Imperiul Otoman, statele succesoare si beneficiarii png

Imperiul Otoman, statele succesoare si beneficiarii

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Tudor Sprînceană

Dincolo de perspectivele principalilor juc─âtori din acest proiect, ├«n ultima parte a capitolului dedicat perspectivelor vizavi de Imperiul Otoman, un rol important ├«l joac─â ╚Öi statele succesoare Imperiului Otoman, mai ales ├«n determinarea schimb─ârilor ce au avut loc ├«n mentalitatea Marilor Puteri, dup─â ce calea ferat─â nu a mai pus problema r─âsturn─ârii balan╚Ťei de putere. Pe m─âsur─â ce statele din Orientul Mijlociu au reu╚Öit s─â capete independen╚Ťa mult dorit─â, proiectul Berlin-Bagdad, deja ├«n func╚Ťiune de un num─âr de ani avea s─â fie reglementat ├«n func╚Ťie de noile state ╚Öi noile companii feroviare de stat din fiecare loca╚Ťie specific─â. Statele succesoare ale Imperiului Otoman, traversate de cunoscuta cale ferat─â, au fost ├«n principiu trei: Turcia, Siria ╚Öi Irak. ├Än cele ce urmeaz─â voi face o scurt─â trecere ├«n revista a evolu╚Ťiei acestor state ├«n urma destr─âm─ârii Imperiului Otoman, c─âut├ónd s─â observ schimb─ârile de mentalitate din spatele vizibilei destr─âm─âri. 

Zbuciumul intern al turcilor 

Turcia: Ocuparea ora╚Öului Istanbul ╚Öi Izmir ├«n 1918, respective 1919 ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial a dus la formarea Mi╚Öc─ârii Na╚Ťionale Turce. Sub conducerea unui comandant militar ce se f─âcuse remarcat ├«n timpul r─âzboiului, pe numele s─âu Mustafa Kemal, are loc R─âzboiul Turc de Independen╚Ť─â (1919-1923) cu scopul explicit de a revoca termenii stabili╚Ťi ├«n cadrul Tratatului de la S├Ęvres. Deja ├«n 1922 armatele grecilor, armenilor ╚Öi francezilor fuseser─â expulzate iar regimul de la Ankara, declar├óndu-se guvernul legitim, a pornit procesul de formalizare a tranzi╚Ťiei de la vechiul Imperiu Otoman la sistemul republican turcesc. Sultanatul este abolit, lu├ónd sf├ór╚Öit cei 623 de ani de conducere monarhic─â otoman─â. 

Tratatul de la Lausanne semnat ├«n 1923 este momentul ├«n care nou formata Republic─â Turc─â este recunoscut─â ca stat succesor al Imperiului Otoman. Noua republica avea capitala la Ankara. O prioritate ├«n urma form─ârii statului a fost pornirea unui program de schimb de popula╚Ťii, ├«ndeosebi ├«ntre greci ╚Öi turci. Mustafa Kemal ocup─â pozi╚Ťia de pre╚Öedinte al noii republici, introduc├ónd la scurt timp un pachet de reforme. Aceste reforme aveau s─â se ocupe de realizarea tranzi╚Ťiei la nivel statal, din vechiul sistem monarhic otoman ├«n sistemul democratic turc. Este adoptat─â o constitu╚Ťie secular─â. Nu ├«n ultimul r├ónd, adoptarea legii ce a f─âcut obligatoriu ├«nsu╚Öirea unui nume de familie l-a transformat pe Mustafa Kemal ├«n Atat├╝rk (tat─âl turcilor).

httpscommons wikimedia orgwikiFileKing Faisal I of Syria in July 1920 jpg jpg jpeg

