Încercarea eșuată de a renegocia Tratatul de la București (1918)
Eșecul ofensivei germane pe Frontul de Vest și preluarea inițiativei de puterile Antantei pe toate fronturile în toamna anului 1918 a șubrezit poziția guvernului român. Guvernul Marghiloman a fost instalat în primăvara aceluiași an, cu sprijinul Puterilor Centrale, pentru a administra țara în condițiile dificile ale înfrângerii în război și semnării Tratatului de la București (7 mai 1918). În acest context, guvernul român a încercat să renegocieze tratatul umilitor cu Puterile Centrale, care nu a fost niciodată ratificat de regele Ferdinand I.
În toamna anului 1918, forțele Antantei înaintau pe frontul din Balcani. În septembrie 1918, trupele conduse de generalul Franchet D’Espérey au înfrânt Bulgaria, iar în octombrie Serbia a fost eliberată. Riscul reintrării în luptă a armatei române, l-a determinat pe generalul August von Mackensen (foto sus), comandantul trupelor germane din România, să adopte o atitudine mai conciliantă în direcția modificării Tratatului de la București.
Printre prevederile care trebuiau supuse revizuirii se era și statutul Dobrogei, după cu nota premierul Marghiloman după o discuție cu diplomatul german Alfred Horstmann, pe 7 octombrie 1918:
„Devreme, dimineața, Horstmann, care aștepta în salon... foarte neliniștit. Dacă am amânat conferința înseamnă că nu mai vreau să ratific. Pacea va fi refăcută mai mult ca sigur, dar se poate distruge tot lucrul făcut de atâta vreme? Germania învinsă rămâne oricum un stat mare: se poate să ne așezăm pentru totdeauna printre inamicii ei? Îi e frică că Arion și cu mine fiind lipsă să nu fie dăscălit Regele și Moldova să facă o prostie. Îl liniștesc, dar îi spun îndată că sunt fără putere dacă nu se curmă chestiunea Dobrogei și că trebuie, în afară de celelalte chestiuni pendinte, să se regleze aceea a petrolului refuzat populației și să se fixeze durata ocupației. Horstmann spune că vor pieri până la unul, dar nu se va lăsa România, dacă se declară vrăjmașă”.
Germanii erau dispuși să facă unele compromisuri pentru evitarea reintrării României în război și pentru menținerea guvernului condus de filogermanul Alexandru Marghiloman (foto jos). În schimb, la Iași se desfășura o febrilă activitate pentru pregătirea condițiilor în vederea intrării României în Război. La 29 octombrie din capitala provizorie generalul Henri Mathias Berthelot, Comandantul misiunii militare franceze în România, a lansat o vibrantă proclamație menită să transmită un impuls mobilizator ostașilor români:
„Trupele franceze au trecut astăzi Dunărea... la arme români! De 8 luni de zile ați fost cu toții în măsura de a judeca brutalitatea inamicului care vă socotea în puterea lui... Germanii au pustiit câmpiile voastre, au prădat casele voastre, au așezat robia și foametea la vetrele voastre, ferm hotărâți ei înșiși au spus-o să nu lase decât ochi pentru a plânge... Clipa a sunat de a arde zdreanța de hârtie (Tratatul de pace cu Puterile Centrale – n.r.) care ne-a fost adusă la București. Soldați! Batalioanele noastre să se unească cu ale voastre... Sculați-vă frați români și aruncați-vă asupra dușmanului!”.
Guvernul condus de Alexandru Marghiloman a fost demis pe 6 noiembrie 1918, iar România și-a reluat locul alături de aliații săi din Antanta trei zile mai târziu. În locul lui Marghiloman, generalul Constantin Coandă a fost însărcinat cu formarea unui nou guvern.
Bibliografie:
Mihail E. Ionescu (coord), Românii în „Marele Război”. Anul 1918, Editura Militară, 2019.
Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. III, Editura Scripta, București, 1995.
