Impactul r─âsturn─ârii geopolitice din anul 1989 asupra statulului de Mare Putere al Uniunii Sovietice jpeg

Impactul r─âsturn─ârii geopolitice din anul 1989 asupra statulului de Mare Putere al Uniunii Sovietice

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Cojocaru Mihai-Cosmin

Paradoxal, Mihail E. Ionescu a afirmat ├«ntr-un articol publicat ├«n anul respectiv ├«n cuprinsul revistei Dosarele Istoriei faptul c─â, deteriorarea ansamblului structural al Uniunii Sovietice (precum ╚Öi al imperiului format de aceasta) a obligat Moscova la ced─âri succesive ├«n fa╚Ťa Occidentului, tocmai pentru a-╚Öi men╚Ťine statutul de pol major al sistemului bipolar creat dup─â cea de-a doua conflagra╚Ťie mondial─â. ├Än consecin╚Ť─â, a acceptat unificarea celor dou─â state germane ÔÇô RFG ╚Öi RDG - ╚Öi men╚Ťinerea noii Germanii ├«n NATO (cu condi╚Ťia nesta╚Ťion─ârii trupelor occidentale ├«n estul noului stat ╚Öi limit─ârii armatei acesteia la 370.000 de solda╚Ťi), a amorsat retragerea for╚Ťelor sovietice din zonele central─â ╚Öi r─âs─âritean─â ale Europei ╚Öi a fost de-acord cu aderarea celor trei ╚Ť─âri men╚Ťionate anterior la NATO (1999).

De asemenea, URSS-ul ╚Öi-a controlat propria dezmembrare, accept├ónd sistemul politico-economic occidental ÔÇô economia de pia╚Ť─â ╚Öi pluripartidismul. Aceast─â transformare uria╚Ö─â istoric─â a permis Federa╚Ťiei Ruse s─â evite c─âderea ├«n statutul de putere de rangul doi, precum s-a ├«nt├ómplat cu Marea Britanie, ╚Öi s─â se men╚Ťin─â ├«n prim-planul politicii mondiale. ├Än compesa╚Ťie, pentru ced─ârile amintite anterior, Rusia a devenit ├«n anii ÔÇÖ90 membru al grupului statelor cele mai puternic industrializate - G-7. Pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic a reprezentat, ├«n felul acesta, un pre╚Ť pl─âtit de Moscova pentru o reformulare a sistemului interna╚Ťional, ├«n care Federa╚Ťia Rus─â s─â-╚Öi men╚Ťin─â pozi╚Ťia de pol major2.

Din perspectiv─â militar─â, prin r─âsturnarea geopolitic─â produs─â ├«n anul 1989, Uniunea Sovietic─â a pierdut, ├«n eventualitatea desf─â╚Öur─ârii unui r─âzboi major cu statele din Blocul democratic, dou─â zone cu importan╚Ť─â strategic─â ╚Öi favorabile ├«n vederea realiz─ârii unei ap─âr─âri puternice ╚Öi ├«ndelungate reprezentate de Mun╚Ťii Carpa╚Ťi (din Rom├ónia) ╚Öi Cadrilaterul Boem (din Cehoslovacia) pe care germanii, la finalul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, au inten╚Ťionat s─â le foloseasc─â pentru a stopa ├«naintarea Armatei Ro╚Öii spre capitala Germaniei ╚Öi a ob╚Ťine, ├«n felul acesta, timpul necesar punerii ├«n practic─â a a╚Öa-numitelor arme noi, despre care Hitler a afirmat c─â vor schimba cursul r─âzboiului, precum ╚Öi cursul strategic al Dun─ârii ce permitea transportarea ├«ntr-un timp relativ scurt a trupelor ╚Öi tehnicii de lupt─â p├ón─â ├«n centrul Europei.

ÔÇ×Br├óul de securitateÔÇŁ al Uniunii Sovietice

Conceptele de glacis strategic, br├óu de securitate sau sfera de hegemonie a Uniunii Sovietice, care au un con╚Ťinut identic, nu au fost prezente ├«n g├óndirea politic─â ╚Öi militar─â sovietic─â de la ├«nceputurile regimului instaurat prin revolu╚Ťia bol╚Öevic─â, din noiembrie 1917. Prin conceptul de glacis strategic, care este utilizat cu prec─âdere ├«n limbajul militar, se ├«n╚Ťelege ÔÇ×un teren ├«n pant─â ascendent─â, uniform─â ╚Öi, de regul─â, descoperit─â ce ofer─â bune condi╚Ťii de observare ╚Öi tragere, favoriz├ónd mai mult ap─ârarea.ÔÇŁ Prin extensie, termenul de glacis strategic este utilizat de anali╚Ötii politici ╚Öi militari cu sensul de zon─â de protec╚Ťie a frontierelor unei mari puteri.

├Än concep╚Ťia liderului revolu╚Ťiei bol╚Öevice (Lenin), ├«n faza de ├«nceput a existen╚Ťei statului sovietic, securitatea acestuia urma s─â fie garantat─â de victoria revolu╚Ťiei comuniste pe continentul european sau, cel pu╚Ťin, ├«n Germania. ├Än concep╚Ťia politic─â a lui Stalin, securitatea Uniunii Sovietice, at├óta timp c├ót exista primejdia unei invazii a ╚Ť─ârilor capitaliste, nu putea fi garantat─â dec├ót de doi factori:

a) constituirea unui brâu de securitate la frontierele acesteia;

b) izbucnirea unui război între statele capitaliste, puse, în felul acesta, în imposibilitatea de a constitui un front unit antisovietic.