Influen╚Ťa occidentului se resimte 

Siria: ├Än 1920 sunt puse bazele unui Regat al Siriei, condus de Faisal I. Conducerii sale, ├«ns─â, i s-a pus cap─ât doar dup─â c├óteva luni, ├«n urma b─ât─âliei de la Maysalun. Trupele franceze au ocupat Siria ├«n urma conferin╚Ťei de la San Remo ├«n care Siria fusese pus─â de c─âtre Liga Na╚Ťiunilor sub control francez. ├Än 1925 are loc o revolt─â condus─â de Al-Atrash, revolt─â ce avea s─â cuprind─â ├«ntreg teritoriul Siriei, ╚Öi, chiar ╚Öi ├«n Liban. B─ât─âliile c├ó╚Ötigate de Al-Atrash ├«mpotriva francezilor nu au fost suficiente pentru a-i determina pe ocupan╚Ťi s─â se retrag─â. Din contr─â, acest lucru i-a ├«nd├órjit mai mult, francezii aduc├ónd trupe din coloniile apropiate, Maroc sau Senegal, pentru a recuceri ora╚Öele ╚Öi teritoriile cucerite de rebeli. Al-Atrash a fost condamnat la moarte, acesta av├ónd timp s─â se refugieze ├«n Transiordania p├ón─â ├«n 1927, c├ónd cu ocazia semn─ârii tratatului siriano-francez acesta este amnistiat.  

├Än 1936, Siria ╚Öi Imperiul Francez negociaz─â un tratat de independen╚Ť─â, Hashim al-Atassi devenind astfel primul pre╚Öedinte ales ├«n cadrul noii republici numit─â simplu Siria. Cu toate acestea, situa╚Ťia a r─âmas neclar─â deoarece statul francez a refuzat s─â ratifice acest tratat, l─âs├ónd chestiunea Siriei neclar─â. Situa╚Ťia a continuat s─â fie tensionat─â ├«n privin╚Ťa statutului Siriei p├ón─â dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n 1946 Fran╚Ťa retr─âg├óndu-╚Öi din Siria ultimele trupe prezente pe teritoriul acestui stat. Ca ╚Öi ├«n cazul celorlalte state din zona Orientului Mijlociu, instabilitatea politic─â de ast─âzi se datoreaz─â ├«n deosebi imixtiunii puterilor coloniale ├«n afacerile acestor tinere state, precum ╚Öi ac╚Ťiunilor ├«ntreprinse ├«n aceste zone f─âr─â expertiza necesar─â.

httpswww azamara comnoland programvenice simplon orient express venice london jpg jpeg

Orientul se ├«nt├ólne╚Öte cu occidentul 

Irak: ╚Üara cunoscut─â sub denumirea de Irak a fost ├«nainte de toate o provincie ├«n cadrul Imperiului Otoman. Provincia purta acela╚Öi nume, fiind ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n subdiviziuni numite vilaieturi. Cele trei provincii, vilaietul Basra, Bagdad ╚Öi Mosul au reprezentat ulterior nucleu ├«n jurul c─ârora Imperiul Britanic a dispus formarea unui stat cu numele de Irak, un stat administrat de fapt ╚Öi de drept de britanici ├«n baza mandatului oferit de Liga Na╚Ťiunilor. Acestui stat i-a fost oferit─â independen╚Ťa fa╚Ť─â de coroana britanic─â ├«n 1932, la insisten╚Ťele regelui Faisal. Britanicii au p─âstrat un num─âr de baze ╚Öi o serie de privilegii, totu╚Öi. Instabilitatea politic─â, dar ╚Öi economic─â ce a urmat imediat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a dus la ├«ngrijor─âri mari din partea Imperiului Britanic. ├Än urma r─âzboiului anglo-irakian, Irakul a fost ocupat de britanici, fiind invocat─â teama de pierdere a unei surse de petrol pentru Europa, dar ├«n special pentru britanici. Aceast─â ocupa╚Ťie militar─â a ╚Ťinut ├«n mod oficial p├ón─â la data de 2 octombrie 1947, cu toate c─â bazele militare, trupele britanice ╚Öi trupele autohtone de partizani au fost retrase 7 ani mai t├órziu. Ca ╚Öi ├«n cazul Siriei, ╚Öi Irakul este o victim─â a Marilor Puteri, mai precis a implic─ârii lor ├«n afacerile interne ale statului, din punct de vedere economic, social ╚Öi politic. 

