├Än c─âutarea eroilor rom├óni din Marele R─âzboi, ├«ngropa╚Ťi ├«n Italia jpeg

├Än c─âutarea eroilor rom├óni din Marele R─âzboi, ├«ngropa╚Ťi ├«n Italia

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Dumitru L─âc─âtu┼ču

Una dintre cele mai importante misiuni primite de preotul Ioan Felea a fost identificarea rom├ónilor mor╚Ťi ╚Öi ├«ngropa╚Ťi ├«n Italia, indiferent dac─â luptaser─â ├«n armata rom├ón─â sau ├«n cea austro-ungar─â. Comisia din care f─âcea parte preotul s-a constituit prin ordinul nr. 1994 din 13 iulie 1919 al Ministerului de R─âzboi ╚Öi a ajuns la Roma ├«n data de 27 iulie acela╚Öi an. Activitatea ei nu a ├«nceput ├«ns─â imediat, ci abia ├«n noiembrie 1919. Felea indica drept motive ale acestei ├«nt├órzieri ├«ndeplinirea unor misiuni pentru ata╚Öatul militar rom├ón din Roma. ├Än Italia, dup─â cum afl─âm dintr-un raport special referitor la preotul c─âpitan Ioan Felea, el a avut urm─âtoarele sarcini:  

ÔÇ×1. Direc╚Ťiunea, reparti╚Ťia, supravegherea preo╚Ťilor. 2. Cu propaganda religioas─â ╚Öi politic─â printre legionari. 3. Cu organizarea cimitirului dela Avezzano. 4. Cu organizarea cimitirelor solda╚Ťilor rom├óni pe frontul italian. 5. Cu studierea mijloacelor pentru ├«ngrijirea militarilor rom├óni care se g─âsesc ├«n ItaliaÔÇŁ.  

Din timpul acelei misiuni, preotul militar Ioan Felea a transmis Ministerului de R─âzboi mai multe rapoarte de activitate. Dintr-unul dintre ele afl─âm c─â ar fi f─âcut tot posibilul pentru ÔÇ×adunarea datelor solda╚Ťilor rom├óni din Transilvania, Banat ╚Öi BucovinaÔÇŁ. Astfel, ├«ntre 4 noiembrie ╚Öi 15 decembrie 1919, preotul a cercetat cimitirile din zona Carso a Italiei, aflate ├«ntre localit─â╚Ťile Tolomino, ast─âzi ├«n Slovenia, ╚Öi Trieste. 

Ioan Felea men╚Ťiona ├«n rapoartele sale c─â unele dintre cimitire fuseser─â create ├«nc─â din timpul r─âzboiului de armata austro-ungar─â, care s-a ╚Öi ocupat de ├«ntre╚Ťinerea lor. El le califica ├«n dou─â categorii principale: 1. Cimitire de front ╚Öi 2. Cimitire din dosul/spatele frontului.  

Cimitirele de front erau ├«n 1919 cel mai bine conservate ╚Öi se aflau ├«n apropierea unei p─âduri, p├ór├óu sau ╚Öosea. Felea sublinia c─â ÔÇ×╚Öosele din ╚Ťinutul Carsului [Carso] au la dreapta ╚Öi la st├ónga lor c├ómpuri ├«ntregi de cimitire, iar cele mai multe dintre acestea erau ├«nconjurate de un gard format din zid, la╚Ťuri sau s├órm─âÔÇŁ. ├Än fiecare gard se afl─â c├óte o porti╚Ť─â, pe care erau sculptate ÔÇ×inscrip╚Ťii patrioticeÔÇŁ ├«n maghiar─â sau german─â ori texte din Scriptur─â, iar ├«n unele cazuri anul ├«n care a fost amenajat cimitirul.  

Referat al Societ─â┼úii ÔÇ×Cultul EroilorÔÇŁ privind cimitirele militare din Italia identificate de preotul I. Felea. Sursa: Arhiva Serviciului Istoric al Armatei

act jpg jpeg

Mormintele vizitate de preotul militar erau a╚Öezate c├óte zece sau chiar mai multe ├«n ╚Öir. Fiecare dintre ele avea o cruce pe care erau scrise informa╚Ťii ce permiteau identificarea celor mor╚Ťi, regimentul ╚Öi compania de care apar╚Ťinea soldatul, precum ╚Öi data mor╚Ťii. ├Än cazul rom├ónilor, numele solda╚Ťilor erau scrise ├«n forma maghiarizat─â sau german─â. Erau scrise ├«n rom├ón─â doar ├«n cimitirele din zonele ├«n care au luptat regimente formate exclusiv din rom├óni. Crucile mormintelor erau din lemn colorat ├«n negru, av├ónd o inscrip╚Ťie de culoare alb─â. Existau ╚Öi cruci albe, ├«ns─â inscrip╚Ťiile originale nu mai puteau fi citite din cauza degrad─ârilor provocate de intemperii. De asemenea, existen╚Ťa unor cruci f─âr─â date personale ├«mpiedica aflarea identit─â╚Ťii soldatului mort, put├óndu-se citi doar informa╚Ťia ├«n german─â sau maghiar─â c─â ÔÇ×aici zace un soldat necunoscutÔÇŁ. 