Glacisul strategic al Uniunii Sovietice, care s-a num─ârat, dup─â 1942-1943, printre obiectivele fundamentale de r─âzboi ale acesteia, s-a realizat ├«n dou─â etape: 1939-1941 ÔÇô prin colaborarea cu Germania nazist─â; 1944-1945 ÔÇô prin ├«naintarea Armatei Ro╚Öii ╚Öi consim╚Ť─âm├óntul tacit (chiar ╚Öi deschis) sau prin pasivitatea Alia╚Ťilor Occidentali fa╚Ť─â de ac╚Ťiunile ├«ntreprinse de sovietici.

Avansul Armatei Ro╚Öii prin Europa R─âs─âritean─â p├ón─â ├«n Germania nazist─â i-a permis lui Stalin s─â l─ârgeasc─â considerabil br├óul de securitate al Uniunii Sovietice. Dac─â la ├«nceput, glacisul strategic al acesteia cuprindea teritorii anexate ├«n urma ocup─ârii lor de c─âtre for╚Ťele sovietice, ├«n anii 1944-1945, cea mai ├«ntins─â parte a zonei de protec╚Ťie a URSS-ului era format─â din state-satelit. Declara╚Ťia f─âcut─â de Stalin unei delega╚Ťii guvernamentale yugoslave, ├«n prim─âvara anului 1945, conform c─âreia cel care ocup─â un teritoriu ├«╚Öi impune propriul sistem social ╚Öi c─â fiecare ├«╚Öi impune propriul sistem social p├ón─â unde poate ajunge armata sa, a dovedit categoric inten╚Ťia acestuia de a impune ├«n ╚Ť─ârile din glacisul strategic, modelul sovietic3.

Disolu╚Ťia Tratatului de la Var╚Öovia

Pr─âbu╚Öirea comunismului ├«n statele centrale ╚Öi est-europene a reprezentat pentru Uniunea Sovietic─â ├«nceputul disolu╚Ťiei Organiza╚Ťiei Tratatului de la Var╚Öovia (constituit─â, printre altele, ╚Öi ├«n scopul legitim─ârii prezen╚Ťei trupelor sovietice pe teritoriul acestora), apoi retragerea unit─â╚Ťilor sovietice de pe cuprinsul lor, ├«ntruc├ót nemaiexist├ónd regim comunist, a disp─ârut ╚Öi ra╚Ťiunea men╚Ťinerii acestora, dispari╚Ťia celui mai puternic simbol al R─âzboiului Rece (Zidul Berlinului), precum ╚Öi reunificarea Germaniei, care fusese ├«mp─âr╚Ťit─â de Alia╚Ťi la Yalta, ├«n februarie 1945, pentru a nu mai reprezenta ├«n viitor un pericol pe continentul european. De asemenea, a condus la ├«ncheierea unei ostilit─â╚Ťi de mai multe decenii existente ├«ntre aceast─â alian╚Ť─â politico-militar─â ╚Öi Organiza╚Ťia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)4.

Dispari╚Ťia succesiv─â ╚Öi rapid─â a regimurilor comuniste de pe continentul european a ├«nsemnat pentru Uniunea Sovietic─â faptul c─â, dup─â e╚Öecul aventurii militare din Afghanistan, dintre anii 1979-1989, care a condus la efectul de supra├«ntindere a puterii imperiale sovietice, aceasta se afla ├«ntr-o incapacitate financiar─â de a le mai sus╚Ťine ╚Öi alta militar─â, prin neputin╚Ťa realiz─ârii unei interven╚Ťii energice ╚Öi rapide, pentru a pune cap─ât revoltelor, precum ├«n Ungaria (1956) ╚Öi Cehoslovacia (1968), fiind nevoit─â, astfel, s─â asiste la deznod─âm├óntul acestora5.

Experien╚Ťa istoric─â a demonstrat faptul c─â, at├óta vreme c├ót la Moscova exista un regim conservator decis s─â-╚Öi men╚Ťin─â cu orice pre╚Ť ╚Öi prin toate mijloacele posibile cuceririle realizate la finalul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, nicio ├«ncercare de r─âsturnare/reformare a sistemului comunist ├«n statele men╚Ťionate mai sus nu a putut s─â aib─â sor╚Ťi de izb├ónd─â6.

La ├«nceputul anului 1989, nimeni nu a putut s─â anticipeze (cu o singur─â excep╚Ťie) c─â, ├«n mai pu╚Ťin de un an, lag─ârul sovietic construit de Stalin la sf├ór╚Öitul celei de-a doua conflagra╚Ťii mondiale urma s─â se pr─âbu╚Öeasc─â, R─âzboiul Rece ├«ncheindu-se prin acceptarea situa╚Ťiei de c─âtre conducerea sovietic─â, iar ├«n al╚Ťi doi, Uniunea Sovietic─â va fi o superputere de domeniul trecutului. Ipoteza c─â aceasta va accepta p─âr─âsirea Europei de Est, prin retragerea for╚Ťelor sovietice, inclusiv din Republica Democrat─â German─â, era considerat─â p├ón─â ├«n acel an drept o fantezie, nicidecum o variant─â de lucru. Ulterior, Mihail Gorbaciov, venit la putere ├«n prim─âvara anului 1985, a declarat c─â statul sovietic renun╚Ť─â la Doctrina Brejnev, prin care se legitima interven╚Ťia militar─â sovietic─â ├«n scopul men╚Ťinerii sistemului comunist, aceast─â ac╚Ťiune fiind explicat─â ca un demers profund realist, un rezultat al unui calcul geopolitic corect ╚Öi bine g├óndit. Perspectiva dezmembr─ârii Imperiului Sovietic, la nivel teoretic, a fost anticipat─â de unul dintre cei mai importan╚Ťi istorici britanici - Paul Kennedy ÔÇô ├«n cadrul lucr─ârii sale intitulat─â Ascensiunea ╚Öi dec─âderea Marilor Puteri: Schimb─âri economice ╚Öi conflicte militare de la 1500 p├ón─â ├«n anul 2000 ╚Öi publicat─â la New York, ├«n anul 19877.