httpswww wikiwand comenLeague of Nations png png

O singur─â cale, o multitudine de pove╚Öti 

Calea ferat─â Berlin-Bagdad f─âcea leg─âtura ├«ntre ora╚Öele Berlin ╚Öi Bagdad. ├Än mentalul colectiv aceast─â cale ferat─â era ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â trasee ce corespundeau continentelor aferente. Prima parte a traseului era reprezentat─â de Orient Express, o garnitur─â feroviar─â ce f─âcea leg─âtura ├«ntre capitalele Europei de Vest ╚Öi partea european─â a Turciei. Mai pu╚Ťin cunoscut─â, por╚Ťiunea de cale ferat─â ce continua acest traseu pe continentul asiatic a fost asociat─â cu o garnitur─â de tren mai pu╚Ťin cunoscut─â, Taurus Express, o garnitur─â ce f─âcea leg─âtura ├«ntre ora╚Öele Istanbul ╚Öi Bagdad, cu ramifica╚Ťii diferite c─âtre alte ora╚Öe ╚Öi centre din Orientul Mijlociu. Pentru a ├«n╚Ťelege mai bine ├«mp─âr╚Ťirea rutei ├«ntre diferitele state ce au succedat Imperiului Otoman, itinerarul acestui tren se dovede╚Öte de mare folos. Trebuie men╚Ťionat c─â ruta expus─â ├«n acest pasaj face referire la parcursul c─âii ferate ├«n anul 1935, relatat─â de un individ ├«n jurnalul s─âu de c─âl─âtorie.  

Punctul de plecare ├«l reprezint─â frumoasa sta╚Ťie construit─â de germani, Haydarpa╚Öa, aflat─â pe partea asiatic─â a Bosforului, plasat─â fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu vechiul Istanbul sau Constantinopol. Cl─âdirea este un amestec de stiluri orientale ╚Öi occidentale, gara terminus a fostei Companii de C─âi Ferate Anatoliene, actuala Cale Ferat─â Turc─â. Gara are toate facilit─â╚Ťile de care un c─âl─âtor ar putea avea nevoie. Este f─âr─â drept de apel una dintre cele mai impun─âtoare g─âri din lume. C─âl─âtoria pe meleagurile turce╚Öti continu─â spre Eski╚Öehir, un important nod feroviar, undeva la o altitudine de 285 m deasupra nivelului m─ârii. De aici, c─âl─âtorii care doresc, pot lua diferite trenuri c─âtre capitala Turciei, Ankara.

C─âl─âtoria continu─â spre est 

Urm─âtoarea por╚Ťiune de cale ferat─â pe aceast─â rut─â este cea situat─â ├«ntre localit─â╚Ťile Bulgurlu ╚Öi Yenice, cea mai important─â component─â a c─âii ferate Berlin-Bagdad, ╚Öi, poate ╚Öi cea mai complicat─â. Aceast─â por╚Ťiune de cale ferat─â str─âpunge Mun╚Ťii Taurus, mun╚Ťi care au ╚Öi dat numele garniturii de tren ce ├«i str─âbate. La ├«n─âl╚Ťimea sa maxim─â, calea ferat─â se situeaz─â la 1476 m deasupra nivelului m─ârii. Ini╚Ťial, inginerii germani au dorit s─â construiasc─â un singur tunel care s─â traverseze mun╚Ťii. Cu toate acestea, varianta final─â a ├«ncorporat un sistem de tuneluri, at├ót datorit─â costurilor mai mici de construire, c├ót ╚Öi timpului c├ó╚Ötigat ├«n executarea acestor lucr─âri. Sistemul se desf─â╚Öoar─â ├«ntre ora╚Öele Konia ╚Öi Hadijkiri. ├Än acest sistem sunt ├«ncorporate 12 tuneluri, cu lungimi cuprinse ├«ntre 36 m ╚Öi 2100 m. Tot ├«n aceast─â sec╚Ťiune se desf─â╚Öoar─â cumulat 331m de pod. Ajuns la Yenice, trenul a parcurs deja un voiaj de aproximativ 30 de ore. Din acest punct se poate c─âl─âtorii cu alte trenuri spre ora╚Öul Mersina. Urm─âtoarea oprire este ╚Öi ultima pe teritoriul Turciei, Adana. Adana este un important ora╚Ö comercial, situat pe malul r├óului Sheihun, traversat de Taurus Express pe un pod modular.  

