⬆

Înmânarea decoraţiei „Ordinul Victoria“ din partea lui Stalin: Un dejun care a rămas în amintirea Regelui Mihai

Autor: Ștefania Dinu

Foarte multe dejunuri la Curtea Regelui Mihai au fost luate în compania conducătorului statului, a reprezentanţilor Germaniei în România, apoi, după 1944, şi a reprezentanţilor URSS, Marii Britanii şi SUA, dar şi în compania membrilor familiei regale care se mai aflau în ţară.

Un dejun care a rămas în amintirea Regelui Mihai, şi despre care a vorbit cu ziaristul francez Philippe Viguié Desplaces, a fost cel din ziua de 6 iulie 1945, prilejuit de înmânarea decoraţiei „Ordinul Victoria“ din partea lui Stalin. Decoraţia i-a fost înmânată în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Regal din Bucureşti, de către mareşalul Teodor Ivanovici Tolbuhin. După înmânarea decoraţiei a urmat un banchet, apoi invitaţii au mers cu maşinile la Băneasa, pentru cea de-a doua parte a ceremoniei, unde regele a primit cadou din partea lui Stalin două avioane. Iată cum îşi amintea regele acest dejun:

„Ruşii au organizat o ceremonie imensă în favoarea mea. Ei reuniseră întregul lor Stat Major, zeci de ofiţeri ruşi, cărora li se alăturaseră cei din Armata Română. A trebuit să suport un şir întreg de discursuri, apoi un imens banchet. A trebuit, după aceea, să mă duc la aeroport pentru a primi darurile lui Stalin – două avioane. Am prezidat apoi un al doilea banchet! Ofiţerii Armatei Roşii înghiţeau litri de vodcă, printre alte alcooluri pe care le amestecau din belşug. Ofiţerii se deschideau la nasturi şi sfârşeau prin a se rostogoli sub masă. Mă întreb şi acum cum am făcut de am suportat o astfel de zi. Din fericire, medicul meu american mă sfătuise să consum mult unt. Este singurul lucru pe care l-am făcut înainte de a mă culca la ora şapte seara. Am dormit până a doua zi la prânz“.

Un alt moment care a prilejuit un dejun a fost înapoierea vasului-şcoală „Mircea“, ce fusese rechiziţionat de Armata Roşie. Cu acest prilej s-a organizat la 27 mai 1946 o amplă festivitate la Constanţa, la care regele a apărut alături de Petru Groza şi de oficialităţile sovietice. Biograful Regelui Mihai, Arthur Gould Lee, nota următoarele referitor la acest eveniment:

„Tolbuhin a fost cel care a făcut onorurile. După încheierea ceremoniei, cei prezenţi au luat prânzul acasă la primar, prânz care a început la douăsprezece şi jumătate şi s-a terminat, în mod surprinzător, la trei. Un şir întreg de toasturi cu vodcă a binedispus adunarea, până când un ofiţer al regelui şi-a dat seama că el şi alţi colegi ai lui erau chestionaţi în mod subtil de către ruşi aparent beţi-turtă în legătură cu Misiunile britanică şi americană. Chiar când se pregătea de plecare, regele a fost invitat la Carmen Sylva, aflată la vreo 15 km distanţă. Tolbuhin avea un Mercedes decapotabil foarte puternic care aparţinuse lui Himmler. Regele a cerut imediat permisiunea să-l conducă, ceea ce a şi făcut, mergând pe ploaie, în timp ce Tolbuhin nu se simţea deloc în largul său având drept şofer un rege. La vilă, Regele Mihai şi însoţitorii săi au avut parte de un banchet cu mult mai mare, mai bun şi mai generos în materie de băutură decât primul. Din nou petrecerea a continuat până seara târziu“. Tot Arthur Gould Lee era de părere că „regele nu se putea obişnui cu excesul de băutură şi mâncare care însoţea evenimentele sociale ruseşti. Mesele oferite de el şi de Regina-Mamă erau simple şi neostentative în orice ocazie, privată sau oficială, reflectând preocuparea lor pentru lipsurile şi privaţiunile la care erau supuşi românii. Atât el cât şi Regina-Mamă considerau că una dintre cele mai importante responsabilităţi ale Coroanei era exemplul pe care trebuie să-l dea, şi această atitudine se regăsea în toate activităţile lor de zi cu zi. Deci regele tindea, încurajat fiind de Regina-Mamă, către obiceiuri personale frugale şi o viaţă cât mai temperată“.

În ziua de duminică, 30 mai 1943, Regele Mihai şi Regina-Mamă au avut la dejun un meniu alcătuit din: Nisetru; Pui à la Bouquetiére; Salată de sezon; Sparanghel în sos olandez; Bombe Massena şi fructe. Ca băuturi s-au consumat: vinuri „Anjou Rablay“ (1921), „Chambertin“ (1926), şi „Cotnari“ (1938).

În cadrul Economatului Casei Regale se aflau nu numai alimentele necesare meselor regale, ale suitei şi personalului inferior, ci şi băuturile care se consumau la aceste mese. Astfel, la 1 aprilie 1943, în cadrul pivniţei regale se aflau următoarele băuturi: vinuri albe indigene (Drăgăşani, Dealu Mare, Segarcea, Sauvignon, Riesling, Pinot Blanc de Murfatlar, Muscat Ottonel, Chablis, Odobeşti, Fetească, Pelin Segarcea); vinuri roşii indigene (vin negru de Nicoreşti, Pinot Noir, Bordeaux Segarcea), vinuri roşii franţuzeşti, germane, italiene, şampanie, coniacuri (Grande Champagne, Second Empire, Hennessy, Napoleon, Martell); liqueur-uri (Crême Mente Blanche, Elixir Royale, Maraschino, Schweppes Pipperment Cordial, de mentă, de banane, de caise), Vermouth-uri (de Segarcea, Cinzano roşu, Cherry Brandy), whisky (Black & White, Bourbon Five, Dry Gin, Ingland Walker), romuri (Jamaica) şi rachiuri.

Acest text este un fragment din articolul „Rafinament și bun-gust la mesele regale: Mâncăruri alese și băuturi fine”, publicat în numărul 37 al revistei „Historia Special”, disponibil în format digital pe paydemic.com.