Pr─âbu╚Öirea regimurilor comuniste din Europa Central─â ╚Öi R─âs─âritean─â nu s-a desf─â╚Öurat ├«n mod clasic, printr-o ├«nfr├óngere rezultat─â ├«n urma unui r─âzboi major, precum s-a ├«nt├ómplat cu alte imperii ├«n istoria universal─â, ci prin implozie ÔÇô consecin╚Ť─â a unor ╚Öocuri geopolitice, pentru care liderii comuni╚Öti nu au avut reac╚Ťii corespunz─âtoare. Dispari╚Ťia caracterului socialist al statelor aflate ├«n sfera de influen╚Ť─â a Uniunii Sovietice a condus la apari╚Ťia unui alt tip de ╚Öoc, reprezentat de tranzi╚Ťia de la totalitarism la democra╚Ťie ╚Öi economia de pia╚Ť─â, conducerea politic─â de la Kremlin con╚Ötientiz├ónd faptul c─â ╚Öi statul sovietic va urma acela╚Öi curs. Ideea ascensiunii ╚Öi dec─âderii centrelor de putere/Marilor Puteri ├«n lumea interna╚Ťional─â poate s─â ofere cadre de interpretare pentru pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic, ultimul imperiu de tip clasic din istoria universal─â ╚Öi o baz─â de analiz─â pentru ├«n╚Ťelegerea rolului factorului extern ├«n dezintegrarea regimurilor comuniste de pe continentul european8.

Anul 1989 - ├«nceputul pierderii statutului de superputere mondial─â pentru Uniunea Sovietic─â 

Ajun╚Öi ├«n acest punct, consider─âm c─â este important ╚Öi necesar s─â men╚Ťion─âm faptul c─â, din perspectiv─â geografic─â, Uniunea Sovietic─â a pierdut dup─â anul revolu╚Ťiilor din Blocul Socialist (1989) 5 milioane de km2, iar ├«n ceea ce prive╚Öte num─ârul de locuitori, declinul demografic a continuat vertiginos dup─â perioada 1989-1991, astfel ├«nc├ót, ├«n anul 2006, ├«n Federa╚Ťia Rus─â tr─âiau pu╚Ťin peste 142 de milioane de locuitori fa╚Ť─â de cei aproximativ 300 de milioane (mai exact, 293 de milioane) ai fostei Uniuni Sovietice. Federa╚Ťia Rus─â/Rusia post-sovietic─â a fost redus─â, astfel, la frontierele cele mai mici din istoria sa modern─â, ├«ns─â aceasta ├«nc─â mai continu─â s─â se ├«ntind─â pe 17 milioane de km2, ceea ce reprezint─â ┬ż din spa╚Ťiul fostei Uniuni Sovietice (22,4 milioane de km2) ÔÇô de trei ori mare mare la est de Ural dec├ót la vest9.

Pr─âbu╚Öirea comunismului ├«n zona aflat─â sub control sovietic dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, care a antrenat dup─â sine ╚Öi colapsul Uniunii Sovietice (la 8 decembrie 1991, Boris El╚Ť├ón ╚Öi omologii s─âi din Belarus ╚Öi Ucraina au semnat tratatul de ├«nfiin╚Ťare a Comunit─â╚Ťii Statelor Independente - foto jos -, care a ├«nsemnat, ├«n fapt, actul de deces al URSS-ului) a marcat ├«nceputul sf├ór╚Öitului R─âzboiului Rece ╚Öi al lumei lumi bipolare, f─âc├ónd din Statele Unite ale Americii singura superputere mondial─â (sistem unipolar, ├«n care SUA au dob├óndit hegemonia mondial─â)10.


CSI jpg jpeg

La momentul apari╚Ťiei ╚Öocului geopolitic (1985-1989), nici unul dintre liderii superputerilor mondiale nu a putut s─â anticipeze ceea ce se va ├«nt├ómpla ├«n viitorul apropiat sau mai ├«ndep─ârtat, ci au reac╚Ťionat diferit la fazele manifest─ârii acestuia. Astfel, la consumarea ╚Öocului geopolitic, una dintre superputeri (Statele Unite ale Americii) a devenit unic hegemon ├«ntr-o nou─â ordine mondial─â (acest fapt duc├ónd ╚Öi la o rea╚Öezare a sistemului politic ╚Öi geostrategic de pe continent), iar cealalt─â (Uniunea Sovietic─â) a disp─ârut prin implozie, ceea ce dovede╚Öte faptul c─â liderii din statele socialiste nu au perceput ╚Öi reac╚Ťionat identic la ╚Öocurile geopolitice din politica interna╚Ťional─â.

╚śocul geopolitic al schimb─ârii balan╚Ťei de putere ├«n ecua╚Ťia bipolar─â Est-Vest a accelerat declinul Uniunii Sovietice ╚Öi, ├«n final, pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic. Ast─âzi, cei care ar fi trebuit s─â reac╚Ťioneze eficient la ╚Öocul acestui eveniment au la dispozi╚Ťie studii ╚Öi cercet─âri, care subliniaz─â faptul c─â, ├«n cazul unui declin brusc, ╚Öocurile submineaz─â capacitatea hegemonului de a-╚Öi exercita influen╚Ťa ├«n alte state, prin ajutoare, re╚Ťele de patronaj sau institu╚Ťii interna╚Ťionale11.

Anul 1989 a ├«nsemnat pentru Uniunea Sovietic─â ├«nceputul pierderii rolului/statutului de superputere mondial─â, cu frontierele recunoscute de Conferin╚Ťa OSCE de la Helsinki, din 197512, acest fapt impulsion├ónd intensificarea mi╚Öc─ârilor na╚Ťionaliste din republicile sovietice ╚Öi, ulterior, duc├ónd la desf─â╚Öurarea de alegeri democratice, at├ót ├«n statele eliberate de sub comunism, c├ót ╚Öi ├«n fostele republici componente ale URSS-ului. Federa╚Ťia Rus─â sufer─â ├«n continuare pentru pierderea statutului de superputere ├«n fa╚Ťa Americii13.

De asemenea, anul 1989 a ├«nsemnat un ╚Öoc geopolitic pentru Uniunea Sovietic─â, care i-a demonstrat clar faptul c─â reformele gorbacioviste (Perestroika ╚Öi Glastnost) de schimbarea a propriei societ─â╚Ťi ╚Öi economii ╚Öi nu numai au reprezentat un e╚Öec total soldat cu emanciparea de sub tutela sa a ╚Ť─ârilor socialiste centrale ╚Öi est-europene ╚Öi c─â reformele nu puteau fi aplicate ├«n ni╚Öte state, ai c─âror lideri se formaser─â ├«n perioada stalinist─â a comunismului ÔÇô ├«n locul unui comunism puternic, consolidat, a rezultat o pr─âbu╚Öire a fiec─ârui satelit ├«n parte, pentru ca, ├«n final, chiar URSS-ul s─â dispar─â prin implozie14.

Revolu╚Ťiile din anul 1989 au schimbat ├«n mod fundamental harta politic─â a lumii, cu implica╚Ťii ├«n sfera economic─â, social─â ╚Öi geopolitic─â. Puterea protectoare ÔÇô Uniunea Sovietic─â ÔÇô prin elita politic─â ╚Öi serviciile de informa╚Ťii, a observat c─â statele-satelite au devenit mai pu╚Ťin dependente de economia sovietic─â ╚Öi c─â politica de constr├óngere, prin care s-au stopat influen╚Ťele liberaliste, a devenit imposibil de aplicat ÔÇô m─âcinarea statutului de Mare Putere.

1989 - simbolul eșecului pentru ideologia și partidele comuniste

Evenimentele anului 1989 au ar─âtat Uniunii Sovietice c─â, la conducerea statelor aflate ├«n sfera sa de influen╚Ť─â, se aflau elite politice de mod─â veche/staliniste, pentru care orice reform─â (mai mult sau mai pu╚Ťin liberal─â) ├«nsemna destructurarea Blocului Socialist ╚Öi care nu doreau s─â se ├«ndrepte spre valorile ╚Öi practicile democra╚Ťiei. Prin urmare, ├«n anii 1989-1990, societ─â╚Ťile est-europene s-au eliberat mai ├«nt├ói de vechii lideri comuni╚Öti, inflexibili ╚Öi asocia╚Ťi cu realit─â╚Ťile dure ale perioade comuniste, accept├óndu-i pe succesori acestora considera╚Ťi a fi reformatori15.

Anul 1989, devenit simbolul schimb─ârii, a reprezentat, ├«n acela╚Öi timp, ╚Öi simbolul e╚Öecului pentru ideologia ╚Öi partidele comuniste. Istoricul american, Gale Stokes, a considerat c─â evenimentele din anul respectiv nu au constituit o revolu╚Ťie de ├«nnoire, ci mai degrab─â o abandonare a unui experiment e╚Öuat ├«n favoarea unui model deja existent ÔÇô democra╚Ťia pluralist─â. C─âderea comunismului ├«n statele din Europa Central─â ╚Öi R─âs─âritean─â a reprezentat urmarea logic─â, ├«n opinia multor anali╚Öti, a lipsei de moralitate ╚Öi de legitimitate a regimurilor comuniste, problema principal─â fiind, ├«n acest sens, lupta ├«mpotriva sistemului corupt de conduc─âtori, precum Nicolae Ceau╚Öescu, Erich Honecker sau Todor Jivkov.

Semnifica╚Ťiile anului men╚Ťionat anterior ├«n viziunea analistului american J.F. Isaac ÔÇô Prima este aceea c─â democra╚Ťia liberal─â reprezint─â cea mai atractiv─â modalitate de a organiza politicul la nivelul statului na╚Ťional ╚Öi c─â tranzi╚Ťia c─âtre o democra╚Ťie liberal─â ├«n Europa Central─â ╚Öi ├«n alte p─âr╚Ťi ale lumii constituie un imperativ etico-politic. A doua semnifica╚Ťie este faptul c─â ini╚Ťiativele civice continu─â s─â aib─â putere remarcabil─â de a rezista <impulsului ira╚Ťional al puterii anonime, impersonale, inumane> ╚Öi c─â este necesar ca acestea s─â reziste corup╚Ťiei, care este la ├«ndem├óna democra╚Ťiei liberale16.

E╚Öecul reformelor lui Mihail Gorbaciov 

Destr─âmarea ├«ntregului Bloc Comunist a consfin╚Ťit superioritatea sistemului politic reprezentat de democra╚Ťia liberal─â, considerat─â a fi cea mai bun─â form─â de organizare a societ─â╚Ťii ├«n compara╚Ťie cu or├ónduirea comunist─â, ╚Öi o ├«nfr├óngere a a╚Öa-numitelor democra╚Ťii populare, care s-au dovedit a fi incapabile s─â satisfac─â nevoile generale ale societ─â╚Ťilor pe care le-au reprezentat. La ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, ├«n marea majoritate a statelor ce s-au desprins din fostul Imperiu Sovietic, cu excep╚Ťia statelor baltice, s-au instaurat republici semi-preziden╚Ťiale destul de accentuate, fapt ce demonstreaz─â c─â stilul autoritar de conducere specific perioadei comuniste era imposibil s─â dispar─â odat─â cu ├«nceputul dezvolt─ârii democra╚Ťiei17.

BelovezhDup─â ╚Öocul provocat de c─âderea regimurilor comuniste de pe continentul european, Mihail Gorbaciov (foto) a anun╚Ťat, la ├«nceputul anului 1990, trecerea de la economia centralizat─â la cea de pia╚Ť─â ╚Öi abandonarea luptei de clas─â, fapt care a precipitat destul de mult lucrurile, ├«n sensul c─â elita politic─â (conservatoare) nu a mai suportat s─â vad─â atingerile ce se aduceau principiilor fundamentale ale marxismului, consider├óndu-l pe Gorbaciov responsabil de dezmembrarea Imperiului Sovietic.

Mihail Gorbaciov jpg jpeg

Ajung├ónd la concluzia c─â acesta nu mai era ├«n m─âsur─â ╚Öi nici demn de a-╚Öi mai exercita func╚Ťia de ╚Öef al statului sovietic, membrii elitei sovietice au considerat c─â trebuie ├«nl─âturat de la putere cu orice pre╚Ť, pentru a salva ce se mai putea salva la acel moment (aceasta l-a izolat pe Gorbaciov de principalii s─âi sprijinitori ├«n reformarea sistemului politic ╚Öi economic sovietic). Autorii tentativei de lovituri de stat l-au re╚Ťinut pe liderul sovietic la re╚Öedin╚Ťa sa de var─â din Peninsula Crimeea, declar├óndu-l incapabil s─â-╚Öi mai exercite atribu╚Ťiile din motive medicale, aceasta desf─â╚Öur├óndu-se cu o zi ├«nainte de semnarea tratatului asupra Uniunii (19 august 1991)18. Referitor la evenimentul desf─â╚Öurat ├«n respectiva zi, Mihail Gorbaciov a declarat, dup─â colapsul Uniunii Sovietice, c─â era con╚Ötient de posibilitatea unei ciocniri ├«ntre for╚Ťele ├«nnoirii ╚Öi reac╚Ťiunii, numai c─â principala sa preocupare era s─â previn─â un deznod─âm├ónt exploziv al contradic╚Ťiilor existente ╚Öi s─â ob╚Ťin─â suficient timp ├«n urma lu─ârii unor m─âsuri tactice19.

Criza economic─â ce-a cuprins Imperiul Sovietic ├«n decursul anilor ÔÇÖ70 s-a perpetuat ╚Öi ├«n deceniul urm─âtor. Modelul socialismului de tip sovietic s-a dovedit complet inadecvat ├«n condi╚Ťiile, ├«n care lumea intrase deja ├«n cea de-a treia revolu╚Ťie industrial─â. La fel de important a fost ╚Öi rolul Occidentului ├«n desf─â╚Öurarea rapid─â a schimb─ârilor din cadrul Blocului Comunist, ├«n sensul ├«ncuraj─ârii apari╚Ťiei for╚Ťelor pluraliste democratice, interesate ├«ntr-o schimbare sistemic─â20. Cu zece ani ├«nainte de venirea sa la conducere, Mihail Gorbaciov a observat cu stupoare c─â, spre deosebire de Occident, unde se declan╚Öase revolu╚Ťia cip-urilor, ├«n Imperiul Sovietic, via╚Ťa economic─â continua s─â pivoteze ├«n jurul industriei grele, iar schimbarea din 1989 nu a f─âcut altceva dec├ót s─â eviden╚Ťieze incapacitatea URSS-ului ╚Öi, prin urmare, a sateli╚Ťilor s─âi, de adaptare la nout─â╚Ťile ap─ârute ├«n via╚Ťa tehnologic─â. Modelul sovietic de economie devenise ├«n anii ÔÇÖ80 perimat, acesta nemaiput├ónd evolua dec├ót ├«n dou─â direc╚Ťii: fie spre o reformare, ceea ce a ├«ncercat liderul de la Moscova, fie spre o catastrof─â. Pentru Gorbaciov, reformele Perestroika ╚Öi Glastnost au vizat, bine├«n╚Ťeles, pentru a elimina urmele respectivei crize economice, o perfec╚Ťionare a mecanismului socio-economic, nicidecum r─âsturnarea regimului politic de tip sovietic21.