Dup─â oprirea din Adana, C─âile Ferate Turce sunt ├«nlocuite de o companie feroviar─â francez─â. C─âl─âtoria continu─â c─âtre Alep. Situa╚Ťia special─â a c─âilor ferate din Siria s-a datorat la acel moment ocupa╚Ťiei franceze din acest stat. Dup─â 1946, o dat─â cu retragerea definitiv─â a ultimilor solda╚Ťi francezi de pe teritoriul Siriei, por╚Ťiunea de cale ferat─â de pe teritoriul Siriei a trecut ├«n administrarea companiei de stat, C─âile Ferate Siriene. C─âile ferate, dup─â cobor├órea din Mun╚Ťii Taurus, urc─â ├«nc─â o dat─â, de data aceasta ├«n ├«ncercarea de a traversa Mun╚Ťii Amanus. Aici, o serie de 14 tuneluri deschid calea c─âtre Alep, un ora╚Ö aflat ├«n zona de sud-est a Siriei. Ca ╚Öi ├«n cazul Adanei, Alep este un ora╚Ö comercial, av├ónd un lung istoric al evolu╚Ťiei sale, ├«nc─â de la ├«nceputurile lumii. Faimos pentru bazarele sale vaste, Alep este de asemenea punctul feroviar din care c─âl─âtorul poate accesa trenuri c─âtre Tripoli, Beirut ╚Öi Haifa. Trenul traverseaz─â c├ómpiile fertile ale Siriei dup─â plecarea din Alep, travers├ónd pe pod r├óul Eufrat. De la Tel Kotchek, trec├ónd prin ora╚Öele Mosul ╚Öi Kirkuk, trenul ajunge ├«n cele din urm─â la grani╚Ťa cu Irak.

Aici, C─âile Ferate Irakiene preiau ╚Ötafeta de la omologii lor ╚Öi duc trenul mai departe de-a lungul a 12 ore c─âtre destina╚Ťia sa final─â, Bagdad. Ora╚Öul Bagdad, numit anterior Medinat as Salam sau Ora╚Öul P─âcii, este un ora╚Ö al contrastelor, situat la polul dintre medieval ╚Öi modern. Ora╚Öul cunoscut c├óndva ca centrul religios al lumii, al c─ârui nume se leag─â ╚Öi de existen╚Ťa unor personaje precum Harun ar Rashid, a suferit mai multe distrugeri de-a lungul istoriei. ├Än acela╚Öi chip, ora╚Öul a fost reconstruit de nenum─ârate ori, explic├óndu-se amestecul d elemente arhitecturale ce apar╚Ťin unor perioade istorice diferite. La Bagdad, c─âl─âtoria oficial─â a garniturii Taurus Express se ├«ncheie. Din acest punct, pentru cei care doresc s─â reconstruiasc─â planul original al germanilor, exist─â o cale ferat─â ├«ngust─â ╚Öi o garnitur─â de tren cunoscut─â sub numele de Irak Express care face leg─âtura ├«ntre ora╚Öul Bagdad ╚Öi portul Basra din Golful Persic. Ajun╚Öi ├«n portul Basra, noi orizonturi sunt deschise c─âl─âtorului, care p├ón─â ├«n acest punct a c─âl─âtorit pe faimoasa cale ferat─â Berlin-Bagdad.

BIBILOGRAFIE: 

´éž Academia ÔÇô Ottoman Empire and France, Encyclopedia of theOttoman Empire: https://www.academia.edu/7995992/Ottoman_Empire_and_France_Encyclopedia_of_the_Ottoman_Empire accesat ├«n data de 3.08.2019. 

´éž Harry Howard, The Partition of Turkey: A Diplomatic History, 1913-1923, New York, Howard Fertig, 1966.

´éž Jonathan McMurray, Distant Ties: Germany, the Ottoman Empire, and the Construction of the Baghdad Railway, Westport, Praeger, 2001.

´éž MikeÔÇÖsRailwayHistory ÔÇô The ÔÇ×Taursu ExpressÔÇŁ A Romantic Journeythrough Asia Minor: http://mikes.railhistory.railfan.net/r100.html accesat ├«n data de 4.08.2019.

´éž Revolvy ÔÇô Iraqi Republic Railways: https://www.revolvy.com/page/Iraqi-Republic-Railways?cr=1 accesat ├«n data de 4.08.2019.

´éž Revolvy ÔÇô SyrianRailways: https://www.revolvy.com/page/Syrian-Railways accesat ├«n data de 4.08.2019.

´éž Revolvy ÔÇô Taurus Express: https://www.revolvy.com/page/Taurus-Express accesat ├«n data de 4.08.2019.