În patrimoniul Muzeului Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti din Târgovişte se află o carte de o valoare inestimabilă pentru cultura românească:Îndreptarea legii.Cartea reprezintă un adevărat „cod civil şi penal” al secolului al XVII-lea şi a contribuit la unificare gândirii juridice româneşti.

În „Colecţia de carte veche românească“ a Muzeului Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti din Târgovişte s-au păstrat trei exemplare din Îndreptarea legii.Culegerea de legi în limba română a fost tipărită la Târgovişte, în anul 1652, în timpul domniei lui Matei Basarab. Unul dintre cele trei exemplare (cel care poartă numărul de inventar 7894) se află într-o stare bună de conservare. Legătura volumului este din lemn şi piele de culoare brun-roşcată cu decoraţia aurită, recent restaurată de Tatiana Bălăşescu. Marginea coperţilor poartă un chenar cu arabescuri din motive florale şi vegetale fin stilizate care evidenţiază zona centrală compusă din patru vignete de colţ, reprezentându-i pe cei patru evanghelişti împreună cu simbolurile lor (sus:Ev. Ioan – vulturul, Ev. Matei – îngerul, jos:Ev. Marcu – leul, Ev. Luca-viţelul), iar în mijlocul lor este prezentată Răstignirea lui Hristos, pe faţă, şi Iisus Împărat (cu Maica Domnului şi Sf. Ioan Botezătorul) pe coperta a IV-a. Din cauza uzurii, coperta a IV-a mai păstrează doar urme de aurire. Decoraţia este imprimată prin presare, fiind astfel clar vizibilă forma rămasă în grosimea pielii.

Deschizând cartea, se observă lipsa paginii de titlu, volumul începând direct cu pagina 30 (Λ). Acest exemplar din Îndreptarea legii nu conţine, precum în cazul majorităţii cărţilor tipărite la Târgovişte, însemnări marginale. 

Principii moderne

Cartea este parţial o prelucrare a Cărţii româneşti de învăţăturăapărută la Iaşi, în 1646, din porunca lui Vasile Lupu, la care s-au adăugat o serie de texte traduse din greacă de Daniil Panonianul şi de profesorii Şcolii Domneşti din Târgovişte, Pantelimon Ligaridis şi Ignaţie Patritzidis1. Prima parte a lucrării cuprinde legiferarea înăspririi situaţiei iobagilor în relaţiile lor cu marii boieri, iar cea de-a doua parte, texte de drept canonic. Totodată, sunt consemnate date despre alfabetul slav, definiţia gramaticii, nomenclatura dregătorilor şi atribuţiile lor şi, deosebit de valoros, un tratat de epistolografie, un fel de manual cu modele de corespondenţă protocolară între aristocraţia clericală şi cea laică2. Nu în ultimul rând, Pravila adoptă principii moderne, progresiste pentru acea epocă, referitoare la cauzele care diminuează răspunderea penală precum:vârsta, beţia, nebunia, obiceiul locului, ascultarea de cel mai mare, surdo-mutismul, legitima apărare ş.a.

Unificarea gândirii juridice româneşti

Datorită conţinutului său, Îndreptarea legiia cunoscut o largă circulaţie, cuprinzând întreaga arie geografică locuită de români, şi a contribuit la unificarea gândirii juridice româneşti. În ceea ce priveşte aspectul grafic al cărţii, nu se poate trece cu vederea grija cu care a fost tipărită;literele ornate, paginaţia deosebită, complexitatea gravurilor atât din punct de vedere al compoziţiei, cât şi al decoraţiei dovedesc clar rafinamentul tipografilor din perioada domniei lui Matei Basarab, care ştiau că puterea unei cărţi rezidă şi din aspectul ei îngrijit.

<strong>Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti</strong>

Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curţii Domneşti din Târgovişte, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, găzduit în Casa Aramă.

Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur a afectat chiliile acestui lăcaş de cult. La începutul secolului al XX–lea, casa a fost folosită ca internat şcolar particular, local al poliţiei oraşului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. 

Compusă din pivniţă, parter şi etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poţi admira monumentele Curţii Domneşti, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcţiilor tradiţionale din zonă.

La parterul clădirii a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, ce adăposteşte mărturii ale civilizaţiei poporului român exprimată printr-unul dintre cele mai nobile meşteşuguri – tiparul. 

Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti a fost deschis vizitării la 11 mai 1967.

Program de vizitare:marţi – duminică, între orele 9.00 – 18.00. 

Taxa de vizitare este inclusă în preţul biletului Curţii Domneşti:9 lei adulţi şi 4, 50 lei pentru elevi, studenţi, pensionari şi grupuri.

Note

1.Făget Doina Elena, Calcan Rodica, Vechi tipărituri târgovişteneîn colecţiile Bibliotecii Universitare din Bucureşti, în „Valachica”, nr. 10-11, Târgovişte, 1978-1979, pag. 42

2.Idem, pag. 42