La r├óndul lor, mormintele din dosul/spatele frontului erau clasificate ├«n alte trei categorii: 1. Morminte singulare; 2. Morminte ├«n care erau ├«nhuma╚Ťi doi sau trei solda╚Ťi ╚Öi 3. Morminte ├«n mas─â (gropi comune) ├«n care erau ÔÇ×├«ngropate chiar companii ├«ntregiÔÇŁ. Preotul exemplifica ultima categorie cu mormintele din San Gabriele, unde, potrivit acestuia, se aflau ├«nhuma╚Ťi 135 sau chiar ╚Öi 250 de solda╚Ťi ├«ntr-o groap─â comun─â. El presupunea c─â ├«n aceste gropi comune se aflau mul╚Ťi rom├óni necunoscu╚Ťi, argument├óndu-╚Öi afirma╚Ťia prin faptul c─â ├«n vara anului 1917 Regimentul 50 Alba Iulia, format din rom├óni, a fost total nimicit ├«n luptele de aici.  

├Än afar─â de aceste morminte ale rom├ónilor din armata austro-ungar─â, preotul mai ar─âta c─â a descoperit ╚Öi morminte ale solda╚Ťilor rom├óni lua╚Ťi prizonieri de austrieci ╚Öi ale c─âror cruci aveau inscrip╚Ťii care indicau numele, na╚Ťionalitatea, regimentul ╚Öi localitatea din care proveneau, dar ╚Öi pe cele ale legionarilor rom├óni mor╚Ťi ├«n Italia, adic─â ale fo╚Ötilor solda╚Ťi din armata austro-ungar─â care s-au ├«nrolat ├«n Legiunea rom├ón─â din Italia pentru a lupta ├«mpotriva Germaniei ╚Öi alia╚Ťilor ei. 

├Än perioada ├«n care s-a aflat ├«n Italia, preotul Ioan Felea a reu╚Öit s─â identifice 120 de cimitire militare ├«n care erau ├«nhuma╚Ťi 1.925 de rom├óni, mor╚Ťi ├«n timpul r─âzboiului, ╚Öi ale c─âror morminte aveau cruci ╚Öi inscrip╚Ťii. Nu se cuno╚Ötea ├«ns─â num─ârul solda╚Ťilor necunoscu╚Ťi de origine rom├ón─â.  

Dup─â ├«ncheierea investiga╚Ťiilor realizate de preotul Ioan Felea, Societatea ÔÇ×Mormintele eroilor c─âzu╚Ťi ├«n r─âzboiÔÇŁ a lansat un apel c─âtre familiile rom├ónilor mor╚Ťi ├«n Italia, oferindu-le acestora posibilitatea aducerii r─âm─â┼či┼úelor ├«n ╚Ťar─â. ├Än anun╚Ťul societ─â╚Ťii se preciza: ÔÇ×Familiile eroilor rom├óni, ale voluntarilor c─âzu╚Ťi ca legionari rom├óni, sau ale militarilor mor╚Ťi ├«n r├óndurile armatei austro-ungare, care doresc s─â aduc─â osemintele mor╚Ťilor ce le apar╚Ťin, urmeaz─â s─â ├«nainteze cererile lor ├«n acest sens, la sediul Societ─â╚ŤiiÔÇŁ. Li se cerea acestora s─â trimit─â extractul de moarte ╚Öi ÔÇ×c├ót mai multe rela╚Ťii asupra locului unde se afl─â morminteleÔÇŁ.  

Slujbă religioasă pentru cei dispăruţi, Primul Război Mondial. Sursa: Arhivele Naţionale ale României

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Ioan Felea. Un preot ├«n c─âutarea solda╚Ťilor rom├óni mor╚Ťi ├«n Primul R─âzboi Mondial" ap─ârut ├«n num─ârul 226 al revistei Historia, disponibil ├«n perioada 13 noiembrie - 14 decembrie 2020 la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii), dar ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum