pentru transport, în timp ce gazele naturale sunt esenţiale pentru echilibrarea capacităţilor regenerabile și pentru soluţii de mobilitate mai curate.

În calitate de cea mai mare companie energetică integrată din Europa de Sud-Est, suntem pregătiţi să avem un rol în tranziţia energetică a României și a regiunii.

Textul a fost publicat în numărul 260 al revistei „Historia”, (revista:260) disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 septembrie - 14 octombrie, și în format digital pe platforma paydemic.