ÔÇ×Cea mai mare catastrof─â geopolitic─â a secolului XXÔÇŁ pentru Rusia

Evenimentele dintre anii 1989 ╚Öi 1991 ╚Öi consecin╚Ťele acestora din punct de vedere militar au impus succesoarei de drept a Uniunii Sovietice ÔÇô Federa╚Ťia Rus─â ÔÇô necesitatea constituirii unui nou sistem regional de securitate ce cuprindea doar o parte din fostele republici sovietice, cunoscut sub numele de Organiza╚Ťia Tratatului de Securitate Colectiv─â (OTSC), NATO, ├«ncopor├ónd cea mai mare parte a fo╚Ötilor sateli╚Ťi sovietici, al─âturi de ╚Ü─ârile Baltice (2004).

├Änc─â din anul 1993, prevederile noii doctrine de securitate a Federa╚Ťiei Ruse men╚Ťionau c─â p─âr╚Ťile central─â ╚Öi r─âs─âritean─â ale Europei erau incluse ├«n imediata vecin─âtate a acesteia ╚Öi considerate vitale pentru siguran╚Ťa frontierelor statului rus, fapt ce demonstreaz─â c─â succesoarea Uniunii Sovietice nu a renun╚Ťat deloc, cu toate c─â statele din aceste zone ale continentului european se desprinseser─â din sfera de influen╚Ť─â sovietic─â, ├«n a le considera ca ÔÇ×apar╚Ťin├óndu-iÔÇŁ ├«n continuare. Dac─â ├«n perioada R─âzboiului Rece, Europa Occidental─â a reprezentat principala redut─â de ap─ârare a SUA ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârii sovietice, dup─â dezintegrarea Primului stat comunist din lume, ├«n mod evident aceasta, ├«mpreun─â cu Europa Central─â ╚Öi R─âs─âritean─â, a devenit trambulina intereselor americane c─âtre Rusia.

├Än viziunea conducerii de la Washington, Europa Central─â ╚Öi R─âs─âritean─â a fost analizat─â geopolitic foarte atent, ├«n primul r├ónd, de c─âtre Zbigniew Brzezinski, cunoscutul geopolitician pe probleme de securitate na╚Ťional─â al fostului pre╚Öedinte Jimmy Carter, care a ar─âtat c─â, pentru SUA, aceste p─âr╚Ťi ale continentului european constituie un veritabil cap de pod, gra╚Ťie c─âruia, America nu doar c─â-╚Öi proiecteaz─â puterea asupra Federa╚Ťiei Ruse, dar ╚Öi supravegheaz─â poten╚Ťialele excese geopolitice ale Fran╚Ťei ╚Öi Germaniei.

Circumstan╚Ťele ce-au precedat pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic ├«ntre anii 1989-1991 au condus la desprinderea Balticelor din sfera de influen╚Ť─â a Rusiei, prin declararea ╚Öi recunoa╚Öterea independen╚Ťei acestora ╚Öi, ulterior, prin aderarea lor la Alian╚Ťa Nord-Atlantic─â ╚Öi Uniunea European─â (2004). Rusia de ast─âzi sau Federa╚Ťia Rus─â reprezint─â ea ├«ns─â╚Öi o consecin╚Ť─â a ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n perioada 1989-1991 ╚Öi mo╚Ötenitorul de drept al fostului stat sovietic din cel pu╚Ťin dou─â puncte de vedere ÔÇô politic ╚Öi strategic ÔÇô aceasta mo╚Ötenind, ├«n Consiliul de Securitate al ONU, personalitatea interna╚Ťional─â a Uniunii Sovietice22.

Concluzia ce se poate desprinde din cele prezentate p├ón─â acum poate fi redat─â prin afirma╚Ťia exprimat─â de actualul pre╚Öedinte al Federa╚Ťiei Ruse ÔÇô Vladimir Putin ÔÇô conform c─âreia pr─âbu╚Öirea Uniunii Sovietice (├«n fapt, a imperiului realizat de aceasta) a reprezentat cea mai mare catastrof─â geopolitic─â a secolului XX, deoarece aceasta reprezenta (╚Öi ast─âzi este la fel), ├«n viziunea ru╚Öilor, Rusia Mare, care s-a concretizat/manifestat ├«n Rusia ╚Üarist─â, apoi, putem spune, ├«n continuatoarea acesteia ÔÇô URSS. De asemenea, pre╚Öedintele rus a mai afirmat c─â, ├«n istoria statului rus, nu au existat dec├ót dou─â momente grave, ├«n cadrul c─ârora puterea suprem─â a renun╚Ťat la prerogative ╚Öi la responsabilitatea a ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n ╚Ťar─â:

1) Martie 1917 ÔÇô abdicarea ultimului ╚Ťar rus ÔÇô Nicolae al II-lea, ├«n urma revolu╚Ťiei burghezo-democratice din februarie 1917 (pr─âbu╚Öirea ╚Ťarismului);

2) Decembrie 1991 ÔÇô renun╚Ťarea de c─âtre Mihail Gorbaciov la prerogativele de pre╚Öedinte al Uniunii Sovietice, ca reac╚Ťie la semnarea tratatului din 8 decembrie 1991 (colapsul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste)23.

Note

1. Lauren╚Ťiu Constantiniu, Glacisul strategic ├«n politica extern─â a Uniunii Sovietice: genez─â ╚Öi evolu╚Ťie, ├«n ÔÇ×ErasmusÔÇŁ (Revist─â a Societ─â╚Ťii de studii istorice Erasmus), nr. 12/2001, p. 206.
2. Mihail E. Ionescu, Un mare eveniment al secolului ╚Öi mai multe explica╚Ťii. Sf├ór╚Öitul comunismului de tip sovietic, ├«n ÔÇ×Dosarele IstorieiÔÇŁ, Anul IV, nr.12(40)/1999, p. 11 ╚Öi Florin Mihai, Unificarea celor dou─â Germanii pe m─ârci vestice, articol disponibil la adresa web - http://jurnalul.ro/special-jurnalul/unificarea-celor-doua-germanii-pe-marci-vestice-552885.html, Accesat ├«n data de 04.12.2016.
3. Lauren╚Ťiu Constantiniu, op.cit., pp. 207, 210-212.
4. Mioara Anton, Rom├ónia ╚Öi Tratatul de la Var╚Öovia. Conferin╚Ťele mini╚Ötrilor Afacerilor Externe ╚Öi ale adjunc╚Ťilor lor (1961-1991). Documente diplomatice ÔÇô MAE. Institutul Diplomatic Rom├ón, Seria a III-a, Editura Alpha MDN, Bucure╚Öti, 2009, p. 9.
5. http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=1027 , Accesat în data de 04.12.2016.
6. Constantin Hlihor, Colapsul Imperiului Sovietic.O explica╚Ťie prin teoria rarit─â╚Ťii evenimentelor din istoria universal─â, ├«n Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), Pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic. <> ├«n retrospectiv─â, Editura Cetatea de Scaun, T├órgovi╚Öte, 2012, p. 86.
7. Florin Abraham, Colapsul regimurilor comuniste: ├«ntre eveniment ÔÇ×inevitabilÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×hazard istoricÔÇŁ, ├«n Ibidem, pp. 32-33.
8. Constantin Hlihor, România și șocurile geopolitice al Războiului Rece (1980-1991), Editura IRRD, București, 2016, pp. 13-15; http://www.criticatac.ro/9733/colapsul-urss-o-moarte-absolută-20-de-ani-fără-urss , Accesat în data de 05.12.2016.
9. Ilie Bădescu, Bazele geopoliticii și viitorul geopolitic al Rusiei, http://www.art-emis.ro/analize/2723-bazele-geopoliticii-si-viitorul-geopolitic-al-rusiei-postfata-8.html, Accesat în data de 05.12.2016.
10. http://www.bzi.ro/cea-mai-mare-catastrofa-geopolitica-a-secolului-xx-cum-s-a-schimbat-ordinea-mondiala-256953 , Accesat în data de 06.12.2016.
11. Constantin Hlihor, op. cit., p. 60.
12. https://fragmentariumpolitic.wordpress.com/2015/02/17, Accesat în data de 07.12.2016.
13. http://www.sanatatea.com/pub/personalitati/929-mihail-gorbaciov-dezintegrarea-uniunii-sovietice-si-prabusirea-comunismului.html, Accesat în data de 07.12.2016.
14. Alexandru O╚Öca, Revolu╚Ťia rom├ón─â din decembrie 1989. Suport de curs universitar, Editura IRRD, Bucure╚Öti, 2012, p. 10.
15. ╚śtefan P─âun, Corneliu Mihail Lungu, Alexandru Osca, Revolu╚Ťia Rom├ón─â din 1989 la Bucure╚Öti. Schimbarea centrului de putere, Editura IRRD, Bucure╚Öti, 2015, pp. 20-21, 26-27.
16. Teodora St─ânescu-Stanciu, Ilustrarea unui e╚Öec. Partidele comuniste din Europa Central─â ╚Öi de Sud ÔÇô Est, Editura Sitech, Craiova, 2011, pp. 219, 223-225.
17. Eugen Lungu, Democra╚Ťia ├«n fostul spa╚Ťiu ex-sovietic: reu╚Öit─â sau semi-e╚Öec? ├«n Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), op.cit., pp. 239-240.
18. Denis Fabian, Note de curs. Pr─âbu╚Öirea comunismului ├«n Europa de Est, f.ed., Cahul, 2010, p. 36 (acesta este profesor al Facult─â╚Ťii de Filologie ╚Öi Istorie din cadrul Universit─â╚Ťii de Stat Bogdan Petriceicu Ha╚Ödeu din Cahul).
19. Vasile Buga, Din enigmele puciului de la Moscova din august 1991, în Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), op.cit., p. 185.
20. Denis Fabian, op.cit.,p. 36.
21. Constantin Hlihor, op. cit., pp. 70 și 93.
22. Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), op.cit., pp. 224-225; Cozmin Gușă, Postcomunismul în fostul lagăr socialist. Geopolitica Rimlandului occidental după 1989 (Rezumatul tezei de doctorat, 2011, București), pp. 3-4; Ilie Bădescu, Bazele geopoliticii și viitorul geopolitic al Rusiei, http://www.art-emis.ro/analize/2723-bazele-geopoliticii-si-viitorul-geopolitic-al-rusiei-postfata-8.html, Accesat în data de 05.12.2016.
23. http://www.mediafax.ro/externe/putin-urss-era-marea-rusie-disparitia-uniunii-este-cea-mai-mare-catastrofa-geopolitica-a-secolului-trecut-8986966, Accesat în data de 04. 12. 2016.

Bibliografie

1. Articole și lucrări de specialitate:

ÔÇó Anton, Mioara, Rom├ónia ╚Öi Tratatul de la Var╚Öovia. Conferin╚Ťele mini╚Ötrilor Afacerilor Externe ╚Öi ale adjunc╚Ťilor lor (1961-1991). Documente diplomatice ÔÇô MAE. Institutul Diplomatic Rom├ón, Seria a III-a, Bucure╚Öti, Editura Alpha MDN, 2009.
ÔÇó Abraham, Florin, Colapsul regimurilor comuniste: ├«ntre eveniment ÔÇ×inevitabilÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×hazard istoricÔÇŁ, ├«n Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), Pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic. < > ├«n retrospectiv─â, T├órgovi╚Öte, Editura Cetatea de Scaun, 2012.
ÔÇó Buga, Vasile, Din enigmele puciului de la Moscova din august 1991, ├«n Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), Pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic. < > ├«n retrospectiv─â, T├órgovi╚Öte, Editura Cetatea de Scaun, 2012.
ÔÇó Constantiniu, Lauren╚Ťiu, ÔÇ×Glacisul strategic ├«n politica extern─â a Uniunii Sovietice: genez─â ╚Öi evolu╚ŤieÔÇŁ, ├«n Erasmus, nr. 12/2001.
ÔÇó Fabian, Denis, Note de curs. Pr─âbu╚Öirea comunismului ├«n Europa de Est, Cahul, f.ed., 2010.
ÔÇó Gu╚Ö─â, Cozmin, Postcomunismul ├«n fostul lag─âr socialist. Geopolitica Rimlandului occidental dup─â 1989 (Rezumatul tezei de doctorat, 2011, Bucure╚Öti).
ÔÇó Hlihor, Constantin, Rom├ónia ╚Öi ╚Öocurile geopolitice al R─âzboiului Rece (1980-1991), Bucure╚Öti, Editura IRRD, 2016.
ÔÇó-,Colapsul Imperiului Sovietic. O explica╚Ťie prin teoria rarit─â╚Ťii evenimentelor din istoria universal─â, ├«n Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), Pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic. < > ├«n retrospectiv─â, T├órgovi╚Öte, Editura Cetatea de Scaun, 2012.
ÔÇó Ionescu, Mihail E., ÔÇ×Un mare eveniment al secolului ╚Öi mai multe explica╚Ťii. Sf├ór╚Öitul comunismului de tip sovieticÔÇŁ, ├«n Dosarele Istoriei, Anul IV, nr. 12(40)/1999.
ÔÇó Lungu, Eugen, Democra╚Ťia ├«n fostul spa╚Ťiu ex-sovietic: reu╚Öit─â sau semi-e╚Öec? ├«n Adrian Pop, Constantin Corneanu (coord.), Pr─âbu╚Öirea Imperiului Sovietic. < > ├«n retrospectiv─â, T├órgovi╚Öte, Editura Cetatea de Scaun, 2012.
ÔÇó O╚Öca, Alexandru, Revolu╚Ťia rom├ón─â din decembrie 1989. Suport de curs universitar, Bucure╚Öti, Editura IRRD, 2012.
ÔÇó P─âun, ╚śtefan, Lungu, Corneliu Mihail, Osca, Alexandru, Revolu╚Ťia Rom├ón─â din 1989 la Bucure╚Öti. Schimbarea centrului de putere, Bucure╚Öti, Editura IRRD, 2015.
ÔÇó Stanciu, Teodora St─ânescu-, Ilustrarea unui e╚Öec. Partidele comuniste din Europa Central─â ╚Öi de Sud ÔÇô Est, Craiova, Editura Sitech, 2011.

2. Surse web:

ÔÇó B─âdescu, Ilie, Bazele geopoliticii ╚Öi viitorul geopolitic al Rusiei, http://www.art-emis.ro/analize/2723-bazele-geopoliticii-si-viitorul-geopolitic-al-rusiei-postfata-8.html, Accesat ├«n data de 05.12.2016.
ÔÇó Mihai, Florin, Unificarea celor dou─â Germanii pe m─ârci vestice, http://jurnalul.ro/special-jurnalul/unificarea-celor-doua-germanii-pe-marci-vestice-552885.html, Accesat ├«n data de 04.12.2016.
ÔÇó http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=1027, Accesat ├«n data de 04.12.2016.
ÔÇó http://www.mediafax.ro/externe/putin-urss-era-marea-rusie-disparitia-uniunii-este-cea-mai-mare-catastrofa-geopolitica-a-secolului-trecut-8986966, Accesat ├«n data de 04. 12. 2016.
ÔÇó http://www.criticatac.ro/9733/colapsul-urss-o-moarte-absolut─â-20-de-ani-f─âr─â-urss, Accesat ├«n data de 05.12.2016.
ÔÇó http://www.bzi.ro/cea-mai-mare-catastrofa-geopolitica-a-secolului-xx-cum-s-a-schimbat-ordinea-mondiala-256953, Accesat ├«n data de 06.12.2016.
ÔÇó https://fragmentariumpolitic.wordpress.com/2015/02/17, Accesat ├«n data de 07.12.2016.
ÔÇó http://www.sanatatea.com/pub/personalitati/929-mihail-gorbaciov-dezintegrarea-uniunii-sovietice-si-prabusirea-comunismului.html, Accesat ├«n data de 07.12.